 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Continutul finantelor private
|
|
Teoria financiara |
|
| In sfarsit, continutul finantelor face obiectul unei teorii recente care s-a cristalizaturi ultimii 40 de ani, ca un domeniu distinct de investigatie stiintifica. Ceea ce conduce la identificarea teoriei financiare, ca domeniu stiintific marcant al epocii contemporane si la devenirea ei ca stiinta este (1) indeplinirea "canoanelor" unei legitime identitati stiintifice si (2) progresele (rupturile) teoriei financiare, spre formalizarea cat mai adecta a realitatii.In ceea ce priveste " canoanele" fundamentale ale unui demers stiintific, toata lumea recunoaste si apreciaza ca teoria finantelor dispune deja de: 1A° un sistem de ipoteze pentru caracterizarea pietei financiare in raport cu o piata perfecta (sau cel putin eficienta); 2A° un sistem de modele, cu grad crescator de generalitate pentru formalizarea acestor ipoteze si pentru evidentierea implicatiilor aplicarii lor in realitate; 3A° verificarea empirica a formalizarilor anterioare (ipoteze si modele); 4A° teste (statistice) de lidare a verificarilor facute pe ste esantioane de intreprinderi, cuprinzand mari baze de date empirice. Daca este sa-l citam pe apreciatul cercetator american - Richard Rool, vom recunoaste ca, nu mai departe de acum 40 de ani, disciplina de finante (in sensul modern) nu exista ca domeniu de studiu stiintific. Aceasta afirmatie este facuta pe fondul recunoasterii unor precursori celebri ai finantelor (moderne), incepand cu Aristotel (322 f.Hr.), continuand cu D.Bernoulli (1738) si incheind cu H.Markowitz (1952), ca sa citam numai pe cei mai reprezentativi. Lipsa de legitimitate a integrarii cercetarilor financiare anterioare anilor '60, intr-o teorie stiintifica vine tocmai de la neindeplinirea tuturor celor 4 "canoane" de recunoastere a unui domeniu stiintific distinct. Ori, incepand cu lidarea, in 1966, a modelului (lui Modigliani si Miller) de structura financiara a intreprinderii (elaborat in 1958), se poate vorbi, cu justificare, de constituirea unei noi teorii, respectiv cea a finantelor moderne. Pentru prima data in teoria financiara, pe sistemul de ipoteze implicit (piata financiara in echilibru), modelul "efectului de levier" a fost verificat empiric si testat statistic pe intreaga industrie a produselor electrice din SUA.In ceea ce priveste "rupturile cu traditionalistii" financiari, au fost cercetatori care au contestat unele ipoteze de baza,cum ar fi cea a caracterului ireversibil al deciziei de investitii sau cea a existentei unui singur factor macro-economic de fundamentare a lorii actiunilor. S-au nascut, astfel, modele mult mai cuprinzatoare ale realitatii financiare, cum sunt,spre exemplu, modelul optiunilor (Black & Scholes) si modelul multifac-torial (Ross). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
