 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Tabloul de finantare
|
|
Continutul tabloului de finantare |
|
| Scopul elaborarii acestui al treilea document informational important este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie, prin intermediul fluxurilor monetare (de incasari si plati) ale exercitiului incheiat. Se sileste, in principal, pe baza a doua bilanturi succesive si explica legatura intre partea de sus si partea de jos a bilantului, prin intermediul riatiei fondului de rulment. Prima parte a loului de finantare, analizeaza modul cum s-a realizat, in dinamica, echilibrul structural intre elementele sile ale bilantului (utilizari si resurse sile), iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment in asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurse ciclice) si al echilibrului monetar dintre incasari si plati. Pentru elaborarea loului de finantare se parcurg doua faze: 1) determinarea riatiei fondului de rulment, ca urmare a modificarii structurii capitalurilor (in partea superioara a bilantului); 2) determinarea riatiei trezoreriei nete, ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment (partea de jos a bilantului), articulata cu riatia fondului de rulment. Prin intermediul loului de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare mobilizate de intreprindere 1. - din autofinantare (interne); - din aport de capital si din imprumuturi (externe) si utilizarea acestor resurse financiare pentru: - investitii - plata dividendelor - rambursarea imprumuturilor Analiza acestor fluxuri financiare porneste de la constatarea, in bilanturile succesive, a unui flux de resurse. Atunci creste un post de pasiv (spre exemplu, ca urmare a unui aport nou de capital) sau scade un post de activ (exemplu, amortizarea activelor fixe), in cazul unui flux de alocare a capitalurilor banesti, atunci creste un post de activ (exemplu, cumpararea de materii prime si/sau active fixe) sau scade un post de pasiv (de exemplu, achitarea unei datorii). Se retine, astfel, ca trezoreria se modifica nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a riatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii, la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune, fn cursul exercitiului, devin platibile cheltuieli efectuate in exercitiul anterior. Tot astfel devin incasabile, in cursul exercitiului, venituri inregistrate in exercitiul anterior. De asemenea, venituri si cheltuieli ale exercitiului devin realizabile in exercitiul urmator. fn plus, trezoreria intreprinderii, fiind unica, ea riaza si in raport de cheltuielile platibile pentru investitii si ca urmare a fluxurilor de capital si de dobanzi, rezultate din operatiile financiare si exceptionale ale intreprinderii, in cursul exercitiului. fn sinteza, loul de finantare reflecta fluxurile de resurse financiare sile (permanente) si cele pe termen scurt (ciclice, temporare), fiind astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentru analiza si previziunea riatiei fondului de rulment si a riatiei trezoreriei nete. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
