StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Finantarea ciclului de exploatare

Surse proprii

Surplusul de surse permanente, degajat din finantarea pe termen lung a nevoilor permanente, il constituie fondul de rulment. Asa cum am mai aratat, fondul de rulment (FR) se determina ca diferenta intre capitalurile proprii si datoriile financiare, pe de o parte, si activele fixe nete (la loarea ramasa), pe de alta parte:
FR = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Active fixe nete
fntrucat toti termenii partii a doua a ecuatiei de mai sus sunt riabili, marimea fondului de rulment inregistreaza riatii pe toata perioada viitoare. Aceste riatii sunt determinate de diferenta dintre fluxurile de venituri si cele de cheltuieli din partea de sus a bilantului: cresteri de capital, contractari de noi imprumuturi pe termen lung, rambursari imprumuturi anterioare, profituri si amortizari nerepartizate, provizioane constituite, rezerve reglementate etc. fn aceste conditii, previziunea fondului de rulment face apel la rezultatele loului de finantare. In functie de previziunile bugetului investitiilor, ale bugetelor exploatarii, se poate aprecia marimea fondului de rulment pentru anul viitor.
Afectarea unei parti a capitalurilor permanente, pentru acoperirea nevoilor ciclice este motita de caracterul continuu reinnoibil al stocurilor si creantelor, care fac, din aceste active temporare, o necesitate csipermanenta de capitaluri banesti.
Care fi marimea optima a FR?
Fiind o sursa permanenta, este recomandabil ca marimea FR sa fie egala cu o nevoie csipermanenta din domeniul exploatarii, ori, se stie ca in cadrul ciclului de exploatare, stocurile si creantele sunt reinnoibile. Pentru reinnoire, intreprinderea are permanent nevoie de capitaluri ca sa-si constituie un stoc optim de materiale si de produse. Deci caracterul reinnoibil al stocurilor face ca, si in ciclul de exploatare, sa se manifeste o nevoie permanenta de capitaluri. Odata cu reinnoirea stocurilor si a creantelor in pasivul bilantului se reinnoiesc, in aceiasi proportie, si datoriile catre furnizori.
fn domeniul ciclului de exploatare exista o nevoie neta de capitaluri (NFR) si acestea ar fi contrapartida fondului de rulmant (FR), ca sursa de finantare.


NFR = Active circulante - Pasive Circulante =
(Stocuri + Creante - (Dat. de expl.


reinnoibile) continuu reinnoibile) continuu
FR optim ar fi cel necesar pentru acoperirea nevoii de fond de rulment (NFR), minima si permanenta
NFR este relativ fluctuanta, in raport cu riatiile cifrei de afaceri (CA). Pentru realizarea unei cifre de afaceri mai mare decat cea anterioara, se vor anagaja stocuri si creante mai mari. Acestea pot determina o crestere a NFR chiar si atunci cand are loc cresterea concomitenta a datoriilor de exploatare.
Aceasta crestere a NFR, se finanta din fondul de rulment si, in completare, din credite bancare.In cazul reducerii NFR, surplusul de FR se regasi in trezoreria neta (TN). Poate fi aceasta plasata pe piata monetara, la o dobanda care sa depaseasca costul procurarii FR? Se stie ca, in general, costul creditelor pe termen lung este mai mare decat dobanda la depozitele pe termen scurt, fn aceste conditii, surplusul de FR trebuie sa fie cat mai mic (costul surselor pe termen lung > costul creditelor de trezorerie).
Deci, FR trebuie sa fie minim si trebuie sa acopere NFR minima si permanenta, urmand ca surplusurile NFR sa fie acoperite din credite de trezorerie sau alte credite pe termen scurt mai ieftine.

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantarea ciclului de exploatare

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE