 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
|
|
Factorii determinanti ai valorii unei optiuni |
|
| Optiunea este un activ financiar negociabil. Dupa cumparare, ea poate face obiectul unor operatii succesive de nzare-cumparare, in functie de interesul investitorilor pentru detinerea ei. Acest interes este legat de perspecti ca activul-suport sa evolueze in sensul dorit de detinatorul (cumparatorul) optiunii (crestere de curs pentru CALL si scadere de curs pentru PUT). Aceasta evolutie a lorii activului-suport poate fi surprinsa prin caracteristicile sale (curs actual = S si riabilitate = a), in conditiile unei optiuni asupra lui (pret de exercitiu = E si labilitate = t) si in raport cu renilitatea unui activ cert (rata dobanzii fara risc = Rf). fn consecinta, loarea (C) a optiunii asupra activului-suport este determinata de toti acesti factori (la care se adauga si marimea divide Cursul bursier al activului-suport Valoarea unei optiuni este cercetata in momentul unei posibile renzari pe interlul de labilitate, fn functie de sursele de castig ale cumparatorului, loarea optiunii poate fi poziti si atunci ea se exercita sau poate fi nula si atunci ea se abandoneaza. Cursul bursier al activului-suport determina ceea ce se cheama loarea intrinseca (VI) a optiunii, respectiv castigul brut (fara a deduce prima platita) ce poate fi obtinut prin exercitarea sa imediata. Pentru o evolutie favorabila a cursului, loarea intrinseca este diferenta intre marimea acestui curs si pretul de exercitiu. Pentru o evolutie nafavorabila a cursului, loarea optiunii este nula (si se abandoneaza). VI = Si - E pt. CALL VI = E - Si pt. PUT Durata contractului optionalIn caz de exercitare a optiunii, loarea ei depinde, intr-o anumita masura, de timpul pana la scadenta platii (sau incasarii) pretului de exercitiu. Cu cat scadenta este mai indepartata, cu atat loarea actuala a pretului de exercitiu scade. Pentru o scadenta infinita, loarea actuala a pretului de exercitiu tinde spre zero. in aceste conditii, loarea-timp (VT) a unei CALL se apropie de cursul actiunii Si iar a unei PUT se apropie de zero. Invers, daca scadenta este imediata, loarea timp a unei CALL tinde spre zero iar a unei PUT tinde sa egaleze cursul Si. Se poate vorbi astfel de doua limite ale lorii unei optiuni: - limita superioara care este insusi cursul viitor al actiunii suport (S1) - limita inferioara care este loarea intrinseca (VI) a optiunii insesi ( . 9.7.)In consecinta, loarea-timp a optiunii este diferenta intre loarea reala (VR) si loarea intrinseca (VI): VT = VR - VI. Se obser ca, la paritate (So = E),loarea timp este cea mai ridicata, deoarece, in aceasta pozitie, exista cea mai mare probabilitate ca, in timp, cursul (Si) sa fie superior pretului de exercitiu (pt. CALL) sau ca pretul de exercitiu sa fie superior cursului (pt. PUT). Speranta de castig este, deci, cea mai mare la paritatea in prezent a cursului So si a pretului E. Va fi foarte probabil ca, in timp, cursul sa depaseasca (in cazul CALL) sau sa scada sub pretul de exercitiu (in cazul PUT). Variabilitatea cursului activului-suport Prin platirea primei, cumparatorul optiunii se acopera impotri evolutiei nefavorabile a cursului activului-suport (crestere pentru CALL si scadere pentru PUT). Deci, acesta este cel mai interesat pentru o riabilitate cat mai ridicata a cursului activului-suport. Sansele sale de castig sunt mai mari pentru o amplitudine cat mai mare a riatiilor cursului Si. Un cumparator de optiuni fi de acord sa plateasca o prima mai ridicata pentru volatilitati mai ridicate ale cursului Si. Valoarea optiunii este legata de riscul total al activului suport si nu numai de componenta sa sistemica, de piata a activului-suport. Interesul detinatorului unei optiuni priveste riatia totala a cursului activului suport, riatie care determina sansele sale de castig. Pretul de exercitiu al optiunii Marimea pretului de exercitiu are o influenta inversa asupra lorii unei optiuni, in raport cu influenta cursului activului-suport. Un pret de exercitiu redus are o mare probabilitate de a fi depasit de cursul Si. fn aceste conditii, loarea unei CALL creste, iar loarea PUT scade. Exista o functie descrescatoare cu concavitatea orientata in sus si deribila intre loarea unei CALL si pretul ei de exercitiu. ceasta dependenta a lorii unei optiuni, de cursul activului-suport si-n acelasi timp de pretul sau de exercitiu, conduce la o volatilitate mult mai ridicata a optiunii decat a activului-suport. Aceasta volatilitate (sau efect de levier = L) a unei optiuni este in functie Rata de acoperire (H) reprezinta riatia lorii optiunii (dC) la o riatie de o unitate a cursului activului-suport (dS): H =dC:dS Rata de acoperire traduce, in fapt, numarul de optiuni necesare in portofoliu pentru a se apara de riatia cursului activului-suport. Efectul de levier (L) reprezinta riatia marginala a lorii optiunii (dC/C), in raport cu o unitate de riatie a cursului activului-suport (dS/S). Efectul de levier al optiunii (L) este totdeauna pozitiv (L > 1), ceea ce face ca optiunea sa fie mult mai volatila decat activul suport. Pe acest considerent, investitia in optiuni are un puternic caracter speculativ pentru operatorii financiari si pentru gestionarii de portofolii. Spre exemplu, cumparatorul unei CALL, cu un pret de exercitiu egal cu media riatiilor (normale) ale cursului activului suport, are 50% sanse de castig si 50% sanse de a pierde. Dar daca pierderea este limitata la nivelul primei platite, castigurile pot fi nelimitate, respectiv egale cu un multiplu al diferentelor intre cursul Si si pretul de exercitiu E. Efectul de levier joaca asupra numarului (cantitatii) de active-suport pentru care se incheie un contract optional (pt. actiuni, cantitatea standard este de 100 buc). Rata de dobanda pe termen scurt Dat fiind ca investitia in optiuni (CALL, spre exemplu) solicita mai putine capitaluri decat cumpararea ferma de active-suport, rezulta o economie de capitaluri care fi apoi analizata in functie de evolutia ratei de dobanda pe termen scurt. O reducere a ratei de dobanda fara risc face mai putin interesanta aceasta economie de capitaluri si, deci, loarea unei CALL scade . Dimpotri, o crestere a ratei de dobanda fara risc conduce la ideea ca economia de capitaluri ar gasi un plasament interesant pe piata monetara, ceea ce ar conduce la cresterea lorii CALL.In ceea ce priveste investitia in cumpararea unei PUT, aceasta poate fi asimilata cu o intarziere a incasarii activelor-suport ndute, in raport cu o nzare ferma a acestora din urma. Aceasta intarziere a incasarii devine din ce in ce mai apasatoare, pe masura ce rata dobanzii fara risc creste. Aceasta situatie determina un cost de oportunitate al lipsei de capitaluri ce ar fi putut fi plasate la aceasta dobanda. Deci cresterea ratei dobanzii antreneaza o diminuare a lorii PUT. Dimpotri, scaderea ratei de dobanda este insotita de reducerea costului de oportunitate si in aceste conditii, loarea PUT creste. Dividendele Distribuirea de dividende determina reducerea cursului actiunilor la data anuntata pentru plata actionarilor. Este efectul reflex al diminuarii sperantei de renilitate cu echilentul dividentului distribuit care tocmai a fost platit vechilor detinatori ai actiunilor, fn consecinta, exercitarea optiunii, dupa distribuirea dividendelor ,se face asupra unei actiuni depreciate, fn acest caz este o mare probabilitate ca pretul de exercitiu sa ramana deasupra cursului actiunii, deci sunt multe sanse ca loarea CALL sa devina nula si loarea PUT sa creasca. Distribuirea de dividende are ca efect reducerea lorii CALL si cresterea lorii PUT. Ne putem astepta ca detinatorul unui CALL sa exercite optiunea de cumparare chiar inaintea datei de distribuire a dividendelor. Aceasta reactie avea loc numai daca loarea intrinseca a optiunii, inaintea distribuirii de dividende, este mai mare decat loarea sa anticipata dupa rsarea dividendelor, fn caz contrar, cumparatorul pastra optiunea sa caci aceasta are o loare timp importanta, mai mare decat dividendul rsat. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
