FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
|
|
Preturile de exercitiu si scadentele optiunii |
|
Pretul standard de exercitiu este silit in jurul cursului (pretului actual) al activului suport: - la paritate fegal)sau foarte aproape de cursul actual; - sub-paritate, la o diferentiere in minus de (2; 5; 10; 50 puncte) fata de pretul la paritate. Se fixeaza doua preturi sub-paritate; - supra-paritate, la aceeasi diferentiere (de 2; 5; 10; 50 pct.) dar in plus fata de paritate Se fixeaza, de asemenea, doua preturi supra-paritate Diferentierile standard sunt fixate intr-un el de catre autoritatile pietei de optiuni, in functie de ordinul de marime al cursului activului-suport. Pentru piata bursiera, din Romania, se pot propune, spre exemplu, urmatoarele diferentieri intre preturile de exercitiu : - 500 lei pentru actiuni ce au cursuri in intervalul valoric 1.000 - 10.000 lei: 1.000; 1.500; 2.000 . 9.500; 10.000; - 1.000 lei pentru actiuni ce au cursuri intre 10.001 si 20.000 lei: 11.000; 12.000; 13.000 19.000; 20.000; - 2.000 lei pentru actiuni ce au cursuri intre 20.001 si 40.000: 22.000; 24.0000; 26.000 38.000; 40.000; - 4.000 lei pentru actiuni situate intre 40.001 si 100.000: 44.000; 48.000; 52.000 96.000; 100.000; - 10.000 lei pentru actiuni situate intre 100.001 si 200.000 lei: 110.000; 120.000; 130.000 190.000; 200.000 Pentru aceeasi scadenta sunt introduse cinci serii de optiuni, fiecare cu un pret de exercitiu standard. Exemplu: daca actiunea "X" coteaza 12.700 lei, la 3 ianuarie a.c, atunci cele cinci serii de optiuni, care vor putea fi tranzactionate pentru scadenta martie a.c, vor aa urmatoarele preturi de exercitiu: 11.000; 12.000; 13.000; 14.000 si 15.000. Un potential institor va hotara sa cumpere (in functie de anticipatiile lui privind evolutia viitoare a cursului optiuni) la urmatoarele preturi de exercitiu: a) la paritate (at the money), egal sau apropiat de cursul actual (13.000 s 12.700); b) sub-paritate (in the money):. - mai mic decat cursul actual pentru CALL (11.000; 12.000) - mai mare decat cursul actual pentru PUT (14.000; 15.000) c) supra-paritate (out the money): - mai mare decat cursul actual pentru CALL (14.000; 15.000) - mai mic decat cursul actual pentru PUT (11.000; 12.000) Daca: E = S; CALL la paritate, PUT la paritate E < S; CALL sub-paritate, PUT supra-paritate E > S; CALL supra-paritate, PUT sub-paritate Daca cursul activului-suport variaza intr-o marja importanta, respectiv daca el depaseste primul din preturile la sub-paritate sau ultimul din preturile la supra-paritate, atunci se vor fixa, pentru scadentele urmatoare, alte 5 serii de optiuni CALL si PUT. fn fiecare moment se ofera deci cinci serii de optiuni la preturi de exercitiu egal, doua inferioare si doua superioare cursului actual al activului suport. In caz de crestere a capitalului social (printr-o emisiune de actiuni noi, prin plata dividendelor in actiuni, prin incorporarea rezerlor sau conrsia datoriilor in capital social), valoarea teoretica a actiunilor chi este afectata substantial prin efectul de diluare, fn mod corespunzator este afectata si valoarea unui contract optional. Cantitatea ajustata este numarul de actiuni-suport la care exercitarea unei optiuni este posibila. Din ratiuni de simplificare, ajustarea nu se opereaza in cazul distribuirii de dividende in numerar, chiar daca operatiunea afecteaza substantial cursul actual al actiunii-suport si deci valoarea optiunii respecti3. Scadentele optiunilor pe actiuni sunt fixate pentru sfarsitul trimestrelor anului calendaristic: martie, iunie, septembrie, decembrie. Fiecare optiune este cotata la urmatoarele trei scadente. Spre exemplu, daca suntem in ianuarie, se va cota pentru martie, iunie si septembrie. Exercitarea optiunii se poate face diferit in raport cu scadenta ei, in functie de tipul de optiune: american sau european. O optiune de tip american poate fi exercitata oricand pe durata de valabilitate a contractului optional, pana la scadenta finala. O optiune de tip european nu poate fi exercitata decat la implinirea scadentei. Majoritatea ptiunilor sunt de tip american. Optiunile de tip european se contracteaza, in generaLpe termene lungi si asupra indicelui bursier. Ele prezinta, de asemenea, un interes aparte pentru constructia modelelor de evaluare pe baza teoriei optiunilor in care se face ipoteza exercitarii lor la scadenta. Cu cat scadenta este mai indepartata, cu atat este mai incerta evolutia cursului activului-suport si, deci, cu atat o optiune valoreaza mai mult. Pe masura ce scadenta se apropie, valoarea optiunii se apropie de diferenta dintre cursul activului-suport la acea data si pretul ei de exercitiu. Daca diferenta este favorabila unei cumparari (pt. CALL) sau unei vanzari (pt. PUT), atunci valoarea optiunii este pozitiva si egala cu diferenta Si - E. Daca diferenta este nefavorabila cumpararii (pt. CALL) sau vanzarii (pt. PUT), atunci valoarea optiunii este nula, cumparatorul renunta la exercitarea ei si pierde institia facuta in aceste optiuni (prima platita). |
|
Politica de confidentialitate
|