 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Ajutorul de stat
|
|
Ajutorul de stat regional |
|
| Politica de ajutor regional si cadrul legal Politica regionala poate fi apreciata si din perspecti utilizarii de catre autoritatile publice centrale si locale a resurselor de care dispun; combinatii de instrumente de politica economica si financiara in scopul stimularii investitiilor, crearii de noi locuri de munca si al imbunatatirii conditiilor de viata, intr-o regiune/teritoriu anume. Asemenea instrumente de politica economica acopera o plaja larga, de la cele cu caracter general, ca de pilda cadrul legal destinat sa sustina dezvoltarea, reglementarile economice ale unor masuri specifice, ca de exemplu, ajutorul de stat acordat firmelor, cu scopul de a stimula investitiile sau de a sustine proiecte de restructurare. Ajutoarele de stat reprezinta un instrument de traditie in Europa cu rol decisiv pentru reducerea decalajelor, un echipament de interventie al decidentilor politici de oriunde, inclusiv in cele 27 state membre ale UE. Politica concurentei monitorizeaza si limiteaza ajutoarele publice acordate intreprinderilor, fie ca este vorba de aju Regulile si principiile care stau la baza acordarii de ajutoare regionale - Uniunea Europeana sunt stipulate in Liniile directoare ale Comisiei cu prvire la ajutorul regional21. Ajutoarele de stat regionale au ca obiectiv dezvoltarea durabila a regiunilor slab dezvoltate prin incurajarea efectuarii de investitii si a crearii de locuri de munca in aceste zone. Ele favorizeaza extinderea, modernizarea si diversificarea activitatilor agentilor economici localizati in aceste regiuni se determina crearea de intreprinderi noi. in scopul favorizarii acestei dez-voltari si al reducerii potentialelor efecte negative ale unor eventuale relo-calizari, este necesar ca acordarea acestor ajutoare de stat sa fie subordonata mentinerii pentru o perioada minima a investitiilor realizate si a locurilor de munca create in regiunea respecti. Liniile directoare regionale servesc in principal trei functii: sa identifice diferitele categorii de zone eligibile, sa determine instrumentele speci-fice de ajutor de stat si sa moduleze intensitatea ajutorului de stat primit de diferite regiuni eligibile. Cu privire la definirea zonelor eligibile, intentia Comisiei a fost de a asigura cat mai mult posibil concordanta dintre zonele 87(3)(a) si regiunile din Obiectivul 1 din fondurile structurale si dintre zonele 87(3)(c) si regiu-nile Obiectivului 222. Procentul total al populatiei EU eligibila sa primeasca ajutor de stat regional a fost fixat de Comisie la nivelul de 42,7%. elul 5.2. Populatia eligibila pentru ajutor de stat regionalIn 2000-2006 % al populatiei eligibile Tipul de zona 87(3) Belgia 30,9 C Danemarca 17,1 C Germania 34,9 a + c Grecia 100 a Spania 79,2 a + c Franta 36,7 a + c Irlanda 100 a + c Italia 43,6 a + c Luxemburg 32 c Olanda 15 c Austria 27,5 a + c Portugalia 100 a + c Finlanda 42,2 a+c Suedia 15,9 Marea Britanie 28,7 a+c Uniunea Europeana 42,7 Pe 18 februarie 2004 Comisia a publicat al treilea Raport de Coeziune23 care contine propunerile de reforma a fondurilor structurale pentru urmatoarea perspecti financiara care acoperi perioada 2007-2013. Deoarece reforma afecteaza totodata si eligibilitatea regiunilor pentru ajutor de stat, Raportul propune patru idei de modificare a hartilor regionale si a intensitatilor ajutorului de stat. in noile Linii directoare ce vizeaza perioada 2007-2013, au fost preluate aceste idei, astfel ca zonele asistate pot fi impartite dupa cum urmeaza: elul 5.3. Zone asistate conform noilor Linii directoare regionale Zone asistate conform noilor Linii directoare regionale Articolul din Tratat Zone cu un nivel al PIB-ului/loc. mai mic decat 75% din media UE 25 Art. 87 (3) (a) Zone cu un nivel al PIB-ului/loc. peste 75% din media noilor state membre, dar mai mic de 75% din media UE 15 (zone efect statistic") Art. 87 (3) (a) Zone care pierd statutul 87(3)(a) si care nu se califica ca zone efect statistic", ca rezultat al cresterii economice (zone de crestere economica") Art. 87 (3) (c) Alte zone care se califica ca zonele cele mai indepartate (cum ar fi insulele Reunion si Azore) sau ca zone cu o intensitate foarte redusa (cum ar fi nordul Suediei si Finlandei) Art. 87 (3) (c) Dupa largirea Uniunii Europene pana la 25 de state membre la 1 mai 2004. procentajul populatiei totale a UE 25, eligibile pentru ajutor de stat a fost mentinut la acelasi nivel de 42% ca si cel stabilit in 1998. elul 5.4. Populatia eligibila din statele membre pentru perioada 2006-2013 Statul % populatiei in zonele asistate stabilite de Comisie Austria 22,5 Belgia 25,9 Cipru 50,0 Republica Ceha 88,6 Danemarca 8,6% Estonia 100 Finlanda 33,0 Franta 18,4 Germania 29,6 Grecia 100 Ungaria 100 Irlanda 50,0 Italia 34,1 Letonia 100 Lituania 100 Luxemburg 16 Malta 100 Olanda 7,5 Polonia 100 Portugalia 76,7 Slocia 88,9 Slovenia 100 Spania 59,6 Suedia 15,3 Marea Britanie 23,9 Sursa: Guidelines on national regional aid for 2007-2013, anexa 5 Aceste linii directoare se aplica tuturor sectoarelor economice, cu exceptia agriculturii, pisciculturii si carbunelui. Pentru transporturi, constructii nale, autovehicule si fibre sintetice, se aplica normele specifice acestor sectoare, in impace toate ajutoarele regionale in siderurgie sunt interzise25. Cu privire la instrumentele de ajutor de stat, Liniile directoare permit numai doua instrumente: investitia si crearea de locuri de munca legate de investitii. In cazuri exceptionale, atunci cand dezantajele structurale ale regiunii avute in vedere sunt prea mari, ajutoarele de stat regionale se pot dovedi insuficiente pentru declansarea unui proces de dezvoltare regionala. Doar in aceste cazuri, ajutoarelor de stat regionale li se pot alatura ajutoare de operare, cu conditia ca acestea sa fie temporare si degresive. Ajutorul pentru investitia initiala Ajutorul pentru investitie este strict limitat la investitia initiala. Conceptul de investitie initiala cuprinde investitiile in capital fix legate de infiintarea unei noi unitati, extinderea unei unitati existente sau inceperea unei activitati care implica o schimbare fundamentala, extinderea unei unitati existente sau demararea unei activitati care implica o schimbare fundamentala in produsul sau procesul de fabricatie al unei unitati existent (prin rationalizare, diversificare sau modernizare) 6. Ajutorul pentru investitia initiala se calculeaza ca puncte procentual din loarea investitiei, in timp ce loarea este stabilita pe baza unui ansamblu uniform de cheltuieli (baza standard) corespunzatoare urmato relor elemente ale investitiei: terenuri, cladiri si fabrici/echipamente. Costuril eligibile pot de asemenea include anumite categorii de imobilizari necorporal pana la limita de 25% din baza standard pentru intreprinderile mari27. Pentru a se asigura ca investitiile de productie care beneficiaza ajutor sunt viabile si eficiente, aportul beneficiarului la finantare trebuie fie in proportie de cel putin 25% liber de ajutor. Liniile directoare stabilesc nivelurile maxime ale intensitatilor ajut rului de stat. Intensitatea se determina ca raport intre ajutor si costuril eligibile. Este important de stiut ca in timp ce Liniile directoare define nivelurile maxime, ratele care sunt aplicabile fiecarei regiuni sunt cel aprobate de Comisie individual si incluse in harta regionala a fiecarui st membru. in tabelul de mai jos sunt prezentate ratele definite in Linii directoare. Ajutorul pentru investitii initiale trebuie conditionat, fie prin modul de plata, fie prin conditiile legate de obtinerea acestuia, de mentinerea investitiei in cauza pentru o perioada minima de cinci ani. Echilentul subventie neta (ESN) vs echilentul subventie bruta (ESB) O trasatura specifica a liniilor directoare regionale este ca acestea pred niveluri riabile ale ajutorului de stat ce poate fi acordat in termeni de ESN. Cu toate acestea, statele membre trebuie sa notifice exprimand ajutorul sub forma de echilent subventie bruta. Diferenta dintre cele doua notiuni consta in faptul ca ESN exclude orice forma de taxa/impozit care ar trebui platita de catre beneficiarul ajutorului de stat. Exemplul urmator ilustreaza mai bine diferenta intre cele doua notiuni. Sa presupunem ca un proiect in loare totala de 1 000 000 euro este finantat cu ajutor de stat cmform art. 87 (3) (c), cu un nivel maxim al intensitatii de 20%. » intensitatea ajutorului de stat: 20%; » investitii eligibile: 1 000 000 euro; » grant: 240 000 euro; » impozit: 25%; » ESB: 240 000/1 000 000 = 24 %; » impozit platit: 240 000*0,25 = 60 000 euro; » ESN: (240 000-60 000)/l 000 000 = 18%. In practica, atat Comisia, cat si statele m Ajutorul pentru crearea de locuri de munca Ajutorul regional poate fi de asemenea concentrat pe crearea de locuri de munca. Cu toate acestea, spre deosebire de crearea de locuri de munca, definita in Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca28, ajutorul priveste in acest caz numai locurile de munca legate de realizarea unui proiect de investitii. Crearea de locuri de munca inseamna o crestere reala a numarului de locuri de munca din intreprinderea beneficiara, raportata la media perioadei de referinta29. Orice loc de munca pierdut de-a lungul acestei perioade trebuie, prin urmare, sa fie dedus din numarul de locuri de munca create de-a lungul aceleiasi perioade. Un loc de munca este considerat a fi legat de realizarea unui proiect de investitii daca el vizeaza activitatea la care se raporteaza investitia si daca este creat intr-o perioada de trei ani de la finalizarea investitiei. Ajutorul pentru crearea de locuri de munca trebuie adaptat naturii si intensitatii problemelor regionale pe care trebuie sa le solutioneze. Valoarea ajutorului nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din costurile salariale cu personalul angajat pe o perioada de doi ani. Acest procent este acelasi ca in cazul ajutorului de investitii regionale, de maximum 50% intensitate bruta cu un supliment de 15% pentru IMM-uri, cu conditia ca ele sa nu opereze in sectorul transporturilor si ca loarea neta totala a intensitatii sa nu depa seasca 75%. Ca si ajutorul pentru investitii in productie, ajutorul pentru crearea locuri de munca trebuie conditionat de mentinerea investitiei in cau pentru o perioada minima de cinci ani. Ajutorul pentru operare Comisia Europeana a avut dintotdeauna o pozitie negati vizavi ajutorul de operare. Acesta este definit ca fiind ajutorul care ii permite un companii sa-si acopere cheltuielile curente pe care trebuie sa le suporte in managementul sau de zi cu zi sau in activitatile curente. Acesta nu este legal e un obiectiv specific si nu are niciun efect de stimulare asupra companiei. Acest tip de ajutor este considerat ca fiind foarte distorsionant de vreme ce distorsionarea pe care o produce pe piata nu este justificata de niciun obiectiv al Uniunii. Astfel, ajutorul pentru operare poate fi autorizat doar in cazuri exceptionale, in special in regiuni asistate eligibile in baza art. 87 (3) (a) din Tratatul CE, cu conditia sa fie justificat prin contributia la dezvoltarea regionala, iar natura si nivelul sau sa fie proportional cu dezantajele pe care intentioneaza sa le atenueze (de exemplu, suportarea de catre stat a costurilor suplimentare de transport in regiunile cele mai indepartate si scutirea de la plata taxelor de mediu). Ajutorul pentru operare trebuie sa fie limitat in timp si redus progresiv. Cumularea ajutoarelorIn scopul de a se respecta plafoanele definite in harta de ajutor regional pentru fiecare stat membru, atat vechile, cat si noile Linii directoare privind ajuorul de stat regional solicita ca toate sursele publice, inclusiv cele comunitare, sa se incadreze in nivelul maxim al intensitatilor de ajutor de stat. In cazul unui proiect care primeste finantare din fonduri structurale, acesta tebuie, in plus, sa respecte si prevederile Regulamentului nr. 1260/99 privind alicarea acestor fonduri30. in particular, art. 29 (4) (b) al Regulamentului stipuleaza ca rata de co-finantare din surse CE a investitiilor in cazul companiilor este de maximum 35% din costul total in cazul Obiectivului 1 si de maximum 15% din costurile totale in cazul regiunilor din Obiectivul 2. Conform liniilor directoare, intensitatea maxima a ajutorului se aplica ajutorului total acordat in baza mai multor scheme regionale indiferent de sursa, i.e. fie ca ajijtorul provine din surse locale, regionale, nationale sau comunitare. Atunci cand cheltuielile eligibile pentru ajutoare cu finalitate regionala sunt total sau partial eligibile pentru ajutoare cu alta finalitate, partea comuna este supusa plafonului celui mai favorabil in cadrul schemelor respective. Ajutoare regionale pentru proiecte mari de investitii O inotie a Comisiei a constituit-o introducerea de reguli pentru notificarea individuala si reducerea sumei ajutorului de stat pentru proiectele mari de investitii. Aceste reguli au fost introduse prin Cadrul Multisectorial din 1998, modificat in 200251. Cadrul multisectorial reduce intensitatile permise ale ajutorului de stat pentru proiecte mari de investitii, deoarece aceste proiecte au un impact mai puternic asupra concurentei, existand posibilitatea ca acestea sa fie realizate de companii multinationale care sunt mai putin afectate de handicapurile regionale (ce au acces la pietele de capital sau la tehnologiile de rf) si care pot exercita o presiune mai mare asupra autoritatilor locale si regionale, in sensul ca acestea sa le acorde un ajutor mai mare decat plafoanele permise. Ajustarile sunt dupa cum urmeaza: elul 5.8. Plafonul regional ajustat Cheltuieli eligibile Plafonul regional ajustat (R) A: pana la 50 milioane euro B: intre 50-l00 milioane euro C: peste 100 milioane euro 100% din plafon 50% din plafon 34% din plafon Formula pentru ajustarea plafonului: Ajutor maxim eligibil = R(A+0,5B+0,34) De exemplu, un proiect de 160 milioane euro intr-o zona cu un plafon al intensitatii de 25% poate obtine un ajutor de pana la 23,85 milioane euro. Acest ajutor corespunde unei intensitati de numai 14,9%. Este necesara notificarea fiecarui caz in care suma ajutorului depaseste ajutorul care corespunde unei investitii de 100 milioane euro. Astfel, proiectelor care trebuie notificate riaza de la regiune la regiune depinzand atat de marimea proiectele, cat si de intensitatea ajutorului de stat permisa in fiecare zona. De exemplu, intr-o zona cu un plafon al intensitatii de 20%, o investitie intr-o fabrica de 250 milioane euro poate beneficia de ajutor de stat de maxim 25,2 milioane euro. And in vedere ca in aceeasi regiune o investitie de 100 milioane poate obtine 15 milioane euro ajutor de stat, orice ajutor de stat care depaseste 15 milioane euro trebuie notificat individual. Cu alte cuvinte, acea fabrica trebui sa obtina un ajutor mai mic de 15 milioane euro pentru a scapa de obligatia de notificare. Aceasta inseamna ca intensitatea ajutorului de stat trebui sa fie mai mica de 6% (= 15/250), chiar daca, in principiu, nivelul pentru acea zona este de 20%. Noile Linii directoare privind ajutorul de stat regional pentru perioada 2007-2013 includ si prevederile Cadrului Multi sectorial privind proiectele mari de investitii regionale. Nivelul ajutoarelor de stat regionale acordate in UEIn anul 2004, la nivelul intregii Uniuni Europene, Comisia Europeana a autorizat ajutoare regionale in suma de 12,3 miliarde euro32, ceea ce reprezinta aproximativ 27% din suma totala a ajutoarelor acordate (mai putin agricultura, pescuitul si transportul). Disparitatile dintre statele membre la nivel de ajutor de stat acordat regiunilor asistate conform art. 87 (3) (a) reflecta nu numai diferentele existente intre politicile regionale nationale, marimea populatiei eligibile si masura in care fiecare stat membru acorda ajutor de stat la nivel subcentral. elul 5.9. Ajutorul de stat acordat in UE in anul 2004 State membre Ajutor de stat total - mii. euro Ajutor in regiunile asistate AĞaAğ Procentul de ajutor pentru regiunile AĞaAğ in total UE 25 45.461 12.339 27 Republica Ceha 165 92 56 Germania 15.128 3.040 20 Estonia 8 8 100 Grecia 330 330 100 Spania 3.136 1.210 39 Franta 6.348 853 13 Irlanda 393 345 88 Italia 5.415 2.151 40 Letonia 17 17 100 Lituania 23 23 100 Ungaria 696 696 100 " European Commision, Raport on Competition Policy 2004", SEC(2005) 805 final. State membre Ajutor de stat total - mii. euro Ajutor in regiunile asistate AĞaAğ Procentul de ajutor pentru regiunile AĞaAğ in total Malta 117 117 100 Austria 577 21 4 Polonia 1.972 1.972 100 Portugalia 1.114 953 85 Slovenia 137 137 100 Slocia 207 143 69 Finlanda 571 4 1 Marea Britanie 4.211 266 6 Nota: Belgia, Luxemburg, Olanda, Danemarca si Suedia nu au zone asistate AĞaAğ. De asemenea, masurile de ajutor acordate in Cipru se califica pentru zonele AĞcAğ. Toate datele exclud agricultura, pescuitul si transportul. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
