 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Ajutorul de stat
|
|
Politica regionala |
|
| Evolutia politicii regionale Conform art. 2 si 3 ale Tratatului CE, una din sarcinile Comunitatii Europene este de a promova pe intreg teritoriul comunitar o dezvoltare armonioasa, echilibrata si durabila a activitatilor economice, un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale, () cresterea nilului de viata, a solidaritatii si coeziunii economico-sociale in randul statelor membre. Prima politica regionala europeana poate fi datata cu mai mult de 60 de ani in urma in Marea Britanie, odata cu Legile pentru zone speciale (Special Areas Acts) din 1934 si 1937, destinate sa asigure reabilitarea zonelor industriale, afectate de niluri ridicate ale somajului. Totusi, cele mai multe dintre politicile nationale de dezvoltare regionala sunt o creatie a perioadei postbelice, incepand cu deceniul al saselea al secolului trecut. In acea perioada, rolul gurnelor nationale era considerat drept foarte important, fiind considerate principalii actori in procesul de redistribuire a activitatii economice prin institiile in infrastructura. Dezvoltarea regiunilor pro-schema" a fost obiectivul pri Principalele tendinte catre o integrare europeana tot mai completa" cu reguli bugetare si financiare elaborate pe baza criteriilor de la Maastricht au jucat de asemenea un rol important. Obiectile politicii de dezvoltare regionala din ultimii 15 ani au aratat tendinta de combinare a politicilor regionale si structurale in scopul promovarii competitivitatii la nil regio-nal si national, in directa corelare cu dezechilibrele teritorial-spatiale. Principalele tipuri de politici nationale specifice dezvoltarii regionale In tarile UE sunt: » granturi pentru institii si stimulente fiscale; » cresterea mobilitatii fortei de munca; » incurajarea initiatilor tehnologice; » controlul dezvoltarii si sprijin acordat intreprinderilor mici in scopul adaptarii acestora la mediul economic in conditiile cresterii globalizarii; » relocarea activitatilor prin stimulente indirecte si incurajarea dezvoltarii retelelor de cooperare. La nilul european, istoria politicii regionale s-a construit in jurul conceptului de coeziune economica si sociala. Politica de coeziune este unul din obiectile majore ale Uniunii Europene alaturi de uniunea economica, monetara si politica. Coeziunea se refera la reducerea disparitatilor in ceea ce priste nilul de dezvoltare al regiunilor si ajutarea regiunilor ramase in urma sa recupereze decalajul care le separa de cele mai dezvoltate regiuni ale UE. Obiectile politicii de dezvoltare regionala Pana in anul 2000 politica de dezvoltare regionala a fost orientata catre reducerea disparitatilor regionale dintre statele membre, conform celor 6 prioritati de dezvoltare numite Obiectile 1-6". Aceste obiecti de dezvoltare au fost sustinute de Fondurile Structurale si de Fondul de Coeziune. Pentru a spori concentrarea asistentei Fondurilor Structurale s-a decis o reducere drastica a numarului obiectilor politicii de dezvoltare regionala. in martie 1999, summit-ul de la Berlin a decis reducerea numarului de criterii de eligibilitate la 3 dupa cum urmeaza: a- Obiectivul 1 va promova dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor a caror dezvoltare este intarziata. Statutul de Obiectiv 1 pentru perioada 2000-2006 se bazeaza pe: regiunile care sunt nil NUTS II, avand un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media comunitatii, precum si cele mai indepartate regiuni (dominioanele franceze, insulele Azore, Madeira si Canare), dar si regiuni din Finlanda si Suedia14. Obiectivul 1 este de departe cel mai important, acoperind aproximativ 51% din populatia totala a UE si utilizand peste doua treimi din totalul Fondurilor Structurale alocate tarilor UE. a- Obiectivul 2 are drept scop sustinerea conrsiei economice si sociale a zonelor aflate in dificultati structurale. Sunt incluse zone in care au loc schimbari economice si sociale in sectoarele industriale si de servicii, zone rurale in declin, zone urbane in dificultate si zone decazute dependente de pescuit, definite pe baza criteriilor obiecti silite prin textele legislati. Statele membre propun Comisiei Europene o lista de zone care intrunesc criteriile obiectivului, in raport cu un prag al populatiei silit pentru fiecare statt membru. Nilul maxim care poate fi acoperit de noul Obiectiv este de 18% din populatia UE, repartizarea fiind in functie de tipul de activitate dominant (10% in zonele industriale, 5% in zone rurale, 2% populatie urbana, 1% sectorul pescuitului). a- Obiectivul 3 va asigura sprijin pentru adaptarea si modernizarea politicilor si sistemelor educationale, de instruire si ocupare a for-tei de munca. Va putea fi aplicat in afara Obiectivului 1, fiind activ in regiunile Obiectiv 2, precum si in cele care nu sunt cuprinse in vreun obiectiv. Se considera ca nilul de asistenta mediu pe cap de locuitor in cadrul Obiectivului 3 trebuie sa ia in considerare prioritatea acordata ocuparii fortei de munca, educatiei si instruirii. Numarul Initiatilor Comunitare a fost de asemenea redus la 4: Interreg III (pentru cooperare transfrontaliera), Leader+ (pentru dezvoltare locala in zone rurale), Equal (de lupta contra discriminarii pe piata muncii), Urban II (pentru zone urbane confruntate cu dificultati gra).In regiunile Obiectiv 2, precum si in cele care nu sunt cuprinse in vreun obiectiv. Se considera ca nilul de asistenta mediu pe cap de locuitor in cadrul Obiectivului 3 trebuie sa ia in considerare prioritatea acordata ocuparii fortei de munca, educatiei si instruirii. Numarul Initiatilor Comunitare a fost de asemenea redus la 4: Interreg III (pentru cooperare transfrontaliera), Leader+ (pentru dezvoltare locala in zone rurale), Equal (de lupta contra discriminarii pe piata muncii), Urban II (pentru zone urbane confruntate cu dificultati gra). Instrumente financiare de realizare a politicii de coeziune economica si sociala Uniunea Europeana ofera asistenta financiara in cadrul unor programe regionale multianuale negociate intre regiuni, statele membre si Comisie, prin intermediul a patru fonduri structurale (FEDER, FSE, FEOGA-O, IFOP), a unui Fond de Coeziune, a unui Fond de Solidaritate si a patru initiati si scheme comunitare specifice {Interreg, Leader, Equal si Urban) . In afara acestor instrumente financiare, incepand cu perioada financiara 2000-2006 au fost introduse doua noi instrumente financiare de pre-aderare, care se adreseaza exclusiv statelor candidate, ISPA si SAPARD. Cele doua noi instrumente vin sa se alature ajutorului oferit prin intermediul programului PHARE. Instrumentele de pre-aderare sunt menite, pe de o parte, sa ofere acestor tari suportul financiar necesar perioadei de preaderare si pe de alta parte, sa obisnuiasca viitoarele state membre cu mecanismele specifice accesarii si utilizarii instrumentelor structurale. Principalul instrument utilizat de catre UE pentru a promova politica si de dezvoltare regionala este reprezentat de catre Fondurile Structurale, aceste fonduri sunt rezultatul contributiei financiare proportionale a statelor membre in concordanta cu nilul lor de dezvoltare economica, redistribuite apoi catre acele state si regiuni ale UE, care sunt ramase in urma din punct de dere economic si social. Fondurile structurale sunt subordonate unui numar de 4 principii majore, care asigura clarificarea misiunii lor, rationalizarea utilizarii lor, organizarea unei relati coordonari care sa ofere o mai mare coerenta sprijinului comunitar. Acestea sunt: concentrarea, programarea, aditionalitatea si parteneriatul. Fiecare fond structural are o misiune specifica, asa cum se va arata in continuare. Concentrarea sprijinului financiar acordat prin fondurile structurale in acele regiuni care au cea mai mare nevoie de ele ofera cea mai buna sansa de a realiza o dezvoltare regionala semnificativa. Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER) FEDER finanteaza institii care pot fi impartite in doua mari categorii: » institii hard: ce acopera dirse tipuri de infrastructura, inclusiv reabilitarea site-urilor industriale, a zonelor turistice, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de educatie si sanatate, unde institiile sunt legate de angajarea fortei de munca, de imbunatatirea protectiei mediului - cum ar fi depoluarea terenurilor si a apelor, tratarea apelor reziduale, dar si construirea si modernizarea retelei de transport regional si local. » institii soft: cum ar fi Pentru perioada 2007-2013 FEDER va fi orientat pe obiectivul strategic de rezolvare a problemelor din zonele urbane si pe imbunatatirea legaturilor dintre zonele rurale si urbane. De asemenea, FEDER va finanta institiile hard si soft in contextul initiatilor de cooperare trans-nationale. Fondul social european (FSE) FSE finanteaza o gama larga de institii destinate pregatirii si dezvoltarii resurselor umane, in linie cu Strategia Europeana a angajarii fortei de munca, fiind concentrat pe: » angajarea somerilor, prin training si dirse masuri luate pe piata muncii; » antreprenoriatul si masuri de imbunatatire a calitatilor si a productivitatii persoanelor angajate; » actiuni de includere sociala a persoanelor din grupuri margi-nalizate. Fondul european de orientare si garantare agricola (FEOGA - sectiunea Garantare) FEOGA-G finanteaza masurile de dezvoltare rurala si de asistenti acordate fermierilor, in special in acele regiuni ramase in urma din punct de. dere economic, dar si in restul regiunilor UE, prin intermediul politica agricole comune. Instrumentul financiar de orientare a pescuitului (IFOP) - finan-teaza reformele structurale in sectorul pescuitului. Fondul de coeziune Fondul de coeziune contribuie la finantarea proiectelor de nfrastructura mari, cum ar fi largirea retelelor de transport transeuropene, nstitii de mari dimensiuni in domeniul protectiei mediului. Fondul de coeziune se poate acorda numai tarilor in care PIB/loc. este mai mic de 90% din media Uniunii Europene. in prezent sunt eligibile pentru a primi finantare Grecia, Portugalia, Spania si cele 10 noi state membre. Principalul dezavantaj al acestor instrumente rezida insa in forta financiara limitata de care dispun, ceea ce diminueaza capacitatea acestora de a reduce disparitatile sociale. Desi in 1999 fondurilor structurale si fondurilor de coeziune li s-au alocat 35% din bugetul comunitar, resursele alocate acestor instrumente sunt modice ativ cu bugetele nationale ale statelor membre16. De exemplu, asistenta acordata din fondurile struc-rurale si de coeziune unor tari ca Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda (tarile care au primit cea mai mare asistenta financiara din partea UE), reprezinta la nilul anilor 1993 si 1999 numai 2,3% respectiv 2,9% din PIB-ul acestor tari. Efectele cantitati ale utilizarii fondurilor structurale sunt evidente in termeni de locuri de munca create, peste 3 milioane de locuri de munca intre 1989-l999; totodata s-au finantat intre 2-l5% din politicile acti de ocupare a fortei de munca in tarile membre17. Nilul global al fondurilor structurale si al fondului de coeziune in peri-oada 2000-2006 se ridica la un total de 213 miliarde euroFondurile structurale sunt co-finantate in principal din resurse ale statelor membre, desi pot fi implicate si resurse ale sectorului privat. Mai este necesara o politica regionala la nilul EU?In prezent, Uniunea Europeana cu cele 27 de state membre are 454 milioane de cetateni si 254 de regiuni. Dar nu toti europenii se bucura de aceleasi avantaje si sanse de succes in termeni socio-economici. Depinde foarte mult de faptul daca acestia traiesc intr-o regiune prospera sau saraca, intr-o zona care se afla in crestere economica sau in declin, la oras sau in mediul rural, la periferia Uniunii Europene sau intr-unui din marile centre economice. Sunt disparitati puternice atat intre statele membre, cat si intre regiuni din cadrul acestora. Cele mai dinamice 10 regiuni din Uniunea Europeana au PIB-ul pe locuitor de cinci ori mai mare decat cele mai putin prospere 10 regiuni. Pe langa statisticile PIB-ului sunt disparitati complexe intre statele membre si regiuni, datorate diferentelor dintre:Infrastructura de care dispun; calitatea mediului inconjurator; nilul somajului si calificarile necesare pentru dezvoltarea viitoare; marimea si dirsitatea bazei de afaceri; nilul institiilor destinate cercetarii-dezvoltarii si folosirea tehnologiilor noi de catre mediul de afaceri. Aceste disparitati au crescut semnificativ odata cu aderarea celor 10 no: state membre in mai 2004. Astfel, 61% din populatia noilor state membr locuieste in regiuni in care se inregistreaza un nil al PIB/loc. sub 50% di media EU 25. in Europa chilor 15 state membre, nicio regiune nu se afl sub acest nil. Pentru a alinia gradul de utilizare al fortei de munca di noile state membre la cel existent in UE 15, datorita tendintei de creste inregistrate de rata somajului si de reducere a gradului de ocupare a fortei d munca, vor trebui create circa trei milioane de noi locuri de munca.In prezent se revizuieste politica de coeziune economica si sociala UE pentru perioada 2007-2013 si au loc discutii cu statele membre. Es posibil ca aceasta politica sa fie simplificata si intarita pentru a raspunde m bine provocarilor aduse de aderarea noilor state, si anume. > Bugetul total va creste la 336 miliarde euro. Aproximativ 3% din acesta va fi retinut si alocat in cadrul Rezeri pentru performanta" in anul 2010 statelor membre care pot demonstra progresul facut din punctul de dere al PIB-ului si al cresterii numarului de locuri de munca in perioada 2004-2010. > Obiectivul 1, care vizeaza regiunile cu un PIB/loc. mai mic de 75% decat media UE, va fi cunoscut ca Obiectivul Conrgenta". Acesta va primi un procent mai mare decat in prezent (78% in loc de 70%). > Comisia a propus sa transforme Obiectivul 2 in Obiectivul pentru competitivitate regionala si utilizarea fortei de munca" si sa largeasca acoperirea regionala la toate regiunile care nu sunt eligibile pentru Obiectivul de Conrgenta. > Dimensiunea populatiei care traieste in regiunile relevante, precum si conditiile socio-economice vor ghida distribuirea resurselor in cadrul obiectivului cooperare teritoriala". > in regiunile eligibile pentru Obiectivul Conrgenta procentul maxim de finantare va fi de 75% din costurile totale eligibile pentru fiecare institie in cazul FEDER si FSE si de 85% din costul total pentru Fondul de coeziune. Aceste procente de finantare vor fi substantial reduse in cazul institiilor care genereaza nituri si al celor in companii private. Cadrul politicii va fi mai strans legat de obiectile Agendei Lisabona", care vizeaza ca economia europeana sa fie cea mai competitiva din lume pana in anul 2010, dar si de Agenda Goteborg"19, care urmareste promovarea protectiei mediului inconjurator si dezvoltarea sustenabila. Potrivit noului Regulament privind fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 Fondul european de orientare si garantare agricola si instrumentul financiar de orientare a pescuitului vor fi scoase din cadrul fondurilor structurale si introduse in cadrul politicii agricole comune. Acestea vor fi redenumite Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, respectiv Fondul European pentru Pescuit. Prin atenuarea disparitatilor regionale prin institii bine orientate, politica de coeziune economica si sociala urmareste sa imbunatateasca functionarea Pietei Unice Europene. Aceasta va intari competitivitatea Uniunii Europene si va genera o crestere a bunastarii, cu avantaje asupra intregii economii europene. Reducerea disparitatilor regionale ajuta la asigurarea faptului ca toate regiunile si grupurile sociale pot contribui la atingerea ei, dar totodata si beneficia de dezvoltarea economica a intregii Uniuni.Intarirea competitivitatii regionale prin intermediul unor institii bine plasate in toata Uniunea, precum si oferirea de oportunitati economice menite sa ajute persoanele sa-si foloseasca cunostintele vor mari potentialul de crestere economica al UE in ansamblu, pentru beneficiul tuturor. Asigurand o difuzare mai echilibrata a activitatii economice pe tot teritoriul Uniunii, politica regionala contribuie la reducerea presiunilor concentrarii excesi, a congestiei si a punctelor de gatuire". |
|
|
Politica de confidentialitate
|
