 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Ajutorul de stat
|
|
Politica de dezvoltare regionala si ajutoarele de stat |
|
| Politica de dezvoltare regionalaIn contextul aderarii Romaniei la UE in anul 2007, politica nationala de dezvoltare a Romaniei se va racorda din ce in ce mai strans la politicile, obiectivele, principiile si reglementarile comunitare in domeniu, in vederea asigurarii unei dezvoltari socio-economice de tip european" si reducerea cat mai rapida a disparitatilor semnificative fata de Uniunea Europeana. Conform ultimelor date statistice publicate de Comisia Europeana, in ultimii ani Romania a inregistrat o imbunatatire noila a convergentei reale in termeni de produs intern brut pe locuitor exprimat la standardul puterii de cumparare, ajungand sa reprezinte, in anul 2004, 28,8% din media UE-l5 si 31,1% din media UE-25, fata de 23% si respectiv 25,2% in 2000. Cu toate acestea, Romania continua sa se plaseze in urma tuturor noilor state membre, decalajul pe care trebuie sa-l recupereze fiind semnificativ.Intr-o tara in care nu exista o traditie consolidata in domeniul d Principiile de baza ale legii sunt subsidiaritatea, descentralizarea si parteneriatul. in modulul II al legii sunt prezentate regiunile de dezvoltare in concordanta cu obiectivele de coeziune economica si sociala, pentru care institutul European din Romania a efectuat studii de impact.In conceptia legiuitorului roman, obiectivele politicii de dezvoltare regionala, care se materializeaza in ajutoare de stat, se localizeaza in urma-toarele directii fundamentale: a- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltarii echilibrate, prin recuperarea accelerata a intarzierilor in dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum si preintampinarea producerii de noi dezechilibre; a- pregatirea cadrului institutional pentru a raspunde criteriilor de integrare in structurile UE si de acces la Fondurile structurale si la Fondul de coeziune ale Uniunii Europene; a- corelarea politicilor si actitatilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor, prin stimularea initiativelor si valorificarea resurselor locale si regionale, in scopul dezvoltarii economico-sociale durabile si a dezvoltarii culturale a acestora; a- stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, a celei transfrontaliere, inclusiv in cadrul euroregiunilor, precum si participarea regiunilor de dezvoltare la structurile si organizatiile europene care promoveaza dezvoltarea economica si institutionala a acestora, in scopul realizarii unor proiecte de interes comun, in conformitate cu acordurile la care Romania este parte. Romania a elaborat ul National de Dezvoltare (PND) 2007-201334 ;are reprezinta instrumentul fundamental prin care tara noastra va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. PND reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare. Ratiunea elaborarii PND este aceea de a sili directiile ie alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale etc.) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit, credite externe etc), in scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare fata de Uniunea Europeana si a dispari tatilor interne (de exemplu, urban-rural, regiunea X fata de media nationala etc). Este important de subliniat legatura cu prioritatile europene de dezvoltare. in perioada de referinta a PND 2007-2013, Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cat si la prioritatile Agendei Lisabona, la realizarea carora va trebui sa-si aduca propria contributie. Este de mentionat ca propunerile Comisiei Europene prind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare sporita in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona si Goteborg, respectiv cresterea competititatii, ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. Pe aceleasi obiective se axeaza si Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013, in incercarea de a realiza reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE.In ceea ce priveste Strategia PND, avand in vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare fata de UE si pornind de la o analiza cuprinzatoare a situatiei socio-economice actuale, au fost silite sase prioritati nationale de dezvoltare, ce grupeaza in interior o multitudine de domenii si sub-domenii prioritare: > cresterea competititatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere; > dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; > protejarea si imbunatatirea calitatii mediului; > dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative; > dezvoltarea economiei rurale si cresterea productitatii in sectorul agricol; > diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. Formularea obiectivelor strategice ce contribuie la realizarea prioritatilor nationale de dezvoltare incearca sa imbine, pe de o parte, elementele politicilor sectoriale si ale politicii de dezvoltare regionala, inclusiv prin prisma Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizont 2025", si, pe de alta parte, orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de accesarea fondurilor comunitare post-aderare. Obiectivele politicii de dezvoltare regionala sunt: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltarii echilibrate, retalizarea zonelor defavorizate; preintampinarea producerii de noi dezechilibre; corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale; stimularea cooperarii interregionale interne si internationale care contribuie la progresul economic si social; dezvoltarea in continuare a relatiilor speciale, prilegiate ale Romaniei cu Republica Moldova, consolidarea spatiului cultural si spiritual comun in concordanta cu normele si valorile integrarii intr-o Europa unita. Principiile strategice ale dezvoltarii regionale romanesti zeaza: > la nivel national: promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii in vederea imbunatatirii competititatii si realizarii unei cresteri economice permanente; promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati; cresterea capacitatii regiunilor (din punct de vedere institutional, financiar, decizional) la sustinerea propriului proces de dezvoltare; promovarea principiilor dezvoltarii durabile; crearea sanselor egale in ce priveste accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua. > la nivel regional: reducerea disparitatilor dintre regiuni, judete, mediu urban-mediu rural, zone centrale, zone periferice etc; preintampinarea aparitiei unor zone-problema; coordonarea initiativelor de dezvoltare regionala cu prioritatile nationale si orientarile Uniunii Europene; promovarea unor politici diferentiate conform unor particularitati zonale (zone monofunctionale - predominant agricole, miniere - aglomerari urbane, zone naturale si construite protejate, zone de granita, zone cu probleme de mediu). Scheme de ajutoare de stat regionale in Romania Asa cum s-a mentionat anterior, ajutorul de stat poate fi compatibil cu cerintele protectiei concurentei si cu regulile comunitare in materie, daca urmareste obiective de interes comun clar definite si nu afecteaza comertul cu statele membre ale Uniunii Europene. Masurile de sprijin financiar initiate de autoritati pot sa reprezinte instrumente eficiente pentru indeplini-rea obiectivelor de interes national. Daca sunt bine directionate, acestea pot sa corecteze anumite disfunctionalitati ale pietei si sa contribuie la cresterea competititatii agentilor economici, precum si la reducerea disparitatilor regionale.In Roma nia nu s-a conturat pana in prezent o abordare globala, sistematica a problematicii ajutorului de stat. in general, s-a actionat de la caz la caz, fara o perspectiva strategica predefinita. Din aceasta cauza, fondurile publice antrenate nu au condus intotdeauna la atingerea scopului urmarit, fiind, de multe ori alocate resurse financiare fara o ziune de ansamblu, dandu-se uneori mai mult decat trebuia, alteori mai putin decat era necesar. Aceasta a facut ca ajutoarele acordate sa nu-si atinga deseori tintele, cu reflexul grav pentru constiinta publica, de a fi percepute, uneori, drept o risipa de bani publici sau ca o forma imorala de favorizare a unor agenti economici selectati preferential, fiind bine stiut ca lipsa transparentei evoca ideea de coruptie. Principalele scheme de ajutor de stat de dezvoltare regionala uzitate pana in prezent, concretizate in crearea de noi locuri de munca si in realizarea de investitii, sunt: 1. Zonele defavorizate - care implica folosirea de instrumente fiscale. 2. Zonele libere - importanta lor scade odata cu integrarea Romaniei in UE in 2007. 3. Parcuri industriale - care asigura facilitati fiscale companiilor specializate din incinta parcurilor industriale: scutiri la plata taxelor, deduceri la impozitul pe profit, reduceri la TVA. 5.4.2.1. Zonele devaforizate Prin O.U.G. nr. 24/199S35, s-au infiintat zonele defavorizate in Romania, in scopul de a sustine dezvoltarea durabila a regiunilor slab dezvoltate, prin incurajarea efectuarii de investitii in aceste zone, favorizand astfel extinderea, modernizarea si diversificarea actitatilor agentilor economici localizati in aceste regiuni. Scopul acestei scheme este de a asigura agentilor economici din zonele defavorizate ale Romaniei aceleasi sanse de dezvoltare ca si celor din alte zone ale tarii, prin acordarea unor facilitati fiscale, fara a determina cresterea capacitatii de productie in zonele in care exista probleme legate de supracapacitate, contribuind in acest mod la dezvoltarea regiunilor respective prin incurajarea investitiilor si crearea de locuri de munca. » Durata schemei. Acoperirea geografica In functie de zona defavorizata, durata de aplicare a schemei poate varia, dupa cum urmeaza: a- pentru 6 zone defavorizate (Mizil, Nadrag, Marasesti, Nehoiu. Negresti, Harsova), s-a incheiat la sfarsitul anului 2004; a- pentru 3 zone defavorizate (Pascani, Roman, Hunedoara) s-a incheiat la sfarsitul anului 2005; a- pentru zona defavorizata Turda, pana la sfarsitul anului 2006; a- pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Balan) pana la data de 31 decembrie 2008; a- pentru 22 de zone defavorizate (Comanesti, Bucona, Altan Tepe, Filipesti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru-Ronari, Rusca Montana, Bocsa, Moldova Noua-Anina, Baraolt, Apuseni, Stei-Nucet, Borod Suncuius-Dobresti-Vadu Crisului, Popesti-Derna-Alesd, Ip, Hida-Surduc-Jibou-Balan, Sarmasag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borsa-Viseu, Rodna) pana la data de 31 decembrie 2009; a- pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copsa Mica) pana la data de 31 decembrie 2010. » Acoperirea sectoriala De facilitatile acordate in cadrul acestei scheme pot beneficia agentii economici care activeaza in toate sectoarele economiei, cu exceptia productiei, prelucrarii si comercializarii produselor agricole cuprinse in Sectiune nr. 1 la Regulamentul prind ajutorul de stat regional, precum si a pescuitului, industriei carboniere si sectorului siderurgic. » Forma sprijinului financiar Art. 141 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/1998, prevede ca agentii economici care opereaza in zonele defavorizate beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe profit aferent investitiilor nou create, pana la atingerea intensitatii maxime admise a ajutorului de stat , conform Regulamentului prind ajutorul de stat regional, cu modificarile si completarile ulterioare. » Beneficiarii Beneficiarii sunt agenti economici care au obtinut certificat permanent de investitor in zona defavorizata inainte de 1 iulie 2003, respectiv societati comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice romane, care au sediul social si isi desfasoara actitatea in zona defavorizata declarata, si care creeaza, prin investitia realizata, noi locuri de munca pentru forta de munca neocupata sau pentru membrii familiei acestora, care domiciliaza in zona defavorizata.In judetele Maramures si Hunedoara sunt cei mai multi agenti economici cu certificat de investitor in zona defavorizata, beneficiari de ajutor de stat. Astfel, Maramuresul are cca o treime din totalul agentilor economici inregistrati, iar Hunedoara cca un sfert din numarul acestora. Tabelul 5.10. Ajutoarele de stat acordate pentru zone defavorizate mld ROL 2001 2002 2003 2004 Total Zone defav. 2 517,2 1 901,2 1 400,4 1 871 7 689,80 Sursa: Raportul prind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 2002-2004'In decurs de aproape 2 ani, respectiv 2003 si 2004, agentii economici au obtinut ajutoare de stat in vederea realizarii investitiilor in valoare de aproximativ 2 023,3 mld lei, iar pentru crearea de locuri de munca acestea sunt in valoare de 22,5 mld lei. Fondurile nerambursabile au o pondere foarte mica, 72,643 mld lei, reprezentand cea 2,50% din totalul ajutoarelor de stat inregistrate pe zonele defavorizate. Ajutoarele de operare, concretizate in scutirea taxelor vamale pentru importul materiilor prime necesare desfasurarii actitatii, au atins o valoare de 781,033 mld lei, acestea fiind oprite in cursul lunii februarie 2005. Agentii economici care au obtinut certificat de investitor, au desfasurat actitate in zonele defavorizate si au beneficiat de ajutoare de stat, au realizat investitii in valoare de 25 304,102 mld lei38 sub forma achizitiilor de terenuri, constructii de cladiri, hale industriale, echipamente si utilaje, precum si masini necesare desfasurarii actitatii in zona. Investitiile realizate pana la sfarsitul anului 2005 in zonele defavorizate implica o contributie medie a beneficiarilor de 92%, ceea ce demonstreaza caracterul eficient al facilitatilor acordate. Situatia ativa a ajutoarelor primite fata de valoarea investitiilor realizate, pentru judetele a caror zone defavorizate inregistreaza un numar de peste 100 agenti economici cu certificat de investitor. Zonele libere In Romania, zonele libere functioneaza in baza prevederilor Legii nr. 84/1992 prind regimul zonelor libere ale carei prevederi au fost modificate si completate ulterior. Astfel, au fost infiintate 6 zone libere: Constanta-Sud si Basarab (in 1993), Galati (in 1994), Braila (1994), Giurgiu (1996), Curtici-Arad (1999) si Sulina (1993). Legea zonelor libere instituie o schema de ajutor de stat regional, autorizata de Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 169/2004. Astfel, ajutorul de stat regional existent acordat operatorilor din zonele libere prin prevederile Legii nr. 244/2004 si ale Legii nr. 84/1992 este compatibilizat, acordarea acestuia fiind conditionata de respectarea plafonului maxim admisibil al intensitatii. » Beneficiarii Beneficiarii ajutorului de stat regional sunt: - operatorii - persoane fizice sau juridice, romane sau straine, care desfasoara actitati in zone libere, pe baza licentelor de lucru eliberate de administratiile zonelor libere; - administratiile zonelor libere. » Facilitati In baza Legii zonelor libere, cu modificarile si completarile ulterioare, agentii economici care desfasoara actitati in zonele libere beneficiaza/au beneficiat, de urmatoarele facilitati: - scutire de la plata impozitului pe profit, acordata agentilor economici care au realizat pana la 1 iulie 2002 investitii in active corporale amortizabile in valoare de cel putin 1 000 000 USD, masura valabila pana la 31 decembrie 2006; - reducere la plata impozitului pe profit, in sensul ca se platea o cota redusa de 5% pentru profitul impozabil care corespunde veniturilor din actitatile desfasurate pe baza de licenta, masura valabila pana la 31 decembrie 2004; - diminuarea redeventei pe care agentii economici care functioneaza in regim de zona libera si care au incheiat contracte de concesiune cu administratiile zonelor libere pana la data de 1 iulie 2002, o platesc acestora conform contractelor de concesiune perfectate, masura valabila pana la 31 decembrie 2011. Agentii economici pot beneficia de aceste forme de ajutor de stat pana la termenele silite in limita atingerii nivelului intensitatii maxi Din cei 159 de agenti economici care isi desfasoara actitatea in cele 5 zone libere operationale, 111 au incheiat contracte de concesiune sau inchiriere cu administratiile zonelor libere pe perioade cuprinse intre 10-50 ani, iar restul de 48 sunt agenti economici cu contracte de inchiriere pe termen scurt sau contracte de subinchiriere. Valoarea totala a investitiilor realizate in zonele libere de catre agentii economici care isi desfasoara actitatea in aceste zone se ridica la 2 243,5 mld lei. Un numar de 62 agenti economici au beneficiat de ajutoare de stat sub forma scutirii sau reducerii de la plata impozitului pe profit in valoare totala de 585 075 mii lei, in perioada 2003-2004. Pentru fiecare leu ajutor de stat acordat sub forma de scutire/reducere de impozit pe profit, s-au efectuat investitii totale de 3,85 lei. Aplicarea in continuare a unei politici regionale eficiente, pro-active, :are sa conduca la cresterea nivelului economic prin stimularea investitiilor >i a schimburilor comerciale, a determinat Romania sa solicite Comisiei Europene perioada de tranzitie pana la finele anului 2011 pentru acordarea ajutoarelor de stat in zonele libere. Parcuri industriale Cadrul legal de constituire si functionare a parcurilor industriale este reprezentat de O.G. nr. 65/2001, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul ministrului dezvoltarii si prognozei nr. 270/10.05.2002, pentru aprobarea Procedurilor de implementare a Programului Parcuri industriale''. Avand in vedere necesitatea stimularii procesului investitional prin atragerea capitalului autohton si strain, incurajarea transferului tehnologic si dezvoltarea de produse, tehnologii si sercii noi, stimularea sectorului productiv al intreprinderilor mici si mijlocii, Ministerul Administratiei si Internelor in colaborare cu agentiile pentru dezvoltare regionala, isi propune sa concretizeze o serie de masuri de dezvoltare pentru imbunatatirea infrastructurii economice regionale, urmarindu-se diversificarea economiei si incurajarea initiativelor private in domeniul productiv, prin intermediul parcurilor industriale si al parcurilor stiintifice si tehnologice. Parc industrial: o zona delimitata in care se desfasoara actitati economice, de cercetare stiintifica, de productie industriala si sercii, de valorificare a cercetarii stiintifice si/sau de dezvoltare tehnologica, intr-un regim de facilitati specifice, in vederea valorificarii potentialului de dezvoltare tehnologica, intr-un regim de facilitati specifice, in vederea valorificarii potentialului uman si material al zonei (O.U.G. nr. 65/2001). Administrarea parcului industrial se realizeaza pe baza unui contract de administrare incheiat intre membrii asocierii si o societate comerciala, denumita in continuare societate-administrator. Parc stiintific si tehnologic: o zona in cadrul careia se desfasoara actitati de invatamant, cercetare, transfer tehnologic al rezultatelor cercetarii si valorificarea acestora prin actitati economice (O.G. nr. 14/200239). Parcul stiintific si tehnologic este administrat de o societate comerciala desemnata de catre asocierea in participatiune si a carei actitate exclusiva este administrarea parcului. Societatile-administrator vor asigura racordarea parcului industrial la magistralele de utilitati, vor realiza si infrastructura din interiorul parcului si un numar minim de constructii necesar inceperii functionarii parcului, astfel incat sa atraga un numar cat mai mare de societati comerciale care sa efectueze investitii, contribuind la stimularea dezvoltarii regionale si locale. Parcuri industriale se pot infiinta in toate cele opt regiuni de dezvoltare din Romania in scopul dezvoltarii economice a acestora, ceea ce va conduce la o imbunatatire a concurentei si la realizarea unei cresteri economice durabile. » Facilitati instituite parcurilor industriale si celor stiintifice si tehnologice I. Facilitatile instituite prin O.G. nr. 65/2001, cu toate modificarile si completarile ulterioare, de care beneficiaza in prezent societatile-administrator, se refera la: - scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru asocierea care detine titlul de parc industrial; - pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil in cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor in constructii, infrastuctura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinand seama de prevederile legale in goare prind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile; - impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrit legii; - impozitul pe teren nu se datoreaza pentru terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrit legii; - alte facilitati ce pot fi acordate potrit legii, de administratia publica locala. Fata de facilitatile enumerate mai sus, conform prevederilor O.G. nr. 14/2002, parcurile stiintifice si tehnologice mai pot beneficia de: - amanarea pe perioada de realizare a investitiei respective, pana la punerea in functiune a parcului stiintific si tehnologic, a taxei pe valoarea adaugata pentru materiale, echipamente si conexiuni la retelele de utilitati; - programe de dezvoltare pentru realizarea infrastructurii, investitii si dotari cu echipamente, din partea administratiei publice centrale si locale, a societatilor private si din asistenta financiara externa; - donatii, concesionari si fonduri structurale pentru dezvoltare; - alte surse. II. Prin Programul de dezvoltare regionala Parcuri industriale" se finanteaza urmatoarele tipuri de asistenta: a) ajutoare financiare nerambursabile pentru societatile comerciale-administrator ale parcurilor industriale si ale parcurilor stiintifice si tehnologice, asistenta tehnica pentru implementarea si monitorizarea programului; b) asistenta tehnica pentru implementarea si monitorizarea programului. » Beneficiarii de ajutor de stat pot fi: - societati comerciale, persoane fizice romane, care detin titluri de parc industrial si care investesc in dezvoltarea infrastructurii din parcurile industriale administrate; - societati comerciale, persoane fizice romane, care administreaza parcuri stiintifice si tehnologice autorizate in conditiile legii si care investesc in dezvoltarea infrastructurii acestor parcuri. Pana in prezent s-au infiintat 25 de parcuri industriale si un parc de soft. Dintre acestea, 12 parcuri functioneaza, avand un numar total de 283 de agenti economici ce ofera peste 6 000 de locuri de munca, iar 14 parcuri nu functioneaza, fiind inca in stadiul de amenajare si construire a infrastructurii in vederea crearii conditiilor optime desfasurarii actitatii. Agentii economici din parcurile industriale desfasoara urmatoarele actitati: transport, comert cu ridicata si cu amanuntul, lucrari de instalatii si constructii, intretinerea si repararea autovehiculelor, prelucrarea si conservarea legumelor, publicitate, fabricarea constructiilor metalice, editura si tipografie, confectii, tricotaje, lucrari de soft etc. Cei mai multi agenti economici se inregistreaza in 6 parcuri industriale, respectiv in Parcul Industrial Euroland Semanatoarea, Parcul Industrial Metav, Parcul Industrial Valenii de Munte, Parcul Industrial Ploiesti, Parcul de Soft Galati si Parcul Industrial Cugir, parcuri in care isi desfasoara actitatea intre 20 si 53 de agenti economici. In ceea ce priveste investitiile realizate in parcurile industriale, pana in prezent acestea s-au concretizat in: - modernizarea cladirilor aflate in proprietatea societatii-adminis-trator in vederea inchirierii; - construirea de drumuri de acces; - construirea retelelor de alimentare cu energie electrica, gaze naturale si apa, precum si a retelelor de canalizare. Astfel, valoarea investitiilor in cladiri se ridica la suma de 54 175,367 mii lei, iar a celor in infrastructura la 1 111 190,397 mii lei.In urma controlului efectuat de Consiliul Concurentei la sfarsitul anului 2005 a rezultat ca 16 parcuri industriale au beneficiat de una sau mai multe masuri de ajutor de stat in valoare totala de 19 793 991 RON, dupa cum urmeaza: » 4 parcuri industriale au beneficiat de deducerea suplimentara de 20% din profitul impozabil in valoare totala de 668 006 RON (Parcul Industrial Cugir, Parcul Industrial Valenii de Munte -Prahova, Parcul Industrial Ploiesti si Parcul Industrial Euroland Semanatoarea); » 8 parcuri industriale au beneficiat de scutirea de la plata impozitului pe teren, in suma totala de 713 403 RON (Parcul Industrial Tohani Zarnesti, Parcul Industrial Metav, Parcul Industrial Moreni. Parcul Industrial Cugir, Parcul Industrial Valenii de Munte -Prahova, Parcul Industrial Ploiesti, Parcul Industrial Botosani si Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord); » 7 parcuri industriale au beneficiat de scutire de la plata impozitului pe cladiri, in suma totala de 1 156 339 RON (Parcul Industrial Valenii de Munte - Prahova, Parcul Industrial Ploiesti, Parcul Industrial Metav, Parcul Industrial Cugir, Parcul Industrial Moreni. Parcul Industrial Mija si Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord); » 6 parcuri industriale au beneficiat de fonduri nerambursabile ir. suma totala de 9 860 009 RON (Parcul Industrial Valenii de Munte - Prahova, Parcul Industrial Ploiesti, Parcul Industrial Jibou. Parcul de Soft Galati, Parcul Industrial Tetarom si Parcul Industrial Hunedoara); » 4 parcuri industriale au beneficiat de scutire de la plata taxei pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor aferente parcurilor, in suma totala de 7 396 234 RON (Parcul Industrial Sibiu - Sura Mica, Parcul Industrial Ploiesti, Parcul Industrial Jibou si Parcul Industrial Mures). Celelalte 10 parcuri industriale nu au beneficiat de niciuna dintre masurile de ajutor de stat autorizate acestora. Rezultatele obtinute, sub forma investitiilor realizate si a locurilor de munca nou create, obtinute prin implementarea schemelor de ajutor de stat descrise mai sus reprezinta pentru autoritatile romane un motiv in plus de a ela-bora noi scheme de ajutor de stat compatibile cu mediul concurential normal. In prezent se lucreaza intens la crearea de noi scheme de ajutor regional, multe dintre ele incluse in programele operationale (in special in programul operational regional), prin care sa fie finantate proiecte de nvestii atat din surse comunitare (prin fonduri structurale), cat si din surse de stat ale autoritatilor publice centrale sau locale. Perspectiva postaderare Tratatul de Aderare a Romaniei contine o clauza speciala" de salvgardare care permite amanarea integrarii acesteia cu un an, dar pana in ianuarie 2008, in cazul in care la finele anului 2006 statele membre decid cu o majoritate calificata acest lucru. Clauza de salvgardare se va aplica in cazul in care acquis-ul, in special cel referitor la ajutorul statului, combaterea coruptiei si a crimei organizate, nu va fi suficient de bine implementat. Clauza de salvgardare pe Capitotul 6 Concurenta se poate activa in conditiile in care nu sunt respectate obligatiile prind: » controlul real exercitat de catre Consiliul Concurentei asupra oricarui potential ajutor de stat; » intarirea fara intarziere, a mecanismelor de urmarire a ajutoarelor de stat; » respectarea angajamentelor pe care Romania si le-a asumat, de a nu acorda sau plati niciun ajutor de stat combinatelor siderurgice zate in cadrul Strategiei Nationale de Restructurare, incepand cu data de 1 ianuarie 2005 si pana la 31 decembrie 2008, precum si respectarea deciziei ca sumele alocate ca ajutoare de stat sa fie hotarate in contextul Protocolului 2 din cadrul Acordului European; » alocarea de mijloace financiare adecvate si resurse umane califi cate Consiliului Concurentei. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va presupune schimb fundamentale cu prire la prevederile procedurale si materiale ale contr lului si reglementarii ajutorului de stat in Romania. Normele ce guverneaza acordarea ajutorului de stat intreprinderii din Romania au fost deja armonizate cu principiile UE in cursul procesul de aderare. insa, din momentul aderarii, normele din Romania vor inlocuite de normele UE. in plus, din punct de vedere procedural va avea 1 o modificare fundamentala. Astfel, controlul ajutoarelor de stat va fi asigu de Comisia Europeana, in locul Consiliului Concurentei. Dupa aderare, Legea prind ajutorul de stat din Romania, precum Regulamentele si Instructiunile emise in baza ei vor iesi din go incepand cu 31 decembrie 2006; acestea vor fi automat inlocuite de drep comunitar al ajutorului de stat. Ulterior, Romania va trebui sa notifice toate ajutoarele de stat pi ficate la Comisia Europeana. Mai departe, Comisia va aplica direct art. 87 si din Tratatul CE, inclusiv liniile directoare, cadrele comunitare, comunicarile regulamentele ce privesc ajutorul de stat. in mod asemanator, regulament Consiliului de Ministri al UE vor fi direct aplicabile. Mai mult, regulamentele de exceptare pe categorii, emise de Comisia Europeana si care nu au fost aplicabile in totalitate pe parcursul perioadei de preaderare, vor fi de asemenea direct aplicabile, fara a fi necesara transpunerea lor in dreptul roman. in aceasta printa, furnizorii de ajutor de stat ar trebui sa fie pregatiti sa aplice acele exceptari pe categorii, ceea ce va necesita personal instruit in acest scop. Guvernul Romaniei va trebui sa desemneze institutia responsabila dupa aderare pentru coordonarea si furnizarea de sercii prind problemele legate de ajutoare de stat in Romania. in general, Comisia Europeana a recomandat ca noile state membre sa conserve cunostintele si experienta acumulata in timpul perioadei de preaderare si centrul administrativ al sistemului ajutoarelor de stat.40 in orice caz, o autoritate centrala de coor-donare va fi necesara in Romania chiar si dupa aderare, in vederea asigurarii unui nivel optim al capacitatii administrative pentru implementarea sistemlui juridic in domeniul ajutoarelor de stat. Mai mult, Departamentul de monitorizare va trebui sa joace un rol de consultant pentru toti furnizorii romani de ajutor de stat si sa furnizeze o prire de ansamblu clara in dome-niul ajutoarelor autorizate prin intermediul unei baze de date centralizate si a rapoartelor regulate adresate Guvernului si Parlamentului Romaniei.In acest scop, Romania va avea nevoie sa elaboreze reguli nationale prind coordonarea, pregatirea si inaintarea notificarilor si rapoartelor catre Comisia Europeana. Autoritatea nationala competenta va fi activa in calitate de punct coordonator si de contact intre Comisia Europeana si partea care efectueaza notificarea. in acest sens, ea va fi responsabila pentru derularea corespondentei, intrebari suplimentare, explicatii si suplimentarea notifica-rilor cu informatii. Prin urmare, toate notificarile ar trebui sa fie prezentate autoiritatii competente pentru ca aceasta sa le transmita mai departe Comisiei. in cazul in care notificarea nu este completa, autoritatea competenta va solicita informatii suplimentare. Notificarile complete vor fi prezentate Comisiei Europene, care, la randul sau, va avea dreptul sa solicite informatii suplimentare. Mai departe, o sarcina importanta a autoritatii competente din Romania va consta in consilierea partilor care efectueaza notificari, in printa aplicarii si interpretarilor corecte ale normelor ajutorului de stat. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
