 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Bugetul de stat al romaniei
|
|
Doctrine privind rolul economico-social al impozitului |
|
| Impozitul, ca sursa esentiala de nituri publice, a fost utilizat de la inceputurile functionarii statului. Aparitia stiintei finantelor publice, ca disciplina teoretica si metodologica de explicare si fundamentare a aspectelor financiare ale activitatii statului, a determinat analizarea sistematica a rolului si functiilor economice si sociale ale impozitului, a tipologiei si dinamicii acestuia, in diferite contexte si conjuncturi economice, istorice, politice si culturale. Impozitului i-au fost recunoscute calitati si i-au fost conferite prerogati diferite in cadrul celor doua mari perioade cunoscute ale finantelor publice: finantele publice clasice si finantele publice moderne.In cadrul finantelor publice clasice impozitul se caracterizeaza prin urmatoarele: 1) renilitate: este asigurata pe doua cai: a) interzicerea exonerarilor si exceptiilor de la plata impozitelor; b) pondere majoritara acordata impozitelor indirecte. 2) suporilitatea: silirea impozitului trebuie facuta la nilul sacrificiului minim al platitorului de impozite. in acest caz se considera ca silirea impozitului peste nilul cerut de realizarea echilibrului bugetar reprezinta un sacrificiu inutil cerut contribuabililor, in plus, silirea marimii impozitului trebuie facuta in stransa corelatie cu capacitatea de plata a contribuabilului; 3) egalitatea: finantele clasice recomanda un impozit egal, deci proportional, pe baza respectarii principiului egalitatii in impozit si nu al egalitatii prin impozit".In doctrina finantelor publice clasice este respins imprumutul public si creatia monetara. Respingerea imprumutului public se bazeaza pe urmatoarele considerente: 1) imprumutul public perturba piata financiara, prin producerea efectului de crowding-out, ceea ce face ca agentii economici privati sa fie eliminati de pe piata financiara, fenomen cu consecinte negati in ul institiilor, al cresterii economice si al somajului; 2) imprumutul public este contrar principiului egalitatii in impozit, mentionat mai sus, intrucat el creeaza un impozit diferentiat datorita necesitatii rambursarii imprumutului public de catre generatiile viitoare, rambursare posibila numai prin cresterea fiscalitatii ca urmare a cresterii gradului de impozitare (imprumutul public degreaza de impozite generatia actuala, impovarand-o cu impozite pe cea viitoare); 3) efectul economic al imprumutului public este incert, deoarece exista posibilitatea deturnarii lui, de catre gurn, in favoarea trezoreriei acestuia. Respingerea creatiei monetare este fundamentata pe urmatoarele rationamente: a) este injusta din punct de dere social: cresterea masei monetare creeaza un impozit artificial datorat deprecierii monedei, ceea ce opereaza un transfer de putere de cumparare de la cei cu nituri mici la cei cu nituri mari si de la cei cu nituri fixe la cei cu nituri variabile; b) este daunatoare din punct de dere economic: se creeaza inflatie prin cerere, ceea ce reduce competitivitatea bunurilor autohtone, inclusiv pe piata externa. In cadrul finantelor publice moderne, impozitul capata noi dimensiuni, el avand, alaturi de rolul strict fiscal, cinci noi roluri: 1) rol economic: se refera la realizarea protectiei economice prin intermediul politicii comerciale, sub forma taxelor vamale (de import, de export, de tranzit, accize etc); 2) rol monetar: se refera la reducerea masei monetare din economie, atunci cand aceasta are un volum care excede necesitatile circulatiei interne; 3) rol moral: se refera la descurajarea, prin intermediul impozitului, a unor practici pe care societatea, conform codului sau de valori, le respinge (alcoolismul, prostitutia, exonerarea, discriminarea etc); 4) rol demografic: in anumite situatii, se poate percepe un impozit datorat de cei care nu sunt casatoriti sau care, desi sunt casatoriti, nu au copii, in scopul incurajarii cresterii populatiei. De asemenea, in unele cazuri, se poate imagina un impozit datorat de catre cei care au prea multi copii, in scopul de a descuraja cresterea prea mare a populatiei; 5) rol social: se refera la posibilitatea exonerarii de impozite a unor categorii sociale defavorizate (handicapati, terani de razboi, raniti sau urmasi ai celor decedati in enimentele din decembrie 1989 etc). De asemenea, in cadrul finantelor publice moderne, este acceptat si se dezvolta imprumutul public, si aceasta in trei scopuri principale: a) scop antiinflationist: reducerea masei monetare aflate in circulatie, prin perceperea de impozite; b) scop antirecesionist sau de relansare economica: folosirea niturilor bugetare pentru efectuarea de institii sau achizitii gurnamentale, ceea ce mareste cererea agregata interna, fenomen de natura sa stimuleze productia interna, adica sa reduca somajul si sa relanseze activitatea economica; c) scop de finantare a deficitului bugetar: acoperirea diferentei dintre cheltuielile publice (de fapt, cheltuielile bugetare) si niturile publice (respectiv, niturile bugetare). Spre deosebire de cazul finantelor publice clasice, in cele moderne este admisa creatia monetara, si anume in urmatoarele cazuri: a) insuficienta resurselor financiare publice, in conditiile in care deja fiscalitatea este ridicata si o ridicare a ei in continuare (pentru a mari resursele bugetare) ar fi inhibanta din punct de dere economic, iar o recurgere la imprumutul public este nerecomandabila (de exemplu, este interzis imprumutul public la banca centrala - cazul Romaniei, careia acordurile de imprumut incheiate cu Fondul Monetar International ii interzic recurgerea la aceasta forma de finantare a deficitului bugetar - iar vanzarea de obligatiuni gurnamentale catre populatie nu este eficienta datorita lipsei deIncredere a acesteia in respectile titluri de stat); b) existenta de disponibilitati monetare in economie aflate sub nilul ofertei monetare, ca urmare a cresterii exagerate a spiritului de economisire din partea populatiei. Indiferent, insa, de accentuarea unui rol sau al altuia in ceea ce priste impozitul, acesta ramane, in economiile actuale, un instrument fiscal de cea mai mare importanta, utilizat ca atare de orice economie nationala, un instrument activ si extrem de flexibil in realizarea echilibrelor macroeconomice si in orientarea activitatii economice in directiile prevazute in programele gurnamentale. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
