 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» piata actiunilor
» Ce are de oferit piata actiunilor
|
|
Actiunile comune |
|
| Toate corporatiile trebuie sa emita actiuni comune (common stocks). Aceste actiuni reprezinta proprietatea in corporatie. Numarul total al actiunilor pe care investitorii (atat individuali, cat si institutionali) le poseda de la un moment dat, formeaza actiunile aflate in circulatie (outstanding shares). Proprietarul unei actiuni comune poseda, in consecinta, o parte dintr-o companie". Actiunile comune sunt un tip de titluri de loare de proprietate (equity/ownership securities). Daca o companie are 1.000 actiuni comune aflate in circulatie si dumneavoastra posedati 100 din aceste actiuni, atunci sunteti proprietarul a 10% din corporatie (100 : 1000 = 10%). Drepturile detinatorilor de actiuni comune riaza de la companie la companie dar, in mod normal, includ urmatoarele: 1. Dreptul de vot 2. Dreptul la dividende 3. Drepturi reziduale Dreptul de vot Aproape toate actiunile comune dau drept de vot. Ocazional, o companie emite cate clase diferite de actiuni comune, dintre care numai unele pot fi actiuni cu drept de vot. Aceasta se intalneste relativ rar. Actionarii voteaza, printre altele, alegerea directorilor - care sunt votati pentru a supraveghea daca compania functioneaza conform cu termenii din statutul ei. Directorii participa la activitatile zilnice, uneori direct, alteori prin intermediul unor functionari. Actionarilor li se cere, de asemenea, sa voteze si in cazul unor evenimente exceptionale cum ar fi fuziunile si achizitiile, schimbarile in capitalizarea companiei, splitarile de actiuni si alte situatii neobisnuite. Votul se desfasoara de obicei fie pe o baza statutara, fie pe o baza cumulati. Conform votului statutar (cea mai comuna metoda), daca sunt supuse votului patru functii de directori, iar dumneavoastra detineti 100 actiuni comune cu drept de vot, atunci puteti sa acordati pana la 100 voturi preferatului dumneavoastra, pentru fiecare din cele patru locuri. Daca ii preferati pe Mary, John, Lucy sau Pete, atunci puteti acorda fiecaruia dintre acesti candidati un maximum de 100 voturi. Conform acestei metode, detinatorii a mai mult de jumatate din actiunile cu drept de vot au controlul absolut asupra functiilor de directori, deoarece intotdeauna ei vor depasi in voturi pe oricine altcine. Proprietatea a 51% asigura controlul 100%. Conform votului cumulativ, puteti sa "economisiti" voturi si sa le impartiti in ce mod doriti. Pentru aceleasi patru functii de directori, ati putea opta sa nu votati cu nici una dintre cele 100 de actiuni pentru Mary, John sau Lucy, dar in schimb sa votati de 400 actiuni pentru Pete. Votul cumulativ ofera, astfel, actionarilor minoritari, cea mai buna sansa de a fi reprezentati in consiliul de administratie. Dreptul de a primi dividende Detinatorii de actiuni comune au dreptul de a primi dividende cand, daca si informa in care sunt declarate de consiliul de administratie. Dividendul este sub controlul absolut al lor, nu al functionarilor corporatiei. in general, in timp ce obligatiunile platesc o suma fixa ca dobanda, iar actiunile privilegiate platesc o suma fixa ca dividend, dividendul actiunii comune riaza, de obicei direct proportional cu castigurile companiei. Actiunile de crestere sunt, de regula, un mijloc pe termen lung de sporire a castigurilor din dividende de-a lungul anilor. Drepturile reziduale Cand se dizol o companie, voluntar sau involuntar, trebuie satisfacute multe drepturi mai inainte ca detinatorii de actiuni comune sa-si poata revendica "drepturile reziduale" (salge rights). Chiar daca ei sunt proprietarii companiei, drepturile lor sunt pe ultimul . in primul rand trebuie platite toate salariile si impozitele, apoi sunt platiti creditorii generali1 si detinatorii de obligatiuni, apoi detinatorii de actiuni privilegiate. Dupa aceea, detinatorii de actiuni comune impart ce a mai ramas. De regula, nu mai ramane nimic pentru detinatorii de actiuni comune, deoarece chiar si detinatorii de obligatiuni si detinatorii de actiuni privilegiate sunt rareori platiti integral. Exista unele exceptii, cand compania este foarte bogata in active. in asemenea cazuri, compania poate lora "mai mult moarta decat in viata", incat detinatorii de actiuni comune ajung sa beneficieze cand ea este dizolta. Valoarea nominala (par lue) a unei actiuni comune nu este un aspect important. Valoarea nominala nu are nici o relatie directa cu pretul initial al actiunii comune, cu rata ei de dividend sau cu cat loreaza ea pe piata curenta sau la lichidare (loarea conila). Valoarea nominala a unei companii este utila doar pentru conili. Pentru majoritatea corporatiilor din Statele Unite este atribuita, de regula, o loare nominala intre 0,01$ si 1$, iar uneori o actiune comuna este listata fara nici o loare nominala. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
