 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» piata obligatiunilor
» Curba randamentului
|
|
Curba randamentului |
|
| Cum iau traderii profesionisti si managerii de portofoliu deciziile de cumparare si vanzare, data fiind o ipoteza referitoare la ratele de reinstire? Ce principii folosesc cu privire la randamente, preturi si risc? Raspunsul este simplu: rationamentul si actiunile lor se bazeaza pe analiza curbei randamentului (yield cur). Pentru a explica curba randamentului si ipotezele sale, sa presupunem ca rata de reinstire va ramane fixa de 8% pana la scadenta. Curba randamentului este, asadar, o reprezentare grafica a ratelor pietei obligatiunilor de-a lungul timpului. Curba trebuie sa reprezinte rezultatul net al tuturor cumpararilor si vanzarilor de pe piata si, prin urmare, sa reflecte efectul net al presiunilor ofertei si cererii. Curba reprezinta grafic cat sunt dispusi sa plateasca participantii pe piata pentru instrumentele de credit pe termen scurt, mediu si lung. Curba randamentului contine asteptarea ca rata pe un an va deni dupa un an, 9%. De aceea se numeste ipoteza asteptarilor". Randamentele titlurilor de valoare pe termen mai scurt sunt in general mai volatile decat acelea ale titlurilor de valoare pe termen mai lung. Date fiind termenele pana la scadenta de doar cativa ani, schimbarile pretului datorate unei anumite schimbari a randamentului nu sunt drastice si, in consecinta, schimbari relativ mici ale pretului inseamna schimbari drastice ale randamentului. O curba crescatoare a randamentului indica rate viitoare mai mari. Rationamentul care sta la baza este ca institorii vand titlurile de valoare pe termen mai lung si le cumpara pe cele pe termen mai scurt. Acesta este un alt mod de a spune ca ei au o preferinta mai mare pentru lichiditate. Teoria preferintei pentru lichiditate sustine ca institorii pretuiesc mai mult titlurile de valoare pe termen mai scurt deoarece ele sunt mai apropiate de banii lichizi. Curba orizontala a randamentului are o presiune de cumparare (cererea) pe portiunea termenului scurt si o presiune de vanzare (oferta) pe portiunea termenului lung. Curba se roteste sub presiunea ofertei si a cererii pana cand este resilit echilibrul pietei. Asadar, aceasta curba a randamentului in forma de linie dreapta reprezinta efectele asteptarilor institorilor asupra randamentelor viitoare si preferinta lor comuna pentru institiile pe termen scurt, mai lichide.Insa, ea nu arata si efectul estimarii riscului de catre institori. Principiul de baza cu privire la risc este ca preturile devin mai volatile pe masura ce termenul pana la scadenta creste. Astfel, pentru a reflecta acest risc si presupunand ca ratele dobanzii se asteapta sa creasca, preturile titlurilor de valoare pe termen mai lung tind sa fie mai mici decat cele ale titlurilor de valoare pe termen mai scurt. Deoarece preturile mai mici ale obligatiunilor au marit randamentul pana la scadenta, scadentele pe termen mai lung sunt asociate cu preturi mai mici si cu randamente pana la scadenta mai mari.In plus, schimbarile pretului au un efect redus asupra randamentelor pe termen mai lung. De exemplu, o schimbare de 100$ in pretul unei obligatiuni de un an afecteaza randamentul cu valoarea sa intreaga. in cazul unei obligatiuni de 2 ani, randamentul anual este afectat cu 50$. Pe masura ce termenul pana la scadenta creste, o schimbare a pretului este amortizata in mai multi ani, iar efectul sau anual este diluat. Asadar, preturile titlurilor de valoare pe termen lung trebuie sa se schimbe drastic pentru a aa un efect semnificativ asupra randamentului. in consecinta (lasand la o parte considerentele matematice), curba normala efectiva a randamentului este intr-adevar o curba.Insa, aceasta nu inseamna ca toate curbele randamentelor sunt crescatoare. in toate exemplele noastre, ipoteza a fost ca se asteapta ca ratele sa fie mai mari pentru titlurile de valoare pe termen mai lung. Cand se asteapta ca ratele viitoare sa scada, curba randamentului coboara si devine mai plata sau chiar' inrsata.Intr-un astfel de caz, ratele de reinstire si randamentul total vor scadea. Analiza curbei randamentului se extinde mult mai departe de aceste concepte elementare. Traderii profesionisti si managerii de portofoliu trebuie sa inteleaga in amanuntime relatiile dintre pret, randament, lichiditate si risc. Ei trebuie sa poata profita de curba randamentului"1 (ride the yield cur), adica sa cumpere si sa vanda titluri de valoare de credit astfel incat sa obtina cel mai mare randament total. Cand incearca sa profite de curba randamentului, traderii profesionisti trebuie sa fie atenti la multe forte. Nu numai ca trebuie sa faca presupuneri corecte asupra nilelor viitoare ale ratelor dobanzii, dar trebuie sa cunoasca si randamentele altor titluri de valoare de credit, altele decat obligatiunile. Capitolul 2 descrie pe scurt domeniul vast al instrumentelor cu nit fix, iar Capitolul 3 prezinta rolul Sistemului Rezeri Federale in reglementarea ratelor dobanzii. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
