 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» piata obligatiunilor
» Obligatiunile municipale
|
|
Definirea obligatiunilor municipale |
|
| Titlurile de valoare municipale sunt titluri de datorie emise de state, metropole, orase, municipii, districte, subdiviziuni politice si teritoriale ale Statelor Unite precum si de catre autoritatile si agentiile lor. Capitalul obtinut prin intermediul acestor titluri de valoare este folosit, de exemplu, pentru construirea unui liceu nou, a unei instalatii de purificare a apei, extinderea unei autostrazi intr-o zona rurala, construirea unui centru polisportiv, iar uneori doar pentru refinantarea unei datorii chi. "Munis"1 furnizeaza fondurile care alimenteaza dezvoltarea si care genereaza nit pentru administratia locala.In Statele Unite, datoria municipala cunoaste o istorie aproape la fel de indelungata ca cea a tarii insesi. In anii '20 ai secolului trecut, orasele in ascensiune aau nevoie de bani pentru a se dezvolta si au obtinut fonduri emitand obligatiuni. in jurul anului 1843, cand au inceput sa se tina primele inregistrari, datoria munic Introducerea impozitului federal pe nit in 1913 a avut efecte profunde asupra aproape tuturor aspectelor vietii in America. Cu privire la obligatiunile municipale, s-a ridicat o intrebare in legatura cu drepturile statelor: Poate gurnul federal impozita nitul din datoria statala si locala? Cele doua cazuri limita din anii 1800 au creat premisa luarii unei decizii in aceasta problema: procesele de la Curtea Suprema, McCulloch rsus Maryland (1819) si Pollock rsus Farmer's Loan and Trust Co. (1895) au facut statele aproape imune la amestecul gurnului federal. Ca urmare a acestor procese, dobanda pe datoria obligatiunilor municipale a fost complet scutita de impozitele federale pe nit pana la adoptarea Legii Reformei Fiscale din 1986.Insa, chiar si atunci unii oameni, inclusiv cativa consultanti juridici in obligatiuni municipale, erau de parere ca, de fapt, nu exista nici o baza constitutionala reala pentru scutirea dobanzii pe obligatiunile municipale de impozitarea federala. Astfel de miscari pentru impunerea impozitelor dateaza cel putin din perioada Crizei. La mijlocul anilor '30 administratia Rooslt a incercat sa impoziteze aceasta dobanda dar a esuat.In 1983, Congresul a decis ca obligatiunile municipale sa fie la purtator (bearer form) sau in forma dematerializata (book entry form), iar nitul din dobanda sa fie scutit de impozitele federale pe nit. Statul Carolina de Sud a intentat proces, sustinand ca aceasta era o incalcare neconstitutionala a drepturilor statelor. Statul Carolina a pierdut procesul, iar Curtea Suprema a adaugat ca, in opinia ei, Congresul are dreptul sa impoziteze nitul din dobanda pe obligatiunile municipale, daca vrea sa o faca. Pana acum Congresul nu a facut-o, insa dreptul lui este acum explicit, iar scutirea nitului din dobanda pe obligatiunile municipale de impozitul federal pe nit nu are, evident, nici o baza constitutionala. Cu toate acestea, Legea Reformei Fiscale din anul 1986 (Tax Reform Act - TRA) a supus dobanda catorva obligatiuni municipale unui impozit minim pe nit cunoscut ca "Impozitul federal minim alternativ1". Aceasta lege face distinctia intre obligatiunile municipale emise inainte de 15 august 1986 si cele emise dupa aceasta data, cu cateva exceptii. Obligatiunile municipale emise inainte de aceasta data pastreaza caracteristica scutirii de impozit pe care o aau anterior. Orice obligatiune municipala emisa dupa aceasta data se incadreaza intr-una din urmatoarele trei categorii, in functie de scopul ei: 1. Obligatiunile de interes public (public purpose bonds), emise in mod direct de administratia statala sau de cea locala, sunt folosite pentru finantarea proiectelor municipale traditionale, cum ar fi construirea unei scoli noi sau programul de modernizare a unei autostrazi, proiecte care sunt evident in raspunderea gurnului. Aceste obligatiuni municipale sunt scutite de impozit. 2. Obligatiunile de interes privat (private activity bonds), chiar daca sunt emise de administratia statala sau de cea locala, ori de o agentie, furnizeaza fonduri pentru proiecte "private", cum ar fi o arena sportiva, un 3. Obligatiunile de interes negurnamental (nongornmental purpose bonds) atrag fonduri pentru scopuri "negurnamentale" (dar nu "private"), cum ar fi imprumuturile pentru studenti sau pentru locuinte. Acestea sunt scutite de impozit, dar Legea Reformei Fiscale limiteaza suma pe care municipalitatea o poate obtine din astfel de emisiuni de obligatiuni, iar nitul este tratat fiscal ca un element preferential in calcularea impozitului minim alternativ.In consecinta, expresia "obligatiuni municipale" nu mai este sinonima cu expresia "scutiri de impozite". Desi platile dobanzii pe o obligatiune municipala scutita de impozit (care se fac de obicei semestrial) sunt scutite de impozitarea federala, nu este scutit de impozit si profitul din cumpararea ori vanzarea sa. De asemenea, acestea nu sunt scutite de impozitele pe mostenire sau proprietati personale. Datorita caracteristicii scutirii de impozit, obligatiunile municipale au in general rate mai mici ale dobanzii decat obligatiunile de corporatie sau ale Trezoreriei Statelor Unite. Institorii din categoriile de impozitare mai mari (higher tax brackets1) pot obtine in realitate nituri mai mari in dolari, la randamente mai mici. Connabilitatea se determina partial raspunzand la intrebarea: "De ce randament al unei anumite obligatiuni de corporatie are nevoie institorul pentru a egala nitul scutit de impozit al obligatiunii municipale respecti?". Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa transformati randamentul scutit de impozit in randamentul echivalent impozabil (taxable equivalent yield).In unele situatii, platile dobanzii sunt scutite si de impozitul statal si local pe nit, de regula cu conditia ca proprietarul obligatiunii sa aiba domiciliul in acelasi stat cu emitentul (sunt doar cateva state care impoziteaza nitul din obligatiunile lor proprii). Aceasta scutire tripla de la impozitare este o caracteristica permanenta a unor emisiuni, cum ar fi cele din Puerto Rico, U.S. Virgin Islands si din alte teritorii. Introducerea impozitului pe nit in modul american de viata a avut ca efect stimularea interesului pentru obligatiunile municipale. Desi Marea Criza din anii 1930 a franat dezvoltarea pietei de nit fix, neindeplinirea obligatiilor de plata nu au fost la fel de sere ca in perioada de dupa 1873. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, nilurile datoriei municipale aflate in circulatie au scazut deoarece resursele tarii erau folosite pentru a castiga razboiul. insa, dupa razboi, noile emisiuni s-au inmultit. De la titluri municipale in valoare de 14 miliarde dolari aflate in circulatie in 1945, in anii '80 s-au atins niluri de 400 miliarde dolari, iar la inceputul anului 1996 titlurile scutite de impozit aflate in circulatie au atins peste un 1000 miliarde de dolari. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
