 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» piata obligatiunilor
» Obligatiunile municipale
|
|
Piata primara |
|
| Cand o municipalitate are nevoie de mai multi bani decat primeste din impozite si din alte venituri regulate, ea are optiunea de a se imprumuta" pe baza veniturilor fiscale viitoare. Acest imprumut ia forma unei emisiuni de obligatiuni municipale. De fapt, administratia statala sau locala ori autoritatea sau agentia se angajeaza sa plateasca creditorilor, la scadenta, loarea nominala a obligatiunii (loarea nominala imprumutata), din impozitele sau din veniturile sale viitoare. Cum se procedeaza cand municipalitatea decide sa faca un asemenea imprumut? Sistemul Rezervei Federale aduce pe piata obligatiuni ale Trezoreriei Statelor Unite prin intermediul dealerilor primari. Exista o astfel de agentie care sa faca acelasi lucru si pentru emitenti ca administratiile statale si locale? Nu exista nici o agentie, insa exista firme de brokeraj specializate in distribuirea" emisiunilor de obligatiuni municipale - adica, in aducerea lor pe piata. Dealerii de obligatiuni municipale Numeroasele emisiuni municipale noi - adica ofertele primare" - au da Bransa dealerilor de obligatiuni municipale este foarte diversificata. Majoritatea firmelor importante de brokeraj au departamente specializate in distribuirea si tranzactionarea titlurilor de loare municipale. Alte firme mai mici sunt specializate in obligatiuni municipale, uneori chiar in anumite tipuri de obligatiuni municipale, cum ar fi obligatiunile pentru finantarea de locuinte (housing bonds). Unii dealeri sunt detailisti (retail" dealers), adica tranzactioneaza obligatiunile municipale preponderent sau exclusiv cu investitorii individuali. Bancile comerciale care sunt banci-dealer, fiind si membre ale bransei dealerilor, conform prevederilor legii Glass-Steagall1 sunt obligate, cu cate mici exceptii, sa se limiteze doar la distribuirea obligatiunilor generale (general obligation bonds). Acesti dealeri si banci-dealer se ocupa de distribuirea noilor obligatiuni catre investitorii in obligatiuni municipale prin intermediul personalului lor de nzari. Companiile de asigurari de locuinte, de proprietate si impotri accidentelor, precum si bancile comerciale acopera 90% din cumpararile de obligatiuni municipale. Fondurile de pensii nu cumpara obligatiuni municipale deoarece ele sunt deja scutite de impozite, insa cumpara in schimb obligatiuni de corporatie si de trezorerie cu randamente mai mari. Consultantul financiar Primul pas al emitentului poate fi sa recurga la serviciile unui conultant financiar. Majoritatea administratiilor statale si locale nu au un personal corespunzator calificat sau experimentat care sa ofere o emisiune de obligatiuni fara un astfel de sprijin din exterior". Ele vin rar in contact cu piata, incat nu au nici un motiv sasi dezvolte aceasta capacitate. Rolul consultantului financiar este, de regula, asumat de catre un distribuitor regional relativ mic si nu de un dealer important. Dealerul regional dispune de specialisti in consultanta financiara care pot presta servicii in aceasta calitate, contra unui onorariu. Una din primele decizii pe care o ia emitentul la recomandarea consultantului financiar este tipul obligatiunii pe care sa il emita. Obligatiunile municipale pot fi impartite in doua categorii mari: 1. Obligatiuni generale1 (general obligation (GO) bonds) care cuprind obligatiuni cu putere fiscala limitata (limited tax bonds) si obligatiuni bazate pe un impozit special1 (special assessment bonds) 2. Obligatiuni bazate pe venituri (revenue bonds) care cuprind obligatiuni de dezvoltare industriala (industrial development bonds), obligatiuni bazate pe o taxa speciala (special tax bonds) si obligatiuni ale autoritatilor publice pentru locuinte (public housing authority bonds). Oricare dintre aceste tipuri de obligatiuni pot fi scutite sau nu de impozit, in functie de data si scopul emisiunii. Obligatiunile generale pot fi emise de catre state, metropole, orase sau districte. Toate obligatiunile generale sunt garantate, intr-un fel sau altul, de puterea fiscala a emitentului. Prin urmare, doar un emitent cu putere fiscala poate emite obligatiuni generale. De aceea, aceste obligatiuni mai sunt denumite si obligatiuni bazate pe bonitate si credit1 (full faith and credit bonds). Neindeplinirea obligatiilor de plata survine rar. Principalul si dobanda se platesc cu regularitate. In general, statele au puteri fiscale mai mari decat subdiviziunile lor administrative locale" - metropolele, orasele, localitatile rurale, districtele scolare, districtele administrative - iar acestea se bazeaza, de obicei, atat pe impozitele pe venitul personal si pe venitul corporatiilor, cat si pe taxele pe nzari, pe benzina si pe utilizarea autostrazilor, ca garantie pentru obligatiuni. Fara garantia puterii fiscale a statelor, emitentii locali trebuie sa se bazeze de regula, pentru a-si garanta obligatiunile generale, pe impozitele ad lorem (loarea impozabila estimata). Astfel de impozite, sursa cea mai obisnuita a venitului titlului de loare, se percep frecvent in mills per dolar din loarea impozabila estimata (un mill este egal cu o zecime de cent). De exemplu, daca o proprietate este estimata la 100.000$, iar rata impozitului este de 8 mills, impozitul datorat este de 800$ (100.000$ x 0,008). Cand se sileste o limita legala a puterii fiscale a emitentului, obligatiunile generale sunt denumite obligatiuni cu putere fiscala limitata (limited tax bonds); cu alte cuvinte, impozitele nu pot fi marite la infinit pentru acoperirea datoriei. Obligatiunile nerestrictionate in acest mod sunt denumite obligatiuni cu putere fiscala nelimitata (unlimited tax bonds). Obligatiunile bazate pe un impozit special sunt garantate prin impozitarea celor care beneficiaza in mod direct de proiect. De exemplu, daca din veniturile emisiunii au fost construite trotuare, sunt impozitati rezidentii ariei care beneficiaza de trotuare. Obligatiunile bazate pe venituri pot fi emise de o agentie, comisie sau autoritate creata prin lege, in scopul construirii unei facilitati", cum ar fi un pod pentru folosirea caruia se percepe o taxa, o autostrada cu taxa, un spital, un camin studentesc, un sistem de canalizare, de electrificare sau porturi. Taxele sau impozitele percepute pentru uzul facilitatii achita, in cele din urma, datoria. Administratiile care au puterea de a impozita emit si ele obligatiuni bazate pe venituri, dar limiteaza fondurile pentru serviciul datoriei doar la veniturile care provin din activitatile economice ce genereaza aceste venituri; administratia insasi nu-si gajeaza propriul credit pentru a plati obligatiunile. Deoarece municipalitatea insasi nu garanteaza astfel de obligatiuni, ele sunt de obicei mai riscante decat obligatiunile generale si platesc, de regula, o rata a dobanzii corespunzator mai mare. Chiar daca nu sunt frecvente, pot aparea si cazuri de nein-deplinire a obligatiilor de plata.In unele cazuri, mai ales in cel al obligatiunilor garantate cu un impozit special de pe urma unui sistem de canalizare sau de electrificare, municipalitatea ori statul emitent isi asuma raspunderea pentru serviciul datoriei daca venitul obtinut din proiect este insuficient. Astfel de emisiuni se aseamana mai mult cu obligatiunile generale decat cu obligatiunile bazate pe venituri si sunt numite emisiuni cu sursa dubla de venit (double-barrelled issues). Obligatiunile de dezvoltare industriala sau obligatiunile bazate pe venituri industriale au fost la moda in anii '60, insa de atunci legislatia le-a redus intrucat. in cazul acestui tip de emisiune, o autoritate creata de o municipalitate emitea o obligatiune scutita de impozit", construia o fabrica din veniturile emisiunii de obligatiuni, iar apoi incheia un contract de inchiriere pe termen lung cu o corporatie industriala. Chiria" era transferata de la autoritatea respecti la detinatorii de obligatiuni, ca venit scutit de impozit. in fapt, corporatia construia o fabrica noua la ratele de imprumut ale municipalitatilor care sunt mai mici decat ratele de imprumut ale corporatiilor datorita caracterului neimpozabil al venitului din dobanda. Mai pot fi inca oferite doar emisiuni mici (sub 10 milioane dolari). Emisiunile aflate deja in circulatie pe piata secundara nu sunt afectate. insa, ele pot fi supuse impozitului federal minim alternativ pe venit, ca elemente impozabile preferential. Emisiunile noi sunt limitate doar la acelea care imbunatatesc serviciile civile, cum ar fi aeroporturile, porturile, mijloacele de transport public sau instalatiile de control al poluarii. Garantia din spatele oricarei obligatiuni bazate pe venituri industriale sau de dezvoltare industriala o reprezinta contractul de inchiriere dintre emitent si corporatie, precum si capacitatea corporatiei de a-si achita obligatiile de plata. Biletele (notes) sunt instrumente pe termen scurt, emise de obicei cu scadente mai mici de un an. Ele sunt tratate in Capitolul 2, referitor la instrumentele pietei monetare. Biletele sunt emise conform unui set de legi diferit de cel pentru obligatiuni. Uneori, garantia oferita de obligatiuni este mai buna decat cea oferita de bilete; de exemplu, cand New York City nu si-a indeplinit obligatiile de plata pentru bilete, a continuat totusi sa plateasca dobanda si principalul datorat pentru obligatiunile sale. Certificatele de participare (certificates of participation -COP) sunt platite de obicei din veniturile provenite din inchirierea de proprietati imobiliare sau de echipament din dotarea emitentului. De exemplu imobile pentru birouri, camioane, echipament computerizat etc. Platile serviciului datoriei necesita alocari anuale facute de catre conducerea emitentului, iar daca aceste a-locari nu se fac, serviciul datoriei nu poate fi platit. Acest lucru confera certificatelor de participare un element de risc ce nu se intalnesete la obligatiunile obisnuite. Obligatiunile bazate pe o taxa speciala (special tax bonds) sunt platite frecvent din accize pe marfuri ca bauturile alcoolice si tutunul. Obligatiunile Autoritatii Publice pentru Locuinte (Public Housing Authority (PHA) bonds) sau obligatiunile Autoritatii pentru Constructia de Locuinte (New Housing Authority (NHA) bonds) ofera garantia guvernamentala a Statelor Unite obligatiunilor pentru finantarea proiectelor de locuinte, emise pe local, pentru a oferi celor cu venituri mici asistenta in construirea de locuinte. Se conteaza pe faptul ca chiriile vor plati serviciul datoriei, iar in caz contrar, bonitatea si creditul guvernului Statelor Unite vor asigura garantia finala prin Departamentul pentru Locuinte si Dezvoltare Urbana (HUD). Investitorii obtin un venit scutit de impozit, plus o garantie guvernamentala. Obligatiunile PHA sau NHA sunt printre putinele obligatiuni scutite de impozit care beneficiaza de garantia guvernului Statelor Unite. Ele nu au mai fost emise din 1974, insa emisiunile aveau scadente de pana la 40 de ani, incat aceste obligatiuni sunt inca disponibile si in prezent pe piata secundara. Pe langa determinarea tipului de obligatiune care fi emisa, consultantul financiar mai ajuta municipalitatea emitenta si sa sileasca un program de rambursare. Emitentii au trei optiuni: obligatiunile in serie (serial bonds), obligatiunile cu termen (term bonds) sau o oferta divizata in obligatiuni in serie si obligatiuni cu termen (split offering of serial and term bonds). De obicei, obligatiunile generale sunt emise in serie. Ele ajung la scadenta treptat, and de regula scadente anuale. Scopul emitentului este deseori de a mentine un serviciu uniform al datoriei (level debt service). Cand o emisiune de obligatiuni municipale in serie este adusa pe piata, managerul de sindicat (managing underwriter) intocmeste o scala a noii emisiuni care indica (1) loarea nominala a obligatiunilor care ajung la maturitate in fiecare an si (2) pretul de oferta al obligatiunilor din fiecare scadenta, silit ca un procent din loarea nominala sau ca un pret baza1 (basis price), dupa caz. Daca randamentele sunt mai mici in cazul obligatiunilor pe termen mai scurt decat in cazul obligatiunilor pe termen mai lung, scala este denumita scala normala (normal scale), dupa cum curba ascendenta a randamentului este denumita curba normala a randamentului. Daca randamentele pe termen mai scurt sunt mai mari decat randamentele pe termen mai lung, se spune ca scala este inversata (inverted scale). Obligatiunile cu termen ajung la scadenta toate la aceeasi data, and de regula un fond de amortizare (mandatory sinking fund) din care se vor achita o parte sau toate obligatiunile, inainte de scadenta finala. Obligatiunile cu termen sunt de obicei cotate in functie de pretul in dolari si nu de randament si sunt denumite obligatiuni-dolar". Uneori, o emisiune noua de obligatiuni poate avea mai mult decat o singura scadenta. Oferta divizata combina, intr-o singura oferta, obligatiuni in serie cu obligatiuni cu termen. Indiferent de tip, obligatiunile municipale sunt, de regula, rascumparabile inainte de scadenta, and de multe ori o protectie la rascumparare pe timp de zece ani. De exemplu, o clauza obisnuita de rascumparare la mijlocul anilor '90 prevedea rascumpararea dupa 10 ani la 102, dupa 11 ani la 101 si dupa 12 ani sau mai mult, la 100. Daca nu este rascumparata intreaga emisiune, ea fi frecvent rascumparata partial, in ordinea inversa a scadentei, adica intai vor fi rascumparate scadentele cele mai indepartate. Daca nu este rascumparata intreaga scadenta, atunci obligatiunile vor fi alese printr-un sistem de loterie, in cadrul scadentei respective. Pe langa consultantul financiar, emitentul apeleaza frecvent si la alti specialisti pentru consultanta profesionista in domenii precum: ingineria, arhitectura, ecologia si alte aspecte ale emisiunii. Consultantul juridic in obligatiuni Expertul in probleme legislative este consultantul juridic in obligatiuni (bond counsel) a carui raspundere este de a intocmi avizul legal (legal opinion) care insoteste aproape orice emisiune de obligatiuni municipale ( ura 6-l). in pregatirea avizului, consultantul juridic urmareste doua exigente legale cheie: una o constituie respectarea tuturor cerintelor legilor locale, ale constitutiei statului respectiv, ale avizelor juridice si ale legislatiei sau procedurilor permisive. A doua este ca venitul din dobanda este scutit de impozitul federal pe venit (in caz ca este scutit), in conformitate cu legile si reglementarile federale si ca este scutit de impozitele statale pe venit (in caz ca este scutit). De asemenea, consultantul juridic trebuie sa se asigure ca nu a fost omis nimic important si ca toate Consultantul juridic in obligatiuni strange toate documentele care asigura legalitatea emisiunii in ceea ce este cunoscut sub numele de transcript of proceedings" care se inmaneaza distribuitorului inainte ca emisiunea de obligatiuni sa fie distribuita investitorilor. De asemenea, consultantul juridic se asigura ca obligatiunile sunt emise corespunzator, in conformitate cu legea si, de obicei, in final examineaza obligatiunile pentru a verifica semnaturile si termenii. Cu ani in urma, o mare parte din serviciile acestui consultant juridic erau prestate de catre doar cate firme; astazi, multe firme de consultanta juridica fac acest lucru. Importanta acestor servicii nu a fost in general apreciata de catre investitorii individuali, insa investitorii institutionali verifica aproape intotdeauna avizul legal si firma de consultanta juridica care il emite. Asigurarea obligatiunilor municipale Asigurarea obligatiunilor municipale a fost creata la inceputul anilor '70, cand Qorporatia Americana de Asigurari pentru Obligatiuni Municipale. (American Municipal Bond Assurance Corporation - AMBAC) si Asociatia de Asigurare a Obligatiunilor Municipale (Municipal Bond Insurance Association -MBIA) au inceput sa ofere polite de asigurare pentru obligatiuni municipale, dar a capatat importanta la mijlocul anilor '80, cand procentul noilor emisiuni asigurate a crescut la peste 20%. Asigurarea obligatiunilor municipale garanteaza ca asiguratorul plati dobanda si principalul pe obligatiunile asigurate, la scadenta acestora, daca emitentul nu face platile. Nu are importanta de ce emitentul nu face platile; conteaza doar ca acesta nu plateste. Asiguratorul face, de asemenea, plati in fondul de amortizare (mandatory sinking fund), daca ele nu sunt facute de catre emitent. Acestea sunt singurele plati pe care le face asiguratorul. Majoritatea asigurarilor obligatiunilor municipale sunt ndute ca parte a procesului noii emisiuni. Obligatiunile sunt asigurate la emitere, asigurarea devenind o parte din prospectul obligatiunii. Polita de asigurare este imprimata pe certificatul obligatiunii (daca exista un asemenea certificat), iar prima de asigurare se plateste in momentul livrarii noii emisiuni de obligatiuni. Asigurarea obligatiunilor a devenit o latura importanta a industriei noilor emisiuni de obligatiuni municipale si in general a industriei obligatiunilor municipale. in 1995, aproximativ 43% din noile emisiuni municipale erau asigurate, la inceputul anului 1996 procentul asigurarilor mentinandu-se cam la acelasi nivel. Desi unele emisiuni noi erau de o calitate atat de buna incat asigurarea obligatiunilor nu se justifica din punct de vedere economic, iar alte emisiuni noi erau de o calitate atat de slaba incat erau neasigurabile, totusi procentul emisiunilor noi eligibile pentru asigurare a fost totusi mai mare. Asigurarea obligatiunilor ofera investitorilor in obligatiuni municipale trei antaje: » un titlu de loare imbunatatit datorita resurselor companiei de asigurari » un rating Aaa/AAA al agentiilor de rating » omogenitatea pietei, datorata asigurarii Aproape toti asiguratorii de obligatiuni si toti marii asiguratori au un rating AAA acordat de cel putin una dintre agentiile importante de rating; toti sunt eluati cel putin AA. Cumparatorul unei obligatiuni asigurate beneficiaza de un rating mai mare pentru obligatiunea sa. De regula, pe cumparatorii de obligatiuni asigurate nu-i intereseaza prea mult emitentul propriu-zis; pe ei ii intereseaza doar. asigurarea. Cumparatorul unei obligatiuni asigurate poseda un titlu de loare asigurat" (insured paper) care se tranzactioneaza pe propria piata ca o obligatiune asigurata. in consecinta, obligatiunea apartine unui fond mult mai larg de titluri similare, marindu-i astfel cererea si, prin urmare, ndabilitatea. Proprietarul titlului asigurat primi probabil un pret mai bun pentru o astfel de obligatiune, cand o vinde. Asiguratorii de obligatiuni asigura si obligatiuni de pe piata secundara, insa aceasta reprezinta o mica parte din activitatea lor, injur de 14% la inceputul anului 1996. Obligatiunile asigurate sunt cumparate in mare masura de investitorii cu amanuntul (individuali). Nimeni nu cunoaste exact procentul din noile emisiuni asigurate, cumparat de investitorii individuali fie direct, fie prin intermediul unui fond de investitiicu portofoliu fix1 (unit investment trust) sau al fondurilor mutuale, dar o estimare informati il plaseaza la aproximativ 80%. Cam in 20 de ani, asigurarea obligatiunii si-a castigat un loc important in industria emisiunilor de noi obligatiuni municipale. Sindicatul de distribuire Nici consultantul financiar, nici consultantul juridic in obligatiuni nu aduc in realitate emisiunea pe piata. Aceasta este sarcina distribuitorului, mai exact, a sindicatului de distribuire. Sindicatul este un parteneriat temporar de dealeri, sub conducerea unui manager (senior manager). El ia fiinta in scopul distribuirii si vinderii unei anumite emisiuni de obligatiuni. De obicei, sindicatul are o existenta de aproximativ 30 de zile, insa acesta se poate dizol daca vinde obligatiunile mai repede sau daca nu reuseste sa le castige pentru nzare. Componenta sindicatelor riaza. De exemplu, un co-mana-ger ar putea fi un dealer important, cu agentii de la o coasta la alta, iar celalalt co-manager ar putea fi o firma regionala, cu extinse canale de distribuire in regiunea emitentului. Alt dealer/membru al sindicatului ar putea fi specializat in nzarile catre clientii institutionali, iar altul in nzarile catre investitorii individuali. Sindicatele concurente au aproape intotdeauna un trecut comun. Adica, aceleasi sindicate, cu aceiasi membri, se formeaza din nou in vederea licitarii pentru noile emisiuni ale anumitor emitenti, ori de cate ori acesti emitenti vin pe piata. Personalul departamentului distribuire al firmelor-dealer de obligatiuni municipale verifica zilnic sectiunea solicitarilor de oferte inchise concurente de distribuire (competitive sealed bids invited section) din Bond Buyer1 pentru a vedea daca este cazul sa formeze sindicate care sa liciteze pentru respectivele emisiuni. Daca este cazul, procesul demareaza prin intocmirea unei scrisori de sindicat (syndi-cate letter) si trimiterea unei copii catre potentialii membri ai sindicatului (prospective syndicate account members). De obicei, acestia sunt contactati si prin telefon. Uneori, vechi membri ai sindicatului (old account members) ies din afacere, in timp ce noi dealeri doresc sa intre in afacere2 (account). Ocazional, unii membri doresc sa-si mareasca participatiile. Dealerii care alcatuiesc sindicate in vederea licitatiilor con-curentiale (competitive bid syndicates) pot licita intr-o singura zi pentru cinci sau mai multe distribuiri, dar in fapt pot castiga atatea licitatii saptamanal. Personalul lor specializat are capacitatea de a face fata unui ritm rapid si de a lua decizii pe loc. Sindicatele pot avea cel putin doi membri si cel mult o suta. Ele pot avea mai mult de un manager (adica pot avea co-ma-nageri), insa doar un singur manager numit senior manager sau lead manager tine de fapt registrele sindicatului. Sindicatele iau fiinta printr-o scrisoare de sindicat" sau contract care stipuleaza conditiile de participare si obligatiile membrilor si specifica detaliile distribuirii, cantitatea obligatiunilor, termenii de cerere si de oferta, numele managerilor si membrilor, prioritatea ordinelor si alte informatii similare. Scrisoarea de sindicat, respectand regulamentele emise de Comisia de Silire a Regulilor pentru Titlurile de Valoare (Municipal Securities Rulemaking Board - MSRB), mai prezinta si prioritatea ordinelor primite de sindicat. De obicei, aceasta prioritate a ordinelor este urmatoarea: » Presale orders - Ordine de cumparare anticipate. Ordine primite de sindicat inainte ca oferta de pret sa fie inaintata. » Group account orders - Ordine in contul sindicatului. Apoi, se executa ordinele pentru sindicat, in ansamblu. De obicei, aceste ordine sunt la pretul net al ofertei. Titlurile sunt creditate in contul fiecarui membru, conform cu participatia acestuia. » Designated orders - Ordine cu destinatie speciala. Urmatoarele ordine executate sunt cele ale membrilor din sindicat care vor primi o cota suplimentara. Si acestea sunt de obicei la pretul net, insa aceasta cota speciala se acorda doar membrilor desemnati de catre client, in functie de cantitatile desemnate de acesta. » Member takedown orders - Ordine cu reducere de pret ale membrilor. Ordinele care provin de la membrii pentru nzarea catre clientii lor. Titlurile respective sunt cumparate de la sindicat la un pret cu reducere1 (takedown price); membrul sindicatului incasa intreaga reducere de pret in urma nzarii obligatiunilor. Fiecare dealer membru detine o cota parte in cadrul sindicatului, numita participatie si participa la profiturile (si pierderile, daca este cazul) sindicatului proportional cu aceasta participatie. Fiecare membru al sindicatului este raspunzator de nzarea obligatiunilor, iar cand toate obligatiunile sunt ndute, profiturile sindicatului se impart ulterior in functie de participatia fiecarui membru. Cateodata, obligatiunile sunt distribuite fiecarui membru, tot in functie de participatie. De aceea, obligatiunile, in special obligatiunile cu termen, se spune ca sunt distribuite intre membri" (split up among the members). Sindicatele pot fi implicate in doua tipuri de mecanisme de distribuire: licitatii concurentiale (competitive bids) si oferte negociate (negociated offerings).In ambele tipuri de distribuire, structura esentiala a afacerii este aceeasi. Sindicatul cumpara obligatiunile de la emitent la un pret si le revinde la un pret ce mai mare, cu un profit. Firmele dealer nu incaseaza nici un comision din nzarea obligatiunilor deoarece ele actioneaza ca dealeri" sau principali". Ambii termeni inseamna ca acestea cumpara si nd pentru propriile lor conturi. Ele pot incasa un comision doar cand executa tranzactii in numele clientilor, adica atunci cand actioneaza ca brokeri" sau agenti". Diferenta intre pretul la care sindicatul cumpara obligatiunile si pretul la care obligatiunile sunt apoi ndute se numeste spread" sau profit maxim brut din distribuire (maximum gross operating profit). Managerul aloca obligatiunile membrilor sindicatului la un pret cu reducere (takedown price). Acesta este, de obicei, sub pretul ofertei cu aproximativ 3/4, adica cu aproximativ 7,50$ la o loare nominala del.000$. Obligatiunile sunt apoi ndute publicului. De exemplu, sindicatul cumpara fiecare obligatiune dintr-o oferta cu un discont de un punct. La fiecare 1.000$, el plateste emitentului 990$. Prin urmare, spreadul este de un punct, adica 10$. Daca reducerea este de 3/4, fiecare membru al sindicatului cumpara obligatiunile la 992,50$ bucata (1.000$ - 7,50$), iar apoi ofera publicului la loarea nominala. Astfel, managerul de sindicat pastreaza 1/4 per obligatiune, iar fiecare membru pastreaza 3/4 . Uneori, un dealer care nu face parte din sindicat are un ordin al unui client si cumpara de la membrii sindicatului pentru a-l executa. Compensatia dealerului nemembru se numeste concesiunea nzarii (selling concession) sau, mai simplu, concesiune. Ea este inclusa in reducere. De exemplu, la o impartire tipica intre un dealer membru si un dealer nemembru, daca reducerea este de 3/4, iar concesiunea nzarii este de 3/8, dealerul nemembru obtine la nzare 3,75$, iar membrul sindicatului obtine ceilalti 3,75$.Intr-o oferta negociata, emitentul abordeaza distribuitorul in mod direct; o distribuire concurentiala implica mai multe etape, dintre care prima este aceea in care emitentul isi face cunoscute intentiile catre potentialii distribuitori. Conform legii, licitatiile concurentiale trebuie folosite la nzarea obligatiunilor generale. Pentru a solicita oferte, emitentul publica un anunt oficial de nzare" (official notice of sale) in presa financiara, precum si in unele publicatii cu caracter general. De obicei, emitentii activi trimit, totodata, copii ale anuntului catre dealerii cu care au mai colaborat in trecut. Este obligatoriu ca anuntul sa apara in ziarul de specialitate al industriei obligatiunilor municipale, The Bond Buyer. Oricine are de-a face cu obligatiunile municipale, mai ales personalul biroului sindicat al firmelor dealer, consulta acest ziar. Ziarul publica majoritatea emisiunilor concurentiale si a celor negociate intr-una dintre cele trei sectiuni: Solicitari de oferte inchise", Oferte negociate" si Anunturi oficiale de publicitate pentru nzarile de obligatiuni". De asemenea, acesta mai ofera si un serviciu de prezentare a noilor emisiuni Rapoartele Bond Buyer" (The Bond Buyer's Worksheets) care este acceptat de mult timp in industria obligatiunilor municipale. Rapoartele despre emisiunile viitoare (presale (yellow) worksheets) prezinta viitoarele noi emisiuni, cu informatii despre scadente si licitatii. Rapoartele despre ofertele curente (postsale (green) worksheets) publica scalele ofertelor si alte informatii, precum si intregul sindicat de distribuire, si cererile/ofertele concurente (competitive bids/competitive ofFerings). De asemenea, exista si rapoarte despre emisiunile negociate. Rapoartele despre nzarile de obligatiuni apar in sectiunile Vanzarile Negociate de Obligatiuni" (Negotiated Bond Sales) respectiv Vanzarile Concurentiale de Obligatiuni" (Competitive Bond Sales). Odata ce a fost facuta publica o viitoare oferta concurentiala, initiati apartine dealerilor. Pentru a intelege modul in care dea-lerii participa la o licitatie concurentiala, trebuie sa cunoasteti atributiile fiecarui angajat din cadrul departamentului obligatiuni municipale al firmei. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
