 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al cehiei |
|
| In decembrie 1991, Uniunea Europeana a semnat cu Cehoslocia un acord de asociere care stipula ca aceasta tara deveni stat membru cu drepturi depline. La inceputul lui 1994, s-au incheiat acorduri europene separate cu Republica Ceha si Slocia, care au inlocuit acordul anterior cu Cehoslocia. Republica Ceha a fost una din tarile candidate care au inceput negocierile de aderare din luna martie 1998. Republica Ceha (alaturi de Slovenia) a fost, in opinia Comisiei Europene, una din tarile cu cele mai mari sanse sa adere printre primele. Aderarea Cehiei s-a realizat in mai 2004. Structura veniturilor fiscale din Cehia prezinta trasaturile specifice ale sistemului fiscal din aceasta tara: o pondere foarte ridicata a contributiilor la asigurarile sociale care insumeaza 40,1% din resursele fiscale tot Dintre impozitele directe, impozitul pe venitul personal alimenteaza bugetul centrai si inregistreaza un procent in PIB de 5,6% in anul 2005 (elul nr. 8). incepand cu anul 1993, Cehia aplica o cota de impunere progresi, and initial sase lori situate intre limite lorice de 14% si 47%. Dupa cati ani cele mai mari doua lori au fost eliminate, ramanand doar 4(patru) care riau intre 14% si 32% (pana in anul 2000). Aceste cote se aplicau unei baze fiscale atotcuprinzatoare, care includea majoritatea tipurilor de venit: veniturile din salarii, venitul din autoangajare, venitul din inchirierea proprietatii, castiguri de capital sau alte venituri. Castigurile de capital erau scutite daca se realizau dupa o perioada de 6 luni de detinere. Castigurile nerealizate din detinere nu sunt impozitate. Venitul din capital (dobanzi, dividende) este supus impozitului la sursa aplicandu-se o cota de 14% (diminuata de la 25% in anul 2000). Principalele reduceri fiscale standard pentru impozitul pe venitul personal sunt: reducerea de baza labila pentru toti platitorii de impozite, pentru copin dependenti (silita pentru fiecare copil), pentru sotia casnica si pentru studenti. Aceste deduceri au fost marite pentru ultima data in 2001, facand exceptie doar reducerea fiscala pentru copii care a fost crescuta in 2004. Alte reduceri fiscale care nu sunt standard ar fi: reducerea pentru donatii cariile, pentru platile dobanzilor la ipotecarea legata de achizitionarea sau imbunatatirea unei locuinte si reducerea pentru primele de pensii prite si de asigurari prite. Principalele modificari prezute pentru anul 2005 sunt introducerea unei posibilitati de impozitare comuna a sotilor si inlocuirea deducerii fiscale pentru copii cu un credit fiscal nerecuperabil. Impozitul societatilor comerciale a cunoscut o tendinta crescatoare in ultimii ani, ponderea acestuia in PIB fiind de 3,2% in anul 1997, 3,7% in anul 1999 si 4,4% in anul 2002 si 4,0 in anul 2005. Cota de impozitare a societatilor initiala de 45% in 1993 a fost diminuata treptat pana la 28% in 2004, fiind aprobate diminuari suplimentare (2005:26%; 2006:24%). Baza fiscala pentru impozitul corporational include venituri provenite din toate sursele, inclusiv venitul care nu provine din afaceri, ca si venitul din afaceri venitul din comert. Cheltuielile efectuate pentru dobandirea venitului impozabil, precum si pentru mentinerea activelor folosite in activitatile persoanelor juridice sunt deductibile. in Cehia, platitorii de impozite au posibilitatea de a alege deprecierea activelor folosind metoda constanta sau metoda accelerata. Metoda aleasa nu afecta perioada de depreciere. Aceste perioade care riau initial intre 4 si 50 de ani, au fost gradat diminuate, in anul 2003 riind de la 4 la 30 ani. in anul 2004 a fost introdusa o perioada de depreciere de 50 de ani. Pentru investitii exista o reducere de la 10% pana la 20% din pretul investitiei. O societate comerciala poate amana pentru 5 ani pierderile comerciale (pana in 2003 perioada era de pana la 7 ani), dar nu este permisa o reportare inapoi a pierderilor comerciale. Fondurile de investitii, cele mutuale si fondurile de pensii erau supuse unei cote de impozitare de 14% care a fost diminuata la 5% in anul 2004. Dividendele platite corporatiilor sunt supuse unui impozit la sursa de 14%; acest impozit reprezinta doar o preplata a responsabilitatii fiscale totale. Astfel in mod efectiv, cistigurile de capital sunt incluse in profiturile impozabile si impozitate cu o cota de impozitare fixa (28%). Pentru societatile comerciale care nu sunt fonduri mutuale sau de investitii a existat un credit fiscal egal cu 50% din impozit retinut de la acestea pentru dividendele platite actionarilor, credit care a fost eliminat in anul 2004. Impozitele indirecte sunt importante in procurarea veniturilor fiscale din Cehia. Dintre acestea, taxa pe loarea adaugata insumeaza 18,5% din veniturile totale. Principiile TVA-ului sunt aliniate cu legislatia Uniunii Europene. Evolutia taxei pe loarea adaugata in Cehia a fost rezultatul procesul de aliniere a legislatiei saie referitoare la TVA la normele UE. Sistemul de TVA in vigoare incorporeaza in mare principiile legislatiei comunitare. Totusi, aceasta situatie a fost diferita acum cati ani. in raportul din 1998, Comisia Europeana aprecia ca nu s-a inregistrat nici un progres real in alinierea legislatiei cu acquisul comunitar. Alinierea legislatiei TVA-ului si a accizelor a fost considerata o prioritate mai putin importanta din moment ce prima opinie despre aceasta problema a fost emisa de catre Comisie in 1997. Totusi, a fost infiintat un program special de monitorizare a acuratetii declaratiilor de TVA. In ciuda eforturilor facute in 2000, se mentin problemele cele mai dificile care afecteaza in particular aplicarea cotelor de impozitare (autoritati publice) si scutirile de TVA (subsidii). Afirmatia ramane labila si pentru silirea unui sistem pentru restituiri de TVA pentru persoanele care nu sunt silite in teritoriu si aplicarea dreptului de deducere de TVA alocata de jos in sus. in aprilie 2002, a fost introdusa o cota de TVA de 10% pentru transporturile cu autobuzul operate de societatile austriece. Totusi, in raportul sau din 2002, Comisia nota ca aceasta cota de impunere nu este aliniata cu acquis-ul, din moment ce cota este aplicata doar operatorilor austrieci si nu la modul general, si de aceea poate fi considerate o discriminare. De la data de 1 mai 2004, cota standard pentru TVA este de 19%, fiind diminuata de la 22%. O cota redusa de 5% este impusa pentru produsele agricole si alimentare, pentru produsele farmaceutice, pentru serviciile de sanatate si transportul de persoane. Lista produselor supuse cotei reduse a fost substantial diminuata in doua etape: la 1 ianuarie 2004 si la 1 mai 2004. La fel ca si majoritatea noilor state membre, Cehia a solicitat perioade de tranzitie pentru aplicarea cotei standard de TVA pentru constructiile de locuinte si pentru incalzire. Ca o derogare permanenta, nivelul pragului cifrei de afaceri pentru taxa pe loarea adaugata este silit la 35.000 euro. Accizele insumeaza la nivelul anilor 1995-2005 un procent mediu de 3,0% in P1B (elul nr. 4). Alinierea legislati in cazul accizelor a fost una destul de dificila. Desi Republica Ceha a intreprins masuri legislative in scopul armonizarii legislatiei accizelor, adeseori s-au inregistrat intarzieri in transpunerea acqiusului. Ca si in cazul legislatiei TVA-ului alinierea in acest sector a progresat intr-o maniera incerta. In iulie 1999, Legea privind accizele a fost amendata printr-o crestere a ratelor accizelor pentru produse Sistemul accizelor se conformeaza in prezent legislatiei Uniunii Europene. Cotele de impozitare pentru uleiurile minerale, tutun si alcool au fost marite in ianuarie 2004. Rata (in euro la 1000 litri) pe petrolul fara plumb este de 371,28 (ori minima europeana este de 359), iar pentru motorina este de 312,01 (minima Uniunii Europene este de 302), aplicand rate de schimb incepand cu 1 octombrie 2003. Toate celelalte cote de impozitare depaseau cu putin minimele europene. Ca o masura de tranzitie, Cehia poate aplica cote mai mici pentru accizele pe tigari si alte produse din ac pana la sfarsitul anului 2006. Cota minima fi atinsa treptat in trei pasi. Ca o derogare permanenta, se mentine cota de impunere mai mica pentru acciza aplicata distilarii pentru consumul personal al cultitorilor de fructe.In continuare, prezentam masurile legislative intreprinse de-a lungul anilor in scopul alinierii fiscalitatii Cehiei la directivele comunitare in domeniu. Evolutia politicii fiscale reiese din prezentarea rapoartelor realizate de Comisia Europeana prin care a monitorizat transformarea principalelor impozite si taxe din aceasta tara pentru a raspunde cerintelor aquisului. in raportul din luna iulie 1997, Comisia Europeana concluziona ca transpunerea acquisului in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa intampine dificultati semnificative in Republica Ceha. Afirmatia se mentine labila si in ceea ce priveste impozitarea indirecta tinand cont de eforturile considerabile pe care le-a facut aceasta tara in acest sens. Raportul din noiembrie 1998 considera ca nu au fost inregistrate progrese pentru alinierea legislatiei cehe cu acquisul. Raportul din noiembrie 2000 sustinea ca au fost implementate unele masuri aditionale in domeniile TVA-ului si al accizelor. in ceea ce priveste cooperarea administrati si asistenta mutuala, nu au fost evidente evolutii semnificative. in sectorul impozitarii directe, cotele impozitului pe venit (nivelul mai ridicat) pentru persoanele fizice si cele juridice a fost diminuat pana la 32% si respectiv 31%. in plus, legislatia referitoare la cotele de impozitare retinute la sursa pentru 14% din dividende si dobanzi a fost aliniata cu acquis-ul. Raportul din noiembrie 2001 sublinia singurul progres semnificativ realizat in domeniul accizelor, si anume silirea unei accize unice (specific/ad lorem) pentru tigari, fiind introduse si timbre fiscale pentru tigari, tigarete si trabucuri. in mod similar, au crescut cotele de impunere pentru anumite uleiuri minerale, in timp ce vinul este acum supus cotei zero. Totusi, nu s-au inregistrat progrese in zonele impozitarii directe si TVA-ului, dimpotri cota pentru serviciile de restaurant a fost redusa de la 22% la 5% ceea ce incalca prevederile acquisului. inchiderea magazinelor duty-free de la granite a fost amanata pana in decembrie 2003. Au fost facute unele progrese in domeniul asistentei mutuale si a colaborarii administrative (acoperirea datoriilor conform cu EAGGF, taxe male in legatura cu taxa pe loarea adaugata si anumite accize). Eficacitatea si transparenta administratiei financiare s-au datorat imbunatatiri capacitatii sale. Raportul din octombrie 2002 aprecia ca nu putea fi raportat nici un progres legislativ in sectoarele impozitarii directe si indirecte. Au fost inregistrate unele progrese doar in domeniul impozitarii, al capacitatii administrative, al cooperarii administrative si al asistentei mutuale. Conform aceluiasi raport, Republica Ceha ar trebui sa continue alinierea legislatiei cu acquis-ul, in particular prin eliminarea masurilor fiscale potential daunatoare si sa se supuna dupa aderare Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor in aceeasi masura ca si statele membre. Referitor la capacitatea administrati, Republica Ceha si-a intarit si modernizat administratia fiscala, atat in ceea ce priveste taxa pe loarea adaugata, cat ssi impozitarea directa. Conform cu Raportul Comisiei din 2002, rezulta ca tara poseda structuri legislative si administrative adecte pentru a asigura colectarea efecti a impozitelor, executarea si controalele. in plus. transferul administratiei accizelor catre administratia mala a progresat in mod benefic. O unitate pentru accize a fost infiintata la Directia Generala a Vamilor, resursele umane responsabile pentru administrarea acizelor la nivel local, regional si central au fost alocate, si sunt in curs de desfasurare diferite initiative de training. Totusi, mai raman de facut pasi legislativi concreti. Situata sub media Comunitatii Europene, presiunea fiscala globala a Cehiei este de doar 37,8% in anii 1995-2005 (elul nr. 1). Comparand clasele de impozite si taxe ale Cehiei cu media Uniunii Europene, se obser ca toate celelalte sunt mai mici decat cele specifice tarilor UE. Impozitele indirecte prezinta un raport la PIB de doar 12,4% mai mic decat media statelor membre care este de 14,2% (elul nr. 2), iar impozitele directe sunt cu peste 3 procente mai reduse decat linia medie care defineste cele 25 de state actuale din Uniunea (9,2% la 12,7%). Aliniata la media comunitara este doar taxa pe loarea adaugata care cu un indicator de 7% din PIB tinde la loarea medie de 7,4% a statelor UE (elul nr. 3). in rest, celelalte impozite sunt mai mici decat media luata drept criteriu de atie: impozitul pe venitul personal este circa jumatate din loarea medie a Comunitatii: 5% fata de 8,9% (eul nr. 8). De asemenea este cazul accizelor (3,0% fata de 3,1%) (elul nr. 4). Exista insa si impozite din Cehia care depasesc impozitele medii comunitare raportate la PIB: impozitul pe societati (4% fata de 3%) (eul nr. 9). Per ansamblu insa, fiscalitatea Cehiei este una din cele mai reduse din intreaga Comunitate Europeana. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
