 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al austriei |
|
| in ianuarie 1995, numarul tarilor UE se majoreaza din nou, crescand de la 12 la 14 membrii cu drepturi depline, prin aderarea a trei noi state: Austria, Finlanda si Suedia. Negocierile cu aceste tari au debutat la inceputul anului 1995 - in luna februarie 1995 - si s-au incheiat cu succes in martie 1994. Ulterior, toate aceste tari au organizat referendumuri: in Austria in luna iunie, in Finlanda in septembrie, iar in Suedia in noiembrie 1994, prin care populatia a fost intrebata despre aderarea la Comunitatea Europeana, in toate cele trei cazuri inregistrandu-se rezultate favorabile. Procesul de negociere al acestor tari nu a fost unul dificil. Trebuie precizat ca Austria, Finlanda si Suedia au diminuat barierele tarifare cu mult timp inaintea aderarii lor din anul 1995. De altfel, toate Analiza sistemului fiscal austriac porneste de la studiul structurii niturilor fiscale pe principalele categorii de impozite (directe, indirecte si contributii sociale), continua cu creionarea trasaturilor esentiale ale impozitelor si taxelor reprezentati pentru Austria. Mai apoi se doreste o scurta prezentare a reformelor fisele din ultimii ani din acesta tara, iar in final se realizeaza unele atii cu media din Uniunea Europeana. Structura niturilor fiscale (privite ca pondere in P1B) arata o organizare aproximativ simetrica, aproape egala a resuselor fiscale procurate pe cele trei mari categorii de impozite si taxe din Austria: impozitele directe reprezinta circa 12-l3 procente in PIB, impozitele indirecte 14-l6%, iar contributiile la asigurarile sociale circa 14%. Repartitia acestor nituri pe nile de gurnare arata ca gurnul central este principalul beneficiar al acestora (in anii 1995-2005, detinand un procent ce a crescut de la an la an, fiind situat intre 20% si 25%), gurnele statelor colecteaza 3,3-3,5% din PIB, mai putin chiar decat autoritatile locale (un pic peste 5%), iar procente mai mari sunt specifice Fondurilor de Securitate Sociala (12% pana la 12,5%). Din categoria impozitelor directe ne oprim pentru inceput asupra impozitului pe nitul personal. Acesta colecteaza un procent de aproximativ 13% din PIB (elul nr. 7) pentru urmatorii beneficiari: gurnul federal - 71,891%, gurnele provinciilor (landerelor) - 14,941% si comunitatilor locale - 13,168%. Baza legala a acestui impozit se gaseste in Legea impozitului pe nit din anul 1998, modificata insa esential in anul 2001, iar mai recent in cadrul Reformei fiscale intrata in vigoare de la 1 ianuarie 2004 . Platitorii acestui impozit sunt toti indivizii rezidenti pe teritoriul Austriei si nerezidentii - doar pentru niturile realizate in Austria. Cateva cuvinte despre baza de impozitare; acest impozit se sileste pentru totalul niturilor persoanelor fizice, din care se scad deducerile pentru cheltuielile speciale, precum si alte reduceri acordate de legea austriaca. in baza impozabila, sunt cuprinse sapte categorii distincte de nituri: nituri agricole, nituri necomerciale, nituri industriale si comerciale, salarii si indemnizatii, nituri din institii, nituri funciare si drepturi de autor, alte nituri. Practic, baza impozabila se sileste prin insumarea beneficiului conil corespunzator celor sapte categorii de nit. Desigur ca si in Austria legislatia sileste numeroase exceptii de la plata acestui impozit. Amintim doar cateva din acestea: toate platile din fondurile publice (pensii pentru victimele de razboi, ajutorul de stat pentru promovarea artelor, stiintei si cercetarii, bursele, plata ajutorului de somaj, asistenta acordata conform Legii de Promovare a Pietei Muncii, plati pentru persoanele invalide, alocatii pentru familii, plati pentru personalul militar, etc); remuneratiile acordate personalului angajat care se impoziteaza conform legislatiei privind impozitul pe salariu; alte exceptii (pentru studenti in perioada de practica din vacante, alte alocatii cu destinatii speciale). Deducerile legale sunt repartizate pe trei grupe de cheltuieli: prima se refera la chletuieli speciale in care se cuprind: pensiile, asigurarile voluntare ale persoanelor fizice, cumpararea certificatelor cu drept de a obtine dividende (actiuni si pachete de actiuni), contributii pentru biserici, donatii in scopuri umanitare, etc; cea de a doua grupa este cea a cheltuielilor extraordinare, respectiv: costurile de boala, de prenire si intretinere a sanatatii, cheltuielile de inmormantare, cheltuieli de pregatire profesionala a copiilor in afara granitelor tarii. Utima grupa este cea a altor deduceri, precum alocatiile lucratorilor fermieri sau profitul din reorganizare (ultima deducere este in vigoare din anul 1997). Legislatia austriaca contine referiri si ia persoanele casatorite, acestea fiind impozitate individual. De asemenea, prederi speciale sunt silite pentru relatiile de parteneriat: fiecare partener plateste impozitul separat pentru nitul sau. Acest impozit este progresiv, cota de impunere creste de la 10% pana la 50% pe transele de nit silite de legislatie. Pentru impozitul pe salarii este silita o asa-numita metoda speciala de determinare a nitului impozabil realizat din remuneratiile primite de angajati". Baza legala este cuprinsa in cadrul articolului 47 si a articolelor 92-l02 din Legea impozitului pe nit din anul 1988, amendata conform Gazetei Federale nr. 28 din 1998. Beneficarii sunt dupa cum urmeaza: gurnul federal cu 63,596%, gurnele landerelor - 20,405%, autoritatile locale - 14,999%. Este un impozit colectat la sursa de catre angajatori, cota de impunere fiind de 25% incepand cu 1 iulie 1997 (de mentionat ca aceasta a fost mai redusa anterior, de doar 22%). Reforma fiscala intrata in vigoare din data de 1 ianuarie 2004 a precizat expres cota de impunere 0% pentru nituri situate intre 0 si 10.000 euro, consucand la impozitarea doar a niturilor anuale impozabile mai mari de 14.500 euro. De asemnea, beneficiul net reinstit intr-o societate de persoane, in limita a 100.000 euro anual, se impoziteaza cu jumatate din cota medie a niturilor (14,5%). Impozitul pe societate reprezinta un procent extrem de redus in PIB doar circa 2%, fiind o sursa de alimentare a bugetului federal. Cota de impunere din legislatia austriaca este una ridicata: de 34%. Baza legala este data de legea impozitului pe societate din anul 1988, modificata de Gazeta Federala nr. 28 din 1998. in privinta acestui impozit este de reamarcat faptul ca prezinta unele particularitati atracti pentru institorii straini: exista un regim deosebit de favorabil de scutiri de la plata impozitelor pe dividendele si pius-valorile obtinute din cesiunea titlurilor de participare straine. Din categoria impozitelor indirecte, pe primul loc ca importanta este si in Austria, ca de altfel in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, taxa pe valoarea adaugata. Cu o pondere in PIB de aproximativ 8% in ultimii ani (elul nr. 3), acest impozit alimenteaza trei tipuri de bugete: bugetului federal i se repartizeaza 69,05% din aceste resurse, bugetele provinciilor primesc o cota de 18,577%, iar autoritatile locale au repartizata o cota de 12,373%. Reglementata prin legea privind taxa pe valoarea adaugata din anul 1994, modificata ulterior conform Gazetei Federale nr. 28 din 1999, acest impozit cunoaste trei cote de impunere: o cota standard de 20%, o cota redusa de 10% si o cota redusa speciala de 12% (se adreseaza fermierilor pentru vanzarile acestora de vin). Se remarca faptul ca legislatia austriaca incurajeaza prim masuri fiscale dezvoltarea fermelor. in plus, prederi speciale legifereaza cote medii pentru intreprinderile forestiere si agricole, de asemenea in scopul incurajarii dezvoltarii acestor intreprinderi. Exceptiile de la plata taxei pe valoarea adaugata sunt mai putine in Austria decat in alte state comunitare. Se intalnesc cele clasice, specifice statelor membre, respectiv: exporturile si livrarile intracomunitare, dar pe langa acestea mai sunt doar putine exceptii conform legislatiei austriece: serviciile culturale si sociale (pentru teatre, scoli, etc), serviciile si activitatile prestate de banci, societati de asigurari, tranzactii imobiliare si micile afaceri (pentru o cifra de afaceri sub 7.500 euro). Alte impozite indirecte intalnite in aceasta tara sunt: » accizele pe uleiurile minerale - reglementate in anul 1995, cu modificari conform Gazetei federale nr. 427 din 1996 - de care beneficiaza gurnul federal -91,291%, gurnele landurilor - 6,575% si autoritatile locale - 2,134%; » accizele pe tigari introduse din anul 1995 prin Legea accizelor pe tigari, modificata in anul 1998 (Gazete Federala nr. 186 din 1998), de care beneficiaza in proportie de 100% doar gurnul federal; » accizele pe bere - reglementate in anul 1995 si modificate in anul 1996 (Gazeta Federala nr. 427 din 1996) are de asemenea trei beneficari cu proportii diferite: gurnul federal - 38,601%, gurnele provinciilor - 33,887% si autoritatile locale 27,512%; » accizele pe bauturile spirtoase alimenteaza aceleasi bugete si in aceleasi proportii ca s> accizele pe bere, fiind reglementate prin Legea impozitarii produselor spirtoase din anul 1994, modificata ulterior (in anul 1996); » accizele pe vinuri si produse similare sunt reglementate in anul 1995, la fel suferind transformari prin normele legale din anul 1996, se remarca aceleasi proportii si aceleasi bugete ca si la accizele pe bere si spirtoase; Aceste accize insumeaza doar circa 2-3% in PIB de-a lungul ultimilor ani (elul nr. 4 ne prezinta o valoare medie de 2,9% pentru intervalul 1995-2005). De remarcat ca mai mult de o treime din impozitele Austriei sunt impozite indirecte, dintre care cel mai important este TVA-ul. Profiturile din accize sunt mai degraba mici. Spre deosebire de majoritatea tarilor Uniunii Europene, Austria obtine o suma substantiala din alte impozite apli Concret, impozitele asupra muncii angajate reprezinta circa 22% din produsul intern brut in 2005, si anume aproape jumatate din sarcina fiscala totala, iar in Austria, impozitele asupra muncii angajate constau in principal din contributii sociale. Circa 30% din impozitele asupra muncii angajate sunt justificate de impozitul pe nitul personal asupra nitului din munca care este aplicat sub forma unui impozit cu retinere la sursa asupra salariilor. De asemenea mai exista si unele impozite indirecte asupra muncii, in special o contributie a angajatorilor pentru fondul de egalizare a sarcinii familiilor si un impozit pe salariu. Cota de impozitare implicita austriaca asupra muncii se situeaza cu 3 puncte procentuale peste media europeana. Intre 1995 si 1997 rata a crescut constant si s-a silizat in anii urmatori la un nil de peste 40%. in anul 2000 s-a diminuat usor datorita masurilor reformei fiscale a nitului.In continuare, se prezinta pe scurt si alte impozite din Austria: Impozitele pentru hiculelor cu motor care nu alimenteaza cum este obisnuit in statele membre autoritatile locale, ci gurnul federal cu 82,833% si gurnele landurilor cu diferenta de 17,167%. Sunt silite in anul 1992 prin Legea impozitarii hiculelor cu motor, modificata mai apoi conform Gazetei federale nr. 798 din 1996. Exceptiile de la plata acestui impozit prisc autohiculele politiei, pompierilor, ambulantelor, hiculele militare. Impozitul pe succesiuni si donatii reglementat de Legea nr. 141 din anul 1995 privind impozitul pe succesiuni si donatii, modificata conform Gazetei Federale nr. 797 din 1996 alimenteaza doar doua mari nile bugetare: bugetul federal cu 70% si bugetele provinciilor cu 30%. Cotele sunt cuprinse intre 2% si 60%. Cotele progresi se adreseaza un scale de cinci clase care depind de relatia dintre donator si beneficar.Impozitele pentru protejarea mediului inconjurator insumeaza cote situate putin peste 2% in ultimii ani (pentru perioada 1995 2003). Acestea se refera in principal la impozitele pe energia electrica si impozitele asupra gazelor naturale. Reglementate prin gazeta Federala nr. 201 din 1996 si nr. 797 din acelasi an, sunt colectate in intregime de gurnul federal.In continuare dorim sa creionam unele din masurile de reforma intreprinse in Austria dupa anii '90. Cu scopul de a mari resursele fiscale, in pregatirea pentru Uniunea Monetara Europeana, in 1995-l996 impozitul pe titei a fost crescut ssi a fost introdus un impozit asupra energiei din electicitate si din gaze naturale. In acelasi timp deducerile de depreciere si reportarea pierderilor peste posibilitatile companiilor au fost reduse, iar impozitul cu retinere la sursa asupra dividendelor si asupra dobanzilor a fost crescut pana la 25%. Urmand recomandarile Comunitatii Europene asupra reformei fiscale a nitului conurata in 1997, Parlamentul austriac a adoptat in iunie 1999 refoma fiscala a anului 2000, care a intrat in vigoare de la inceputul anului 2000. in Austria - ca si in Germania - o parte substantiala a societatilor sunt unicorporate (parteneriate de afaceri) partenerii acestora, fiind dupa cum s-a aratat anterior, impozitati individual prin impozitul pe nitul personal. De aceea modificarile reformei fiscale a impozitului pe nitul personal a afectat atat indivizii cat si intreprinderile. Ratele fiscale marginale pentru toate transele impozitului pe nit au fost reduse cu un procent, cu exceptia celei mai mari transe de nit. in plus, reforma fiscala a introdus un sistem de credite fiscale variabile. Creditul general este in valoare de 887 a,¬/an si a fost marit sau diminuat in functie de circumstantele personale ale platitorului de impozite, declinandu-se in cazul niturilor mai mari. Toate cheltuielile pentru cursurile profesionale sunt deductibile si a fost introdusa o indemnizatie pentru educatie. Aceste masuri au usurat sarcina platitorului de impozite indeosebi pentru persoanele cu nituri mici. in general impozitul cu retinere la sursa final este de 25%.In privinta impozitarii intreprinderilor pachetul de legi bugetare din 2001 contine mai multe prederi noi. Astfel legea bugetara din 2001 a limitat deducerea pierderilor la 75%, dar a introdus o perioada nedefinita de reportare a pierderilor care anterior era de 7 ani. Pentru a reduce avantajul relativ al finantarii prin debit si pentru a stimula capitalizarea companiilor a fost introdusa deductibilitatea platilor dobanzilor speculati pe baza unei cresteri a fondului de capital in timpul efectuarii cheltuielilor. Gurnarea sileste anual rata aplicabila dobanzilor. Profitul ramas este impozitat cu rata fiscala corporationala de 34% in timp ce profiturile egale cu platile impuse dobanzilor sunt impozitate cu 25%. A fost silita o indemnizatie fiscala pentru impozitul pe succesiuni si donatii in cazul transferurilor de intreprinderi. in plus, indemnizatia pentru inntii, in deosebi in domeniul cercetarii si dezvoltarii, a fost crescuta si o indemnizatie pentru pregatirea profesionala in valoare de 9% a fost introdusa pentru cheltuielile efectuate pentru cursurile de pregatire profesionala a angajatilor. Obiectivul principal al reformei a fost de a reduce sarcina fiscala a gospodariilor particulare. Facilitatile directe acordate institorilor sunt insa in continuare extrem de modeste. Modificarile legislatiei fiscale introduse in 2001 se concentreaza asupra acoperirii fisurilor si asupra eliminarii tratamentelor preferentiale rezultand intr-o largire a bazei fiscale atat pentru intreprinderi cat si pentru gospodariilor particulare. Rata fiscala implicita asupra capitalului si asupra nitului din afaceri a crescut in 1996 datorita masurilor fiscale care a condus la largirea bazei impozabile. in urmatorii ani s-a mentinut la un nil de 21%. O profiilitate ascendenta a companiilor a fost compensata de un declin relativ al nitului imobiliar. in anul 2000 sarcina fiscala asupra capitalului a scazut datorita ratelor fiscale marginale reduse ale impozitului pe nitului personal cat si datorita posibilitatilor favorabile ale deducerilor acordate companiilor. Rata fiscala implicita asupra capitalului si asupra nitului din afaceri a crescut din nou pana la circa 27% in anul 2001. Cresterea urmatoare poate fi atribuita in mare cresterii semnificati a niturilor fiscale inregistrata in perioada 2000-2001 (cum s-a mentionat anterior), datorita masurilor de largire a bazei si ca o reactie a introducerii platilor pentru dobanzi in zona fiscala incepand cu luna octombrie a anului 2001. Comparatii cu media Comunitatii Europene: studiind media presiunii fiscale globale pentru Austria in perioada 1995-2005 putem remarca ca aceasta tara este una din statele UE cu o povara fiscala considerabila - 43,2% situandu-se peste indicatorul mediu pentru aceeasi perioada a Uniunii Europene (de 40,6%) (ocupa locul 20 din 25 in clasamentul reliazat prin asezarea crescatoare a tarilor din Uniunea Europeana dupa valoarea acestui indicator) ( a se dea elul nr. 1). Acest indicator ridicat este determinat de impozitele indirecte si ele inregistrand un procent inalt in PIB. Cu 14,5%, Austria se situeaza deasupra mediei comunitare de doar 14,2% (elul nr. 2), fiind depasita doar de putine tari din UE: Danemarca (17,6%) si Suedia (17,1%). Structura fiscalitatii austriece ne mai retine atentia printr-un procent mare al contributiilor sociale in totalul impozitelor, taxelor si a celorlalte contributii din aceasta tara din anul 2005: 33% (graficul nr.43). Impozitele indirecte insumeaza la nilul anului 2003 circa 38% (acelasi grafic nr. 43). Aceste impozite sunt reprezentate in primul rand de taxa pe valoarea adaugata care determina un procent mediu in perioada 1995-2005 de 8,6% in PIB (evident peste procentul mediu al CE in aceeasi perioada de doar 7,4% - elul nr.3). Accizele insumeaza doar 2,9% in PIB fiind aproximativ egale cu cele din Uniunea Europeana - de 3,1% (elul nr.4). Impozitele directe ale Austriei (ca procent in PIB) sun apropiate de media EU25 (media tuturor statelor membre intre anii 1995-2005), respectiv 13,4% fata de 12,7% (elul nr. 7). Dintre acestea impozitul pe nitul personal reprezinta ponderea cea mai mare: 10,5% (peste medie comunitara de 8,9%) (conform elului nr. 8). Impozitele asupra muncii se situeaza asadar peste media comunitara. Procentajul de impozite asupra capitalului din produsul intern brut este mic in atie cu media europeana. Acest lucru se confirma si pentru rata fiscala implicita asupra capitalului si este influentat de o impozitare ativ scazuta a depozitelor de capital si a tranzactiilor cu acestea. Rata fiscala implicita asupra capitalului si asupra nitului din afaceri se situeaza cu putin peste media Uniunii Europene. Impozitele aplicate asupra nitului corporational in relatie cu produsul intern brut sunt foarte mici datorita procentului mare de societati unicorporate din Austria. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
