 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al maltei |
|
| Malta este o alta tara mediteraneana care, alaturi de Cipru, si-a depus cererea de aderare in anul 1992, ambele aceste tari indeplineau cu destula usurinta criteriile de admitere in Comunitatea Europeana. intrunirea de la varf de la Copenhaga din iunie 1993 a marcat momentul in care Uniunea Europeana a transmis semnale incurajatoare catre ambele tari. In privinta Maltei, aceste semnale spuneau ca urmeaza a se desfasura un dialog intens cu aceasta tara, care sa contribuie la pregatirea acesteia pentru integrarea in Uniunea Europeana. Mai tarziu, ambele tari au primit asigurari ca negocierile privind aderarea puteau incepe in sase luni de la incheierea conferintei intergurnamentale din 1996-l997. Totusi, victoria Partidului Laburist Maltez, care se opune aderarii, in alegerile generale din decembrie 19 Sistemul fiscal maltez este construit pe baza modelului reprezentat de chiului sistem fiscal britanic. Caracteristicile sistemului fiscal din aceasta tara constau in inexistenta unei administratii subcentrale, care sa colecteze nituri fiscale si pe o axare foarte mare pe impozitarea indirecta -pentru anul 2005 de 45,8% in totalul niturilor. La nilul anului 2005, impozitele directe insumau circa 31% in totalul resurselor fiscale, in timp ce contributiile la asigurarile sociale circa 23% (graficul nr. 50). Impozitul pe nitul personal a cunoscut in ultimii ani o tendinta crescatoare. Prin raportarea la PIB a inregistrat urmatoarele valori pentru anii 1998-2005: in 1998: 4,9%, in 1999: 5,3%, in 2000: 5,8%, in 2001: 6,1%, in anul 2002: 6,4%, iar in 2003: 7,1%, 2004: 6,8% si anul 2005: 7,0% (elul nr. 8). Impozitul pe nitul persoanelor fizice se colecteaza la bugetul central, utilizandu-se o cota de impunere progresiva cu cinci valori cuprinse intre 14% si 35%. Exista si o reducere de baza silita prin legislatia acestei tari, care in anul 2003 era de 3.100 lire malteze. De subliniat, ca nu mai exista alte deduceri in Malta. La fel ca in cazul impozitului pe nitul persoanelor fizice, si impozitul suportat de societatile comerciale a cunoscut in Malta o evolutie pozitiva. Calculat prin raportarea la PIB, acest indicator a prezentat valori crescatoare de la un an la altul. Astfel, in 1998 inregistra 2,6%, in anul 2004 atingea 4,2%. (elul nr. 9) in Malta, societatile comerciale sunt supuse impozitului pe nit la fel ca persoanele fizice. Cota de impozit pentru societatile comerciale in prezent este de 35%, fiind cea mai ridicata dintre statele membre, in Malta este utilizat un sistem total de imputare prin care dividendele platite de o persoana juridica rezidenta obtin un credit fiscal echivalent cu impozitul platit de societate pentru profiturile sale din care sunt distribuite dividendele. Acest sistem se aplica atat detinatorilor de actiuni rezidenti cat si celor nerezidenti. Venitul impozabil este calculat in modul urmator: nitul pronit din toate sursele, incluzand nitul care nu rezulta in urma afacerilor, precum si cel din afaceri si cel comercial, este in mod normal inclus in baza. Venitul impozabil esta calculat in conformitate cu metoda conila comerciala legala, si se bazeaza in general pe profiturile din conturile firmei. Cheltuielile aparute in procesul de castigare a nitului impozabil, si de intretinere a actilor folosite in activitatile companiei, sunt deductibile. O societate comerciala are deptul silit prin legea malteza de a-si reporta pierderile pe o perioada de timp nelimitata, dar nu le poate ingheta. Castigurile de capital impozabile sunt adaugate la nitul impozabil si sunt supuse impozitului pe nit cu o cota fixa pentru impozitul societatilor comerciale de 35%. Un impozit temporar de 7% din pretul de vanzare trebuie platit de un vanzator care obtine castiguri de capital impozabile. O reducere a acestei cote este autorizata daca vanzatorul sileste ca beneficiaza de un castig de capital mai mic de 20% din pretul de vanzare. Vanzatorul poate sa crediteze impozitul temporat cu impozitul pe nitul societatii comerciale. Dividendele platite nerezidentilor nu sunt supuse impozitului la sursa fara a tine seama de pronienta acestora din profituri impozabile sau neimpozabile. Dividendele primite de la societatile straine sunt incluse in nitul impozabil. Malta opereaza un sistem total de imputare prin care impozitul platit de o societate este imputat ca un credit pentru detinatorul de actiuni care primeste dividendele. In Malta cota impozitului la sursa pentru diferite dobanzi platite rezidentilor este de i 4% in timp ce pentru nerezidenti este 0%. O aita informatie interesanta privind impozitarea directa: Malta a eliminat impozitul pe capital, legislatia sa nefiind perfect aliniata cerintelor acquis-ului comunitar. Impozitele indirecte sunt fundamentul fiscalitatii malteze, conform graficului nr. 50, la nilul anului 2005. Presiunea fiscala a impozitarii indirecte in anul 2005 inregistreaza valoarea de 13,5%. (elul nr. 2). Dintre acestea, taxa pe valoarea adaugata determina un procent de 7,7% in acelasi an (elul nr. 3), liind urmata de accize care ating 2,6% (elul nr. 4). Sistemul de TVA actual in Malta se bazeaza pe principiile fundamentale ale legislatiei TVA-ului din Comunitatea Europeana. TVA-ul a fost reintrodus in ianuarie 1999 si a constituit cadrul necesar pentru transpunerea acquis-ului, dar pe parcursul anilor, legislatia malteza a pregatit terenul pentru alinierea completa a acestui impozit la cerintele aquisului comunitar. Principalele probleme cu care Malta s-a confruntat in acest domeniu au vizat nilul cotelor aplicate si numarul de tranzactii scutite, mai ales aplicarea cotei zero. Diferente intre legislatia malteza si cea comunitara s-au mentinut si in anul 2001 in ceea ce priste cotele aplicate si lista tranzactiilor scutite. in octombrie 2001 aprovizionarea cu aur a Bancii Centrale, care initial a fost impozitata cu cota zero, a denit impozabila cu cota standard de TVA. Scopul schemei speciale de TVA pentru bunurile de mana a doua a fost largita pentru a include si lucrarile de arta, obiectele colectionarilor si antichitatile. De asemenea, s-a realizat o aliniere complementara a schemei speciale pentru agentiile de calatorii. in domeniul TVA-ului alinierea legislativa a fost continuata in mod substantial si dupa anul 2001, Studiul eforturilor de armonizare fiscala a statului maltez in derea aderarii la Comunitatea Europeana reda evolutia sistemului fiscal (folosind in acest sens ca materiale bibliografice extrase din rapoartele Comisiei Europene): Raportul din a doua jumatate a anului 1998 sustinea ca Malta ar trebui sa continue sa inregistreze eforturi semnificati pentru a alinia TVA-ul. in domeniu! accizelor, se puteau identifica, la acel moment, discrepante importante intre regimul maltez si cerintele comunitare, fiind astfel necesare eforturi considerabile pentru a ajunge in linie cu acquis-ul Comunitatii. Raportul din octombrie 1999 silea ca nu au fost intregistrate progrese in sectorul accizelor si ca Malta aa nevoie in acest scop de pregatirea unei strategii structurata preaderare. Raportul din noiembrie 2000 considera ca Malta facuse progrese in domeniul TVA-ului. Un an mai tarziu, prin raportul cin noiembrie 2001, Comisia Europeana nota ca s-au facut pasi mari inainte, in particular in ceea ce priste accizele. De fapt, Malta si-a amendat legislatia referitoare la uleiurile minerale, produsele din tutun si bauturile alcoolice, in plus, hidrocarburile si metanul nu erau supuse impozitarii. in domeniul TVA-ului, legile au fost modificate astfel incaat sa fie aplicata o cota forfetara pentru furnizarea de produse de tip fastfood in cantinele comerciale si cele scolare, in timp ce furnizarea de servicii educationale, de sanatate si de asistenta sociala au fost scutite. in legatura cu impozitarea directa, procesul de armonizare se aprecia a fi stagnat de la ultimul raport. Capacitatea administrativa a fost intarita prin crearea unui department responsabil de probleme pre-aderare. Numarul inspectorilor fiscali a crescut, totodata fiind instalate si programe computerizate de managementul datoriilor.In cadrai raportului anului 2001 se fac referiri si la capacitatea administrativa, principalele structuri necesare pentru aplicarea acquis-ului sunt formate, dar implicatiile adoptarii acestuia si computerizarea raman inca o provocare pentru statul maltez. In anul 2001, acesta trebuie sa se asigure ca implementeaza in totalitate ul sau de a reforma conducerea administratiei fiscale. Pentru anul 2002, modernizarea administratiei fiscale trebuie continuata si accelerata, in particular in domeniul accizelor. Raportul Comisiei noteaza si ca exista o nevoie urgenta de a identifica si trata modificarile pe care aderarea le va produce in acest sector, o data cu realocarea si instruirea personalului. Raportul din octombrie 2002 evidentiaza progresul facut, in particular in domeniul impozitarii indirecte si al TVA-ului. Totusi, nu a putut fi reportata nici o dezvoltare noila in zonele impozitarii directe si a cooperarii administrati si asistentei mutuale. in ceea ce priste capacitatea administrativa, a fost fortificat departamentul insarcinat cu TVA-ul si au fost infiintate unitatii speciale responsabile cu imbunatatirea calitatii serviciilor publice. A fost numit un director al vamilor si al unitatii accizelor pentru a aplica componenta vamala a strategiei comerciale in derea aderarii si pentru a implementa cu succes vamilor si unitatilor fiscale ul de reforma al societatilor comerciale. Presiunea fiscala malteza inregistreaza o medie calculata pentru intervalul 1995-2005 de 30.4, fiind una dintre cele mai scazute din intreaga Uniune Europeana (elul nr. 1 si graficul nr. 1). Impozitele indirecte care procura majoritatea niturile fiscale malteze insumeaza un procent de 13,5% in PIB, chiar si acestea fiind mai reduse decat media EU25 pentru aceeasi perioada (elul nr. 2). Dintre acestea, taxa pe valoarea adaugata indica 6,4% din PIB, ceea ce o plaseaza sub mediana comunitara de 7,4% (elul nr. 3), iar accizele sunt aproape egale cu cele ce caracterizeaza statele Uniunii Europene: de 2,6% fata de 3,0% (elul nr. 4). Impozitele directe sunt mult mai reduse ca pondere in PIB decat media celor 25 state membre, chiar cu aproximativ 3(trei) procente: 10,0% fata de 12,7% (elul nr. 7). Dintre acestea, impozitul pe nitul personal detine doar 6% de asemnea sub media comunitara de 8,9% (elul nr. 8), iar impozitul pe societati este aproape egal cu cel ce caracterizeaza tarile UE: 3,2% fata de 3,0% (elul nr. 9). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
