 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al lituaniei |
|
| Lituania, al nouasprezecelea stat membru in cadrul analizei noastre, si-a depus cererea de aderare in anul 1995. Noua ani mai tarziu in anul 2004 devine stat membru al Comunitatii Europene. Sistemul fiscal lituanian a suferit tranformari profunde de-a lungul acestei perioade, care r fi studiate in continuare. Bazata de asemenea mai ales pe impozitele indirecte (la fel ca si celelate state membre de data recenta), structura fiscalitatii din Lituania prezinta urmatoarele valori medii pentru anul 2005: 49,3% din veniturile fiscale sunt reprezentate de impozitele indirecte. Pe locul doi sunt situate contributiile sociale care asigura 26,4% din resursele totale lituaniene, iar impozitele indirecte marcheaza doar 24,3% (graficul nr. 49). Impozitele directe inregistreaza o el Impozitul pe societatile comerciale determina procente infime in PIB-ul ultimilor ani (in anul 1999: 0,8%, in anul 2000: 0,7%, in anul 2001: 0,5%, in anul 2002: 0,6%, in anul 2003: 1%, anul 2004: 1,95 si anul 2005: 1,1%) (elul nr. 9). Acest raport extrem redus al acestor impozite nu se mai intalneste, de exemplu pentru anul 2002, decat in cazul Germaniei, intre 1995-2000, cota statutara maxima a impozitului suportat de societatile comerciale era de 29%. in 2000, aceasta cota a fost redusa la 24%. O data cu intrarea in vigoare a noi legi a impozitarii societatilor din aceasta tara in ianuarie 2002, cota impozitului pe profit a fost redusa de la 24% la 14%. Unele componente ale venitului realizat in Lituania de catre o entitate straina care nu este silita permanent in tara sunt impozitate cu 10%; dividendelor si altor profituri distribuite li se aplica un impozit la sursa de 14%. in plus, o scutire de participare ar putea fi aplicata. Noua lege nu asigura facilitati fiscale speciale, doar beneficiarii deja existenti continua cu acest statut, dar doar pentru o perioada limitata. Noile reguli de transfer al preturilor conurate dupa directivele Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezltare (OECD) sunt aplicabile din anul 2004.In acest domeniu, legislatia lituaniana va trebui sa respecte principiile Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor. Noua lege a profitului a fost adoptata in decembrie 2001 si a intrat in vigoare in ianuarie 2002. Rata impozitului pe profitul corporational a fost redusa de la 24% la 14%. in plus, noua lege referitoare la impozitul pe venitul personal a fost modificata in iulie 2002. Totusi, Lituania a trebuit sa-si alinieze in continuare leg;slatia cu acquis-ul, actionand, in particular, in directia eliminarii masurilor fiscale daunatoare, ceea ce a facilitat Lituaniei dupa aderare, conformarea cu Codul de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor in aceeasi masura ca si actualele State Membre. Impozitele indirecte cu un procent de circa 13% din PIB la nivelul anulor 1995-2005 (elul nr. 2) se refera la taxa pe valoarea adaugata (7,4% in PIB, conform elului nr. 3) si accize (2,8%) (elul nr. 4), alte impozite indirecte (2,6%) (elul nr. 5 si 6). Legislatia privind impozitele indirecte a fost orientata dupa anul 1995 pentru a se conforma cerintelor aquisului comunitar. Sistemul actual de TVA lituanian a fost introdus in luna mai 1994, inlocuind vechiul impozit pe cifra de afaceri. Lituania aplica o cota unica de TVA de 18% aplicabila tuturor tranzactiilor impozabile, inclusiv importurilor. Sistemul de TVA actual se bazeaza pe principalele puncte ale legislatiei comunitare, fiind extrem de general si de inconsistent la aplicare. Din iulie 1997, Lituania a continuat sa aproprie legislatia TVA-ului de standardele acquis-ului comunitar. Modificarile legislatiei nationale aferente anului 1997 includ abolirea ratei reduse aplicabila doar produselor agricole de provenienta interna, precum si cresterea pragului de inregistrare cu scopul de a reduce numarul de platitori de impozit inregistrati doar din motive legate de TVA. Desi au fost inregistrate progrese, mai sunt necesare eforturi substantiale. Raportul Comisiei Europene din noiembrie 2000 nota ca mai trebuie tacute unele imbunatatiri legislative pentru a indeplini obiectivele Directivei a Vi-a. Lista de scutiri este apreciata ca fiind prea lunga si nu exista o schema de rambursare a TVA-ului persoanelor impozabile inregistrate in afara tarii, precum nici un sistem de impozitare reversibila". Aceasta evaluare este confirmata si de raportul din noiembrie 2001. O noua lege de TVA a fost adoptata in martie 2002 si a intrat in vigoare in iulie 2002. Aceasta lege defineste conceptele bazei fiscale, persoanele si tranzactiile impozabile. De asemenea sunt adoptate si masurile care au drept scop eliminarea scutirilor existente si a taxelor reduse care sunt incompatibile cu acquis-ul comunitar. Legea revizuita referitoare la TVA intrata in vigoare la 1 iulie 2002 a fost pregatita in conformitate cu cerintele reglementate in directivele Comisiei Europene si pe baza experientei Uniunii Europene. Rata standard de TVA in Lituania este de 18%. in plus, se aplica si rate reduse pentru TVA de 5% si de 9% pentru serviciile de transport de pasageri, pentru carti, pentru reviste si magazine, exceptie facand cele care publica materiale erotice sau violente, pentru produsele farmaceutice si produsele medicinale, pentru cazarea la hotel sau alte servicii de cazare, pentru carnea rece si resturi alimentare, pentru carnea inghetata, pentru serviciile agricole furnizate de entitatile agricole, pentru pestele viu, proaspat si pentru cel inghetat. Rata de 9% de TVA este aplicabila pentru energia termica furnizata rezidentilor pentru incalzirea premizelor rezidentiale, pentru furnizarea de servicii legate de constructii, renovarea, izolarea si proiectarea de locuinte rezidentiale, de cladiri politehnice si cladiri adminstrativ-teritoriale, care sunt finantate de stat si din resurse provenite de la bugetele municipale ca si prin credite preferentiale garantate de stat, precum si din resurse provenite din fondurile speciale de stat. Legea TVA-ului a fost armonizata cu directivele Comisiei Europene de la 1 mai 2004. Ca si in cazul taxei pe valoarea adaugata, au fost facuti pasi importanti in ceea ce priveste armonizarea accizelor din Lituania: berea este impozitata dupa continutul de alcool, vinul la hectolitru, in timp ce tigarile sunt supuse unor combinatii de rate specifice si ad valorem. Raportul din noiembrie 2001 al Comisiei Europene confirma aceasta evaluare. Legea referitoare la accize a fost adoptata in octombrie 2001 si a intrat in vigoare in iulie 2002. Aceasta lege reglementeaza adoptarea depozitului fiscal si sistemul de suspendare a taxei, ca si introducerea in octombrie 2002 a unei rate combinate pentru acciza pe tigari. in conformitate cu aceasta, accizele r fi aplicate numai pentru 3(trei) grupe de produse: 1) alcoolul etilic si bauturile alcoolice, 2) combustibilii, 3) tutunul manufacturat. Ratele pentru accizele pentru bauturile alcoolice cresc o data cu gradul de alcool al bauturii. Accizele pentru bauturile alcoolice sunt armonizate cu Directiva nr. 84/1992 a Comunitatii Economice Europene (coniacurile au fost ultimele armonizate, deoarece rata accizelor a fost marita doar incepand cu 1 mai 2004). Ratele accizelor pentru uleiurile minerale au cunoscut un proces de aliniere treptata la ratele minime silite de Directiva nr. 82/1992 a Comisiei Economice Europene. La 1 ianuarie 2002, rata acciz Cu scopul de a proteja clientii de o crestere abrupta a ratei accizei odata cu cresterea pretului tigarilor, Lituania a negociat o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2009 pentru a implementa toate cerintele referitoare la accizele pe tigari silite de Directiva Consiliului nr. 79/1992 a Comisiei Economice Europene. Ratele accizei pe tigarete si trabucuri, pentru tutunul fin si alte produse din tutun au fost aliniate cu ratele minime ale accizei silite de acquis-ul comunitar de la 1 mai 2004. Alte informatii vizeaza contributiile la asigurarile sociale care contribuie la completarea analizei sistemului fiscal al acestei tari: un sistemul de stat de asigurari sociale a fost creat intre 1991-l995 si este administrat de Consiliul Fondului de Stat de Asigurari Sociale care are un buget propriu, separat de bugetul de stat. De la inceputul anului 2000, rata statutara pentru contributia la asigurarile sociale a crescut de la 31% la 34%. in prezent, angajatorul contribuie cu 31% ( anterior era de 30%) din salariile brute ale angajatiilor pentru Fondul de Stat de Asigurari Sociale, in timp ce angajatii contribuie cu 3% (anterior 1%).In continuare se realizeaza si prezentarea unui impozit local care alimenteaza bugetul administratiilor locale. De remarcat elutia, puternic descrescatoare, a ponderii impozitelor apartinand colectivitatii locale in PIB din ultimii ani: daca in anul 2000 era de 6,1%, acesta scade la 5,8% in 2001, iar apoi se diminueaza dramatic in 2002: doar 2,8%. Noua lege a impozitarii proprietatii mostenite a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003. Ratele fiscale de 5% sau 10% depind de valoarea impozabila a proprietatii mostenite (pragui de 144.810 euro). Neimpozitarea se aplica daca valoarea impozabila a proprietatii mostenite este de pana ia 2.900 euro sau reprezinta proprietatea mostenita de copii, parinti, parinti adoptivi, copii adoptivi, bunici, nepoti dupa bunici, frati, surori sau sotia vaduva. Consiliile municipale sunt indreptatite sa-si reduca impozitul sau sa aprobe scutiri de la acesta, pe masura ce venitul acestora din impozite determina majorarea bugetelor lor. Interesanta este elutia politicii fiscale din Lituania din perspectiva procesului de aliniere la legislatia comunitara, pe baza concluziilor rapoartelor anuale prezentate de Comisia Europeana: in iulie 1997, Comisia puncta ca transpunerea acquis-ului Comunitatii in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa prezinte dificultati majore pentru Lituania. Totusi raportul evidentia ca, un efort considerabil va fi necesar daca Lituania va trebui sa se supuna acquis-ului comunitar in privinta TVA-ului si a accizelor pe termen mediu. De asemenea se sustinea ca administratia fiscala lituaniana ar trebui sa fie apta sa participe la asistenta mutuala in momentul in care isi va fi completat pregatirile tehnice. Raportul din noiembrie 1998 sublinia ca, in ciuda unor progrese inregistrate in domeniul TVA-ului, Lituania trebuie sa depuna eforturi considerabile pentru a-si alinia impozitele indirecte: taxa pe valoarea adaugata si accizele. Raportul din noiembrie 2000 constata unele progrese in materie de capacitatea administrativa, dar sublinia existenta unor intarzieri repetate" in adoptarea legislatiei TVA-ului si a accizelor. in noiembrie 2001, Comisia Europeana sustinea ca Lituania a reusit inregistrarea de progrese considerabile in procesul de aliniere cu acquis-ul. Modificarile legii TVA-ului au intrat in vigoare in aceasta perioada (determinand locul in care un serviciu este furnizat si definind conceptul de servicii oferite in afara teritoriului si asigurand un tratament special agentiilor de calatorie). in ceea ce priveste accizele, gazul petrol lichefiat a fost supus accizelor, in timp ce structura si ratele accizelor aplicabile alcoolui si bauturilor alcoolice se conformau cu acquis-ul. Referitor la cooperarea administrativa si la asistenta mutuala, se poate mentiona ca pentru a preveni dubla impozitare Parlamentul lituanian a ratificat conventii cu Rusia, Olanda, Croatia, Slovenia si Armenia. Acordul de asistenta mutuala cu Suedia a intrat in vigoare in cazul capacitatii administrative se mentiona ca registrul central a! platitorilor de impozite continea acum o larga baza de date, dar si ca a fost creata o noua unitate responsabila de administrarea accizelor. Pentru a imbunatatii controalele fiscale, impunerea penalitatilor, examinarea disputelor, executarea si reportarea datoriilor, au fost amendate unele proceduri. Mai apoi, in raportul sau din octombrie 2002, Comisia dezbatea faptul ca Lituania a facut progrese substantiale in directia alinierii legislatiei proprii cu acquis-ul, cat si in ceeea ce priveste reforma administratiei sale fiscale. Elutia pozitiva a administratiei fiscale din Lituania se desprinde de asemenea din raportarile Comisiei Europene. Astfel, se apreciaza ca au fost luate numeroase masuri pentru a reforma si a fortifica administratia fiscala lituaniana in ceea ce priveste performanta de audit fiscal, aplicare si sanctiuni, examinarea disputelor fiscale, constrangerea si reportarea datoriilor. S-au constatat de asemenea progrese in dezltarea Sistemului Fiscal Informational. Din mai 2002, baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat era in intregime operationala. Acest nou instrument include TVA-ul si declaratiile de venit, informatiile vamale si cele despre audituri si plati. Implementarea noului sistem informational al accizelor a inceput sa functioneza in aprilie 2002. in luna februarie 2003, o Divizie Internationala de Schimb Informap!onal a fost constituita in cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat pentru a asigura schimbul eficient de informatii intre administratiile fiscale straine. Aditional fata de functiile deja silite in sensul asistentei mutuale in domeniul impozitarii directe, divizia va fi responsabila si de implementarea acquisului pe tema cooperarii administrative in sectorul impozitarii indirecte. in ciuda acestor performante semnificative, Lituania trebuie sa-si amelioreze capacitatea de colectare a impozitelor, precum si eficienta Inspectoratului Fiscal de Stat, si sa faca pasi importanti in directia instruirii si dezltarii resurselor umane. Mai mult, Inspectoratul Fiscal de Stat nu a implementat inca un sistem fiscal computerizat care sa fie compatibil cu Sistemul de Schimb Informational sau cu Sistemul de Schimb Informational referitor la accize. Presiunea fiscala din Lituania este cea mai scazuta din intreaga Uniunea Europeana (elul nr. 1). Pentru intervalul 1995-2005, urmatoarele valori sunt determinate ca medii pentru aceasta perioada prin raportare la PIB: impozitele indirecte reprezinta cu circa 1,5% mai putin decat media statelor membre de 14,2% (elul nr. 2). Dintre acestea, doar taxa pe valoarea adaugata prezinta o valoare de 7,4% egala cu media EU25 de 7,4% (elul nr. 3), iar accizele cu 2,8% sunt si ele extrem de apropiate de valoarea medie a Comunitatii Europene de 3,1% (elul nr. 4). Impozitele directe sunt situate mult sub linia mediana a UE (doar 8,2% fata de 12,7%, conform elului nr. 7). Impozitul pe venitul personal, principalul impozit direct atinge doar 7,1% fata de media UE25 de 8,9%, iar impozitul suportat de societatile comerciale de abia inregistreaza un procent din PIB (1,1% fata de 3,0% la nivelul intregii Comunitati Europene). Se remarca asadar o fiscalitate redusa atat la nivel global, cat si pe parti componente ale Lituaniei fata de alte state membre. Daca fiscalitatea ar fi singurul criteriu de alegere a localatiilor de afaceri pentru persoanele juridice si de silire a domiciliilor persoanelor fizice intr-o tara, Lituania ar fi una din teritoriile preferate. Desigur insa ca problema nu se poate reduce doar la acest argument, asa ca nu se poate, evidident, generaliza, si apreciae ca in viitorul apropiat primele state membre (statele cu o dezltare economica puternica din Uniunea Europeana - primele 15 tari UE) sa fie puternic afectate de tari precum Lituania doar pentru fiscalitatea lor scazuta. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
