 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al slovaciei |
|
| Slovacia si-a depus cererea de aderare in luna decmebrie 1995. Dupa ani de negocieri de aderare cu Comunitatea Europeana, acesta tara a devenit membru du drepturi depline. Acest lucru s-a realizat in luna mai a anului 2004. Structura fiscalitatii din acesta tara prezinta numeroase similitudini cu ultimele tari analizate: pe primul loc in procurarea resurselor totale din ultimii ani se claseaza impozitele indirecte (38,6%), acestea sunt urmate indeaproape de contributiile la asigurari sociale care detin 35,2% din total, iar impozitele directe marcheaza doar o valoare redusa de circa 26% (aceste cifre se refera la anul 2005 si sunt redate in graficul nr. 53). in anul 2005 Slovacia era una din tarile cu cea mai mica sarcina fiscala totala alaturi de Lituania, Letonia si Malta, t Raportul impozite directe/P) B a marcat in perioada 1995-2005 urmatoarea evolutie: anul 1995: 10,6%, anul 1997: 10,1%, anul 1999: 9,1%, anul 2001: 7,4%, anul 2003: 7,2%, anul 2005: 8,4% (elul nr. 7). Aceasta tendinta de reducere a impozitelor indirecte este rezultatul masurilor de reforma fiscala intreprinse in acesti ani. Astfel, in perioada 1995 -2005, principalele modificari au fost operate in domeniul impozitarii venitului personal. in 2001, numarul transelor valorice a veniturilor impozibile au fost reduse de la 7 la 5. Cota maxima a fost redusa de la 42% la 38% in 2003, iar cea minima de la 14% la 10%. intre 1993 si 2002 majoritatea reducerilor fiscale au fost dublate. Din 2001 au fost introduse cote de impunere si reduceri fiscale speciale pentru antreprenorii agricoli, forestieri si pentru cei din industria apei. in plus a fost silit un tip specific de impozitare pentru intreprinderile mici si mijlocii, cu o cota speciala de impozitare (de la 2% la 2.75% din venitul brut), precum si reduceri fiscale speciale. intreprinzatorii particulari pot decide sa fie impozitati conform acestui sistem daca venitul lor total din anul anterior a fost mai mic de 2.000.000 coroane slovace. Pentru a stimula investitiile intreprinzatorilor particulari a fost infiintata impozitarea cu o cota maxima de 25% (aceeasi cota ca si pentru societatii) in cazul investitiilor din venit pentru active corporale sau necorporale fixe. Diminuarea veniturilor din impozite directe in relatie cu produsul intern brut este legata in principal de impozitul pe venitul personal. Cota statutara pentru impozitul pentru societati in Republica Slovaca a fost redusa de la 40% in 1999 la 29% in 2000 si la 25% in 2002, In anul 2002 au fost marite limitele maxime ale deprecierii activelor materiale (in special rnasini).Cele mai semnificative modificari ale deprecierii au intrat in vigoare in 1 ianuarie 2003. Aceste modificari au scurtat perioada de timp de depreciere a activelor materiale s> ar trebui sa conduca la o descrestere a bazei fiscale si a sarcinii fiscale ale antreprenorilor si ale companiilor. in plus, a fost introdusa o schema de creditare fiscala pentru investitori. Impozitele indirecte inregistreaza si ele o evolutie descrescatoare de-a lungul ultimilor ani. Studiind valorile determinate prin raportarea impozitelor indirecte la PIB, observam ca maximul perioadei 1995-2005 este in anul 1995: 14,6%, iar minimul in anul 2003: 10,4%, o crestere usoara se inregistreaza pentru anii 2004 si 2004: valori peste 12% (elul nr. 2). Pe primul loc intre impozitele indirecte este si in Slovacia taxa pe valoarea adaugata care marcheaza procente in PIB de 7-8% in ultimii ani (elul nr. 3). Taxa pe valoare adaugata a fost introdusa prin reforma sistemului fiscal la 1 ianuarie 1993, si impreuna cu accizele a inlocuit impozitul anterior pe cifra de afaceri si impozitul pe import. Amendamentele la legea T-ului au avut drept scop in principal obtinerea armonizarii sistemului T-ului din Slovacia cu legislatia UE, in particular pentru a include uneie bunuri si servicii sub incidenta cotei de impozitare corespunzatoare in conformitate cu Directiva a V-a a Consiliului Europei (unele alimente si bauturi). in plus au fost facute modificari pentru a se supune regulilor de aplicare a impozitelor asupra serviciilor financiare si de asigurari, impozitarea transportului international special de persoane cu microbuzul, precum si pentru reglementarea locului tranzactiilor impozabile pentru furnizarea de servicii si pentru impozitarea platitorului de impozite dupa initierea precedurilor de falimentare. Armonizarea accizelor slovace la directivele comunitare a insemnat un lung proces de modificari legislative. Legile de baza au fost conturate in 1993 pe bazele directivelor UE corespunzatoare, cand au fost create toate cele cinci legi referitoare la accize (aplicate anumitor bunuri selectate si anume: vin, bere, tutun si produse din tutun, alcool etilic si uleiuri minerale si lubrifianti), Slovacia si-a luat angajamentul sa alinieze legislatia referitoare la accize in mod treptat cu legislatia Uniunii Europene.In continuare urmeaza o scurta prezentare reformele fiscale de data recenta care au determinat forma actuala a sistemului fiscal slovac:In domeniul impozitarii directe a venitului, reforma fiscala este centrata pe implementarea impozitului forfetar. in conformitate cu principiul impozi Legea impozitarii venitului simplifica de asemenea in mod radical atat impozitarea venitului individual, cat si a celui corporational. Pentru a obtine cel mai mare grad posibil de transparenta fiscala si pentru a minimiza distorsiunile economice, noua lege fiscala elimina in mod virtual toate exceptiile, scutirile si regimurile speciale. Cu incepere de la 1 ianuarie 2004, Slovacia a introdus o cota unica de impozitare de 19% pentru toate categoriile de venituri. Aceasta cota unica a inlocuit un sistem de impozitare progresiv, cu cinci paliere de impozitare cuprinse intre 10 si 38%. De asemenea, au fost eliminate diversele cote speciale de impunere pentru anumite categorii de venituri. Rezultatul imediat al introducerii impozitului forfetar direct relativ scazut ar fi un volum mai mic de impozite directe colectate.Venitul pierdut este astfel compensat de o crestere a veniturilor fiscale indirecte generata de o rata fiscala indirecta mai mare introdusa ca parte a reformei. in anul 2003, Slovacia detinea o cota standard de T de 20% si o cota redusa de 14%. Ca parte a reformei fiscale din anul 2004, cota redusa de T este anulata in intregime si este introdusa o cota unica de 19% pentru toate bunurile incepand de la 1 ianuarie 2004. Se observa asadar ca in prezent Slovacia aplica o cota unica pentru cele mai importante impozite: impozitul pe venit, impozitul pe profit si T. Reforma fiscala a crescut cotele de impozitare pentru accize pe uleiuri minerale, tutun si produse din tutun si bere. Cresterea accizelor pentru produsele din tutun a armonizat legea fiscala slovaca cu regulile Uniunii Europene mult mai devreme decat se astepta in Tratalul de aderare a Slovaciei la Uniunea Europeana. O data cu noua lege a accizelor pentru spirtoase conditii mai stricte au fost aplicate pentru producatorii de bauturi spirtoase si pentru depozitele fiscale, lucru care ar trebui sa previna evaziunea fiscala si sa impulsioneze colectarea impozitelor.In plus, impozitul pe transferul de proprietati imobiliare, impozitul pe cadouri si pe mosteniri au fost eliminate ca parte a reformei fiscale. Datorita eliminarii impozitului pentru cadouri, acestea nu mai sunt recunoscute drept cheltuieli deductibile fiscal. Impozitul pe transferul imobiliar a fost eliminat la 1 ianuarie 2005. Scopul noii legi referitoare la impozitul pe proprietatea imobiliara este de a crea o baza legala pentru o impozitare transparenta a proprietatii imobiliare bazata pe principiul evaluarii de piata. Slovacia prezinta o fiscalitate redusa, valoarea indicatorului presiunii fiscale globale (35%) fiind situata sub media Comunitatii Europene: 40,6% (elul nr.l si graficul nr. 1). Impozitele directe in PIB sunt unele din cele mai reduse din intreaga Comunitate Europeana (doar 8,7%) (elul nr. 7), impozitul pe venitul personal fiind de altfel extrem de scazut (doar 4% pentru intervalul 1995-2005) (elul nr. 8), dar impozitul suportat de persoanele juridice din Slovacia este situat peste media comunitara (3,5% fata de 3,0%) (elul nr. 9). Impozitele indirecte totale prin raportare la PIB sunt aproape aliniate la media EU25 (13,2% fata de 14,2%) (elul nr. 2), pe parti componente principale insa depasesc cu putin valorile medii: T cu 7,8% (fata de 7,4%) (elul nr. 3) si accizele cu 3,2% (fata de 3,1%) (elul nr. 4). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
