 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al letoniei |
|
| O alta tara baltica candidata din decembrie 1995 la statutul de stat membru al Comunitatii Europene este Letonia. Letonia nu a facut parte din randul celor sase state favorite cu care negocierile de admitere au fost initiate la inceputul anului 1998. Alaturi de Bulgaria, Lituania, Romania si Slocia, aceasta tara a fost incurajata sa-si continue pregatirile, fiind asigurata ca in cazul unor progrese satisfacatoare putea fi inclusa in cadrul procesului de aderare. intrucat in mai 2004, Letonia a devenit stat membru, este evident ca intreaga economie letoniene a suferii reforme profunde pentru a raspunde provocarilor aquisului comunitar. Sistemul fiscal letonian actual este rezultatul modificarilor legislative introduse de reformele fiscale initiate in anul 1995. Scopul acestei refor Pe langa aceste cauze independente de politica fiscala letoniana, se manifesta si influente interne care determina modificari de structura a sistemului fiscal, este vorba de frecventele modificari legislative ale fiscalitatii incepand cu anul 1995. Amintim cate dintre acestea: reducerea cotei contributiilor la asigurarile sociale in urmatorii ani: 1997, 2000,2001 si 2003 de la 38% la 33,09%; scadere in trepte a cotei de impunere a veniturilor societatilor comerciale de la 25% la 22% in anul 2002; de la 22% la 19% in anul 2003, iar incepand cu anul 2004 la 14%; descresterea cotei maxime a impozitului pe proprietatea imobiliara - cladiri si constructii - de la 4% la 1,5% in 2000. Este important de subliniat cate din trasaturile caracteristice a sistemului fiscal letonian: specific pentru aceasta tara este ca veniturile fiscale sunt colectate in totalitate de bugetul central. Administratiile fiscale nu dispun de autonomie si nu au dreptul prin urmare de a-si sili si incasa propriile impozite. Lor le este insa repartizata o cota de 16,8% din resursele fiscale totale, ceea ce plaseaza Letonia mult peste media EU25 in anul 2004, care este de doar 9,3%. O alta trasatura de baza a fiscalitatii din aceasta tara este data de faptul ca impozitele indirecte reprezinta sursa principala de alimentare a bugetului statului (o medie de 40,8% in perioada 1995-2005), impozitele directe reprezentand doar 26,8% in veniturile fiscale totale pentru aceeasi perioada, iar contributiile la asigurarile sociale insumeaza 33,3%. Impozitele directe ating procente cuprinse intre 8,4% si 10,1% in PIB in interlul 1995-2005 (elul nr. 7). Minimul acestui indicator a fost atins in anul 1996, iar maximul in anul 2005.In ceea ce priveste impozitul pe venitul personal, in Letonia exista incepand din anul 1995 o cota de impozitare forfetara de 25%, un nivel in mod clar aflat sub media celor I4 state membre UE, cat si sub cea a tarilor candidate la statutul de membru in aceea perioada. Minima neimpozabila a impozitului pe venitul personal este una extrem de scazuta si ea nu a mai fost revizuita din 1997. Impozitul pe venitul personal este colectat de autoritatile administrative centrale. Din resursele fiscale totale astfel incasate o cota de 71,6% este transferata dupa aceea catre bugetele administratiilor locale respective. Sunt permise deduceri generale doar in scopuri extreme de limitate. Impozitarea societatilor din Letonia determina circa 2% in PIB in ultimii ani (1995-2005) (elul nr. 9), fiind un segment extrem de modificat din punct de vedere legislativ, in scopul reducerii presiunii fiscale a persoanelor juridice. Letonia si-a redus cota de impozitare a venitului corporational de la 25% in 2001 pana la 22% in 2002 si pana la 19% in 2003. Guvernarea a decis in continuare in favoarea unei reduceri suplimentare de pana la 14% in 2004. Nu s-a mentionat inca, dar in Letonia exista unele facilitati fiscale considerabile pentru investitor, cum ar fi: zone economice speciale, porturi libere, regiuni cu regim special, credite pentru investitii si un impozit pe tonaj. Societatile letoniene beneficiaza de dreptul legal de a-si reporta pierderile pe o perioada de 5 ani. Legislatia prevede in plus unele zone economice speciale unde pierderile pot fi reportate 10 ani. Desigur ca in ceea ce priveste impozitarea directa, pentru a raspunde solicitarilor comunitare, legislatia letona a trebuit sa fie revizuita cu scopul de a elimina masurile fiscale daunatoare, supunandu-se astfel Codului de Conduita al Impozitarii Afacerilor in aceeasi masura ca si celelalte state membre. Legislatia din diferite zone economice cu regim special si din porturile libere a trebuit sa fie aliniata de asemenea cu fiscalitatea acquis-ului, indeosebi la impunerea TVA-ului asupra furnizarii de bunuri, precum si la accizele pe combustibilul consumat in zonele libere, supunandu-se si ele codului mai sus mentionat. Venitul societatilor rezidente (cu unele exceptii) si cel al societatilor nerezidente silite permanent in Letonia este impozitat cu o rata de 14%. Dividendele interne platite catre un detinator de actiuni rezident sunt scutite de la impozitare. Totusi, daca societatea distribuitoare este indreptatita sa primeasca beneficiile fiscale corespunzatoare unei zone economice sau port liber, dividendele sunt impozabile la primitor. Dividendele platite de o societate rezidenta catre un detinator de actiuni nerezident sunt supuse unui impozit la sursa de 10%. Dobanzile primite de indivizii rezidenti sunt impozabile exceptie facand dobanzile platite de catre institutiile de credit aprobate de Banca Letoniei. Dobanzile platite catre o parte nerezidenta sunt supuse unui impozit final la sursa de 10% (daca este platita de o banca). Altfel, dobanzile platite nerezidentilor nu sunt supuse impozitului la sursa. Dupa cum s-a aratat, impozitele indirecte sunt sursa principala de alimentare cu resurse fiscale. Dintre aceste taxa pe loarea adaugata insumeaza 25,2% din veniturile totale si 8,3% in PIB (este vorba de media pentru anii 1995-2005, conform elului nr. 3). Principiile legislatiei taxei pe loarea adaugate in Letonia sunt aliniate cu cerintele UE. Cota standard a ramas neschimbata (la nivelul de 18%) din 1995. Toate bunurile si serviciile, care erau scutite de TVA pana la sfarsitul anului 2002 (respectiv medicamente, servicii medicale, produse de ingrijire a copiilor), cartile, serviciile hoteliere, fimizarea de apa sunt supuse unei cote reduse incepand din ianuarie 2003. De la 1 ianuarie 2004, cota redusa de TVA a fost modificata de la 9% la 5%. Letonia a solicitat masuri de tranzitie in domeniul taxei pe loare adaugata, indeosebi pentru silirea unui prag de cifra de afaceri pentru TVA pentru intreprinzatorii mici si mijlocii, cat si pentru scutirea de la TVA a transportului international de calatori si a redeventelor. in plus, a mai fost solicitata o perioada de tranzitie pana in 1 ianuarie 2005 pentru a continua aplicarea scutiri de TVA pentru furnizarea de agent termic catre persoanele prite, cat si o perioada de tranzitie pana la 1 mai 2005 cu scopul continuarii procedurii speciale de aplicare a TVA-ului pentru tranzactiile cu cherestea. Evolutiv taxa pe loarea adaugata in Letonia prezinta urmatoarele aspecte specifice: Sistemul de TVA actual al Letoniei, introdus in 1995, se bazeaza pe principiile fundamentale ale legislatiei comunitare de TVA, dar este extrem de generalizat si prezinta inconsistenta la aplicare. in plus, regulile letoniene legate de scutirea unor tranzactii provin intr-o mare masura din legislatia comunitara atat ca scop cat si ca substanta; astfel sunt ificate amendamentele legislative. Din iulie 1997, autoritatile letoniene au continuat amendarea legislatiei TVA-ului. Modificarile, intrate in vigoare in ianuarie 1998, includ introducerea unei scheme speciale pentru bunurile de mana a doua, eliminarea masurilor discriminatorii fata de bunurile importate (ziare si reviste), introducerea unei scheme de restituire pentru turistii straini si ridicarea unor restrictii referitoare la deducerea TVA-ului de intrare. Alinierea trebuie sa continue, in special in privinta definirii scopului scutirii tranzactiilor. Desi Letonia a continuat procesul de reforma a administratiei fiscale, mai sunt necesare unele imbunatatiri ale capacitatii administrative pentru implementarea acquis-ul comunitar.In anul 1999, legea TVA-ului a fost amendata pentru a asigura aplicarea TVA-ului asupra furnizarii de timbre, pentru introducerea unei scheme de restituire catre persoanele straine (de la inceputul anului 2000), precum si pentru abolirea scutirilor de TVA pentru mass-media (din anul 2002). Legea TVA-ului se supunea in anul 2000 majoritatii principiilor comunitare, dar trebuiau eliminate diferentele ramase (o lista lunga de scutiri). Legea privind taxa pe loarea adaugata a fost amendata in noiembrie 2001 si a intrat in vigoare din ianuarie 2003. Aceste amendamente au introdus o cota redusa de TVA pentru oferta de bunuri si servicii care, in contradictie cu legislatia comunitara a TVA-ului, anterior erau scutite. Amendamentele au introdus de asemenea o schema de restituire a taxei pe loarea adaugata pentru straini - persoane impozabile care nu sunt siliti in Letonia. Alte impozite indirecte sunt accizele care inregistreaza o medie de 9,9% in resursele fiscale totale si 3,1% in PIB in anii 199 Amendamente la legea accizelor pentru bauturi alcoolice si produse din tutun au fost legiferate in ianuarie 1999. Aceasta noua legislatie contribuie ia alinierea viitoare a bazelor fiscale si a ratelor accizelor. in anul 2000. accizele pe bere au inregistrat unele performante, in timp ce accizele pe tutun si produse din tutun, precum si pentru anumiti combustibili mai trebuie aliniate. Anul urmator, ratele desi nemodificate se situau inca sub ratele prezute in acquis. Letonia ar trebui sa intervina si la structura impozitelor aplicate tigarilor, precum si sa adopte unele masuri protectoare in ceea ce priveste uleiurile minerale. in domeniul accizelor nu s-au mai raportat in anul 2002, dezvoltari noile ale procesului de aliniere a legislatiei. in continuare in scopul armonizarii cotelor de accizare pentru produsele petroliere, au fost adoptate amendamente la legea accizelor in anul 2004. Amendamentele asigurau ca ratele accizelor se supun in mod progresiv ratelor silite de Directi Consiliului nr. 96/2003. Cotele accizelor pentru tigari se situeaza mult sub ratele respective ale UE (in Letonia: 9,75 euro/1000 tigari, in UE: 60 euro/iOQO tigari). in conformitate cu Tratatul de Aderare, Letonia a obtinut o perioada de tranzitie pana in 2010 pentru a atinge ratele minime UE pentru accizele pentru tigari: ratele vor creste treptat in fiecare an pana in 2010. Evolutia sistemului fiscal din Letonia poate fi desprinsa si prin prezentarea pe scurt a unor opinii cuprinse in rapoartele Comisiei Europene pentru perioada 1997-2002. In iulie 1997, Comisia puncta ca transpunerea acquisului Comunitatii in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa reprezinte dificultati majore pentru Letonia. Referitor la impozitarea indirecta, un efort considerabil fi necesar daca Letonia trebui sa se supuna acquisului comunitar in privinta TVA-ului si accizelor pe termen mediu. Autoritatile fiscale letone ar trebui sa fie apte sa inceapa participarea la asistenta mutuala in momentul in care isi vor dezvolta aptitudinile in aceasta privinta. In raportul din noiembrie 1998, Comisia sublinia ca Letonia continua procesul de aliniere a legislatiei in acest sector, dar ca mai erau necesare eforturi substantiale pentru a imbunatatii capacitatea adminstrati. De asemenea, trebuie aliniate si accizele pe tutun si alcool. Mai apoi in cadrul raportul sau din I999, Comisia concluziona ca desi alinierea inregistra progrese, mai era nevoie de eforturi suplimentare in ceea ce privea accizele pe bere, tutun si uleiuri minerale. Restructurarea si intarirea structurilor administrative responsabile trebuiau de asemenea sa continue. Raportul din noiembrie 2000, nota progresele obtinute de Letonia in sectorul impozitarii in general, dar considera ca reforma capacitatii administrative trebuia accelerata. Referitor la impozitarea indirecta, se remarca un progres in zona TVA-ului prin aceea ca a fost anulata scutirea care le permitea institutiilor finantate de la bugentul national sa nu inregistreze pentru TVA tranzactiile impozabile, desi se mentineau multe alte scutiri. In zona accizelor, raportul evidentia imbunatatirile obtinute prin adoptarea legislatiei referitoare la accizele pe bere, bauturi alcoolice si tutun. in cadrul impozitarii directe, raportul lauda ameliorarea colectarii impozitelor ca rezultat al auditurilor si al controalelor fiscale, dar regreta neaplicarea codului de conduita in impozitarea intreprinderilor. Succesele inregistrate in domeniul capacitatii administrative erau considerate incurajatoare din moment ce un program global de modernizare fiscala era in prezent implementat, iar structura serviciilor fiscale nu era reorganizata. De la ultimul raport a fost intemeiata o divizie interna de audit, responsabila pentru intreaga administratie fiscala, precum si un organism arbitrar pentru geri si confruntari. Computerizarea era in curs de desfasurare, reprezentand un succes faptul ca toate birourile erau conectate la reteaua administratiei fiscale nationale. Noi progrese, in special in legatura cu taxa pe loarea adaugata, cu dezvoltarea capacitatilor administrative si cu colectarea impozitelor erau raportate in noiembrie 2001. De fapt, incepand din acel moment, legea utiliza aceeasi terminologie de TVA, ca si directivele Comunitatii Europene si clarifica conceptul de furnizare de bunuri pentru anumite sectore. in plus, noile prevederi contin proceduri specifice de colectare pentru anumite bunuri. in final a fost adoptata o masura initiala care avea drept scop introducerea unui sistem de rambursare pentru persoanele juridice straine. in cazul accizelor, legislatia produselor petrolifere a fost amendata, iar ratele pentru uleiuri minerale au fost aliniate cu nivelul minim comunitar, cu exceptia gazului lichefiat, cherosenului si a combustibilului greu. Mai raman insa multe de facut in directia accizelor pe tigari. in domeniul impozitarii directe, au fost luate masuri in dorinta de a aplica principiile Comunitatii, dar nu s-au inregistrat succese remarcabile legate de cooperarea administrati si asistenta mutuala. in privinta capacitatilor administrative, colectarea impozitelor s-a imbunatatit, fiind continuata si reforma administrati a serviciilor fiscale. Totodata s-a crescut si calitatea serviciilor oferite platitorilor de impozite in timp ce a fost lansat un proiect pilot pentru inregistrarea electronica a restituirilor. Sistemul intern de IT a permis schimbul de date on-line cu alte registre publice importante. Raportul din octombrie 2002 noteaza ca, in sectorul TVA-ului, alinierea cu acquis-ui a facut pasi importanti, unul fiind reprezentat de imbunatatirea gradului de conformare al platitorului de impozite. insa in privinta impozitarii directe, a cooperarii administrative si a asistentei mutuale nu se intrevede nimic demn de remarcat. Rapoartele Comisiei Europene in privinta capacitatii administrative a Letoniei arata ca in continuare eforturile trebuie continuate. Astfel se precizeaza ca in ciuda unor initiative incurajatoare, Letonia mai are inca probleme serioase in privinta capacitatii administrative si trebuie sa-si dubleze eforturile pentru a combate eziunea si coruptia. in anul 2001, masurile adoptate si-au atins scopul. O conditie importanta pentru a imbunatatii calitatea serviciilor acordate platitorilor de impozite este de a se mari numarul angajatiilor si competenta profesionala a acestora, precum si a se imbunatati specializarea si eficacitatea birourilor fiscale locale. De asemenea, trebuie introdus dreptul de a face apel impotri autoritatilor fiscale. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru modenizarea si fortificarea Serviciului pentru Veniturile Statului. Conform Comisiei, masuri urgente se impun a fi adoptate pentru alinierea completa a tehnologiei informationale si a interconectivitatii. In acest scop, ar trebui facilitata posibilitatea intelegerii detaliilor tehnice si a specificatiilor de functionare ale Sistemului de Schimb Informational al TVA-ului. and sistemul fiscal Letonian cu o medie calculata pentru interlul 1995-2005, realizata la nivelul tuturor statelor membre (elul nr. 1), obserm urmatoarele: presiunea fiscala globala de 33,6% este inferioara mediei EU25 de 40,6%. Explicatia este imediata: aproape toate categoriile de impozite si taxe din Letonia prin raportare la PIB determina lori situate sub media statelor membre. Impozitele indirecte, suportul fiscalitatii letoniene, marcheaza un procent de 13,4% in PIB, mai mic decat mediana comunitara care atinge loarea de 14,2% (elul nr. 2). Dintre acestea, taxa pe loarea adaugata schimba putin regula enuntata anterior deoarece cu 8,3% in PIB depaseste usor linia care marcheaza media tarilor UE de 7,4% (elul nr. 3). O alta exceptie se intalneste in cazul accizelor, care cu 3,1% sunt pozitionate similar cu media Uniunii Europene in perioada de timp mentionata (elul nr. 4). Concluzia desprinsa initial (privind impozitele letoniene mai mici decat cele comunitare) devine regula pentru toate celelate tipuri de impozite: impozitele directe/PIB sunt de doar 9,2% in timp ce media EU25 atinge 12,7% (elul nr. 7). Dintre acestea impozitul pe venitul personal reprezinta doar 6,3% in PIB, iar media statelor comunitare este de 8,9% (elul nr. 8), iar impozitul pe societate cu o loare 2,1% ramane tot sub indicatorul mediu al Uniunii pentru acest impozit de 3,0% (elul nr. 9). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
