 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al estoniei |
|
| Estonia face parte din grupul tarile baltice (alaturi de Letonia si Lituania) care au inceput negocierile dupa ce independenta acestor tari a fost recunoscuta in septembrie 1991. La inceputul anului 1994, Estonia a incheiat un acord de asociere cu Uniunea Europeana, asa-numitul acord european", iar in decembrie 1995 depune cererea de aderarea la Comunitate. La fel ca celelalte tari candidate, Estonia trebuia sa respecte liniile directoare silite in sectiunea Alba din mai 1995 privind modificarile economiei si a sistemului judiciar si administrativ. Estonia este una din cele sase state candidate care au fost acceptate primele sa inceapa negocierile de aderare in cadrul reuniunii la varf din Amsterdam. Desigur ca tranzitia acestui stat pentru indeplinirea tuturor directilor comunitare nu a Structura fiscalitatii estoniearata o axare pe impozitarea indirecta care detine un procent ridicat de 41,3% din totalul impozitelor la nilul anului 2005, fjind urmate de contributiile la asigurarile sociale care atinge 33,8% si mai putin pe impozitarea directa care cumuleaza doar 25,0% din totalul niturilor realizate pentru anul 2005 (graficul nr. 47). Impozitarea directa nu reprezinta asadar baza sistemului fiscal estonian. Procentul mediu multianual de 9,2% prin raportarea la PIB in anii 1995-2005 (elul nr. 7) se datoreaza mai ales impozitului pe nitul personal care detine 7,3% si doar 1,7% pentru impozitul societatilor comerciale. Impozitul pe nitul persoanelor fizice insumeaza in totalul niturilor fiscale circa 20%. Din 1994, Estonia aplica la nilul gurnarii centrale o rata unica pe nitul personal de 26% ( in conformitate cu fostul impozit pe societate). Acest nil se situeaza in mod clar sub media UE 15, cat si sub media noilor state membre. Exista o reducere standard (reducere de baza) care a crescut constant incepand din 1994 fiind in valoare de 16.800 coroane estoniene in anul 2004 crescand la 20.400 in anul 2005 si la 24.000 incepand din anul 2006. Din anul 1998 contributiile la schemele voluntare private de pensii sunt deductibile pana la 14% din nitul impozabil. in 2001, scutiri aditionale au fost introduse pentru familiile cu trei sau mai multi copii. Un alt aspect specific sistemului estonian de impozitare a niturilor persoanelor fizice este ca acest impozit direct alimenteaza atat bugeul statului, cat si bugetele locale. Mai mult de jumatate de incasarile din impozitele persoanelor fizice rezidente sunt transferate direct bugetelor locale. incepand cu anul 2004, acest procent a scazut la 10,4% din nitul impozabil inaintea deducerilor legale.In anul 1994 a fost silita o valoare minima pentru impozitul platibil de catre intreprinzatorii particulari, aceeasi masura fiind introdusa in 1999 si pentru angajatori; pentru ambele categorii baza de impozitare minima a fost silita la nilul salariului minim declarat de gurnarea nationala. Valoarea minima a fost redusa puternic in 2001. Impozitarea societatilor comerciale estoniene nu determina decat un procent de 1,3% prin raportarea la PIB (elul nr. 9), iar prin impartirea la totalul niturilor fiscale din anul 2003 insumeaza doar 3,8%, ceea ce arata ca resursele fiscale procurate pe baza acestui impozit sunt destul de reduse. Estonia si-a reformat impozitul clasic aplicat societatilor in anul 2000 prin aplicarea unei cote de impozitare relativ scazuta pentru aceasta tara de 26% (pana in 1994). Din 1 ianuarie 2000 nu se mai aplica impozitul pentru profiturile realizate societatilor estoniene. Societatile rezidente si silimentele permanente ale societatile nerezidente inregistrate de autoritatile estoniene sunt supuse impozitarii doar in privinta profiturilor lor distribuite. Sunt supuse impozitului de 26% pentru profiturile distribuite inclusiv tranzactiile care sunt considerate distributii de profit ascuns (exemplu beneficiile marginale, cadourile si platile care nu sunt legate de afacerea platitorului). Rata de 26% se aplica si nitului pronit de la societatile nerezidente care nu sunt silite permanent in Estonia. Codul Comerical Estonian stipuleaza ca dividendele pot fi platite din profit dupa ce au fost acoperite toate pierderile d;n anii anteriori si mai este disponibil un profit net, de aceea nemaifiind nevoie de reguli fiscale speciale pentru reportarea pierderilor. Castigurile de capital pronite de ia societatile rezidente sau de !a societatile nerezidente inregistrate de autoritatile estoniene sunt impozitate drept profituri din afaceri (Ceea de inseamna scutire de la impozit pana ce se efectueaza distributia). Nerezidentii care nu sunt siliti permanent in Estonia nu platesc impozit pe nit pentru castigurile de capital pronite din surse estoniene. In Estonia un impozit la sursa cu o rata de 26% este impus asupra dividendelor platite de societatile nerezidente care detin mai putin de 20% din capitalul platitorului. Acelasi impozit este aplicat si dividendelor platite de persoanele juridice care sunt rezidente intr-o jurisdictie cu fiscalitate mica. Alte dividende sunt scutite. Dobanzile sunt scutite de impozitul la sursa, exceptand cazul in care suma platita depaseste suma platibila pentru debite similare in conditiile impuse de piata. in asemenea cazuri se impune un impozit la sursa de 26%. Cota impozitului pe nitul personal si cota impozitului corporational pentru profiturile distribuite au fost reduse de la 26% la 24% in 2005, de la 24% la 22% in 2006 si de la 22% la 20% in 2007. Impozitele indirecte determina un indicator ridicat de 13,4% din PIB in anul 2005 (elul nr. 2). Pe primul loc ca importanta in acesta categorie se situeaza taxa pe valoarea adaugata care determina circa 9% din PIB in anul 2005 (elul nr. 3), insumand 27,1% prin raportarea la totalul resurselor fiscale din acelasi an. Se observa ca aproape o treime din niturile estoniene se procura din taxa pe valoarea adaugata. Regimul de TVA a fost aliniat in ultimii ani cu Directiva a Sasea. Noua lege a TVA-ului (in vigoare din 1 mai 2004) este armonizata in intregime cu directiva anterior mentionata. Cota standard este silita incepand cu 1995 la 18%, fiind cu 1,4% sub media celor 15 tari chi membre ale Uniunii Europene care este de 19,6%. O cota redusa de 5% este aplicata anumitor furnizari si echipamente medicale incepand din 1 septembrie 2001, precum si furnizarii de agent termic catre utilizatorii domesticii si catre anumiti utilizatori cariili. Estonia a solicitat masuri tranzitionale, indeosebi pentru a reduce cota de TVA pentru incalzire, precum si pentru a sili pragul cifrei de afaceri pentru TVA pentru intreprinzatorii mici si mijlocii. Sistemul estonian de TVA actual se bazeaza pe principiile fundamentale ale legislatiei Comunitatii. incepand cu luna iunie 1999 a fost anulata impozitarea vanzarilor de agent termic, carbune si lemn cu cota zero. Totusi, se mentin mai multe diferente intre legislatia estoniana si acquis-ul comunitar. in 2000, legislatia estoniana nu se conforma in intregime acquis-ului: desi sistemul se bazeaza pe Directiva a Sasea a TVA-ului, mai existau totusi prea multe cote reduse sau zero si prea multe scutiri. Aceasta noua lege elimina scutirile de TVA pentru unele furnizari de bunuri si servicii, inlocuindu-le cu cote reduse. La sfarstul anului 2003, Estonia inca mai continua procesul de aliniere in domeniul TVA-ului prin eliminarea cotelor zero pentru unele reviste periodice si carti educationale, prin alinierea definitiei de persoana impozabila, si prin introducerea refmantarilor pentru persoanele impozabile straine care nu sunt silite in Estonia. Trebuie introduse si unele scheme speciale pentru agentiile de calatorie si pentru institiile in aur, cat si pentru alinierea obiectului unor scutiri de TVA, exceptie facandu-se in domeniile pentru care au fost obtinute perioade de tranzitie, si sa se introduca regimul de TVA intracomunitar.In privinta accizelor, analiza este mai dificil de realizat. Pe de-o parte datorita faptului ca din sursele bibliografice consultate'21 acestea lipsesc cu desavarsire in cadrul elelor care indica ponderea acestora in PIB si in niturile fiscale totale, cat si a faptului ca ele sunt cuprinse in rapoartele anuale ale Comisiei Europene. Prin urmare din aceleasi surse ( ale Comisiei Europene) lipsesc doar indicatorii valorici, nu si explicatiile privind evolutia acestor impozite. in lucrarea realizata in anul 2005322, Comisia Europeana indreapta aceasta deficienta si prezinta datele specifice intervalului 1995-2003. Pe baza surselor procurate de pe site-ul Comunitatii Europene si OECD, prezentam aceste impozite indirecte: Noile Legi Fiscale referitoare la accizele pe tutun si alcool au intrat in vigoare si contureaza rate pentru accizele pe produsele de tutun mai apropiate de nilurile minime ale Uniunii Europene. Comisia Europeana apreciaza ca este putin probabil ca Estonia va reusi sa-si alinieze complet cotele de accizare cu cele ale Comunitatii Europene pana in anul 2008, avand in dere ca nu pregateste inca o noua lege pentru armonizarea pe mai departe a accizelor pe tutun. Legea Fiscala referitoare la acciza pe alcool armonizeaza ratele accizelor pentru bere cu cele aplicate in Uniunea Europeana. Rata fiscala mai scazuta pentru micii producatori de bere nationali a fost abolita. Totusi, vinul, bauturile fermentate si alte produse intermediare vor aa nevoie de o legislatie aditionala. in ceeea ce priste implementarea. Estonia nu detine sistemele Trasaturile de baza ale reformei fiscale din Estonia sunt analizate prin intermediul rapoartelor Comisiei Europene pe intervalul de timp: 1997-2003:In raportul anual publicat in luna iulie 1997, Comisia Europeana a considerat ca transpunerea acquisului Comunitatii in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa intampine probleme majore in Estonia. in privinta impozitarii indirecte, desi s-a inregistrat un debut promitator, Comisia a cocluzionat ca Estonia va fi nevoita sa depuna eforturi considerabile pe termen mediu pentru a se supune acquisului in ceea ce priste TVA-ul si accizele. Un an mai tarziu, in cadrul raportul din noiembrie 1998 se arata ca Estonia a facut progrese in alinierea legislatiei TVA-ului cu acquis-ui cu scopul de a indeplini prioritatile pe termen scurt identificate in Acordul de Aderare, dar sunt totusi necesare eforturi aditionale pentru a se pregati pentru regimul comunitar tranzitional de TVA si pentru a alinia legislatia accizelor. Raportul Comisiei Europene din octombrie 1999 concluziona ca Estonia a realizat unele progrese la alinierea legislatiei referitoare la accize, precum si la fortificarea capacitatii administrati in domeniul impozitarii. in privinta legislatiei TVA-ului au fost facute progrese limitate.In luna noiembrie 2000, se subliniaza ca Estonia continua procesul de aliniere a legislatiei si ca a indeplinit partial cerintele Comunitatii in ceea ce priste impozitarea indirecta (TVA-ul si accizele). in plus, primele masuri au fost adoptate pentru a fortifica cooperarea si colaborarea administrativa mutuala. in privinta impozitarii directe, noua lege de impozitare a nitului a intrat in vigoare in ianuarie 2000. Noile proceduri aau drept obiectiv imbunatatirea eficientei administratiei fiscale, fiind introduse de asemenea si initiati care incurajau utilizarea tehnologiilor informationale Dupa un an in cadrul raportului din noiembrie 2001, Comisia Europeana sustinea ca Estonia a inregistrat progrese, in particular in privinta TVA-ului si a accizelor (sistemul de depozite fiscale pentru alcool, crestere gradate a impozitului pe uleiuri minerale, extinderea accizelor si la combustibili si produse similare, introducerea unei rate combinate pentru tigari). Nu au fost raportate dezvoltari semnificati in domenile impozitarii directe sau al cooperarii administrati si asistentei mutuale. in ceea ce priste capacitatea administrativa, Consiliul Fiscal a lansat Consiliul Fiscal Electronic care functioneaza extrem de bine. Raportul din octombrie 2002 a sustinut ca Estonia a obtinut progrese in alinierea legislatiei TVA-ului cu acquisul. in domeniul impozitarii directe, Estonia trebuie sa continue procesul de aliniere a legislatiei prin indepartarea prederilor care nu sunt compatibile cu Tratatul Comunitatii Europene in ceea ce priste circulatia libera a capitalului. Totodata, au fost implementate noi masuri pentru a intari administratia fiscala a Estoniei.In ultimul raport dinaintea aderarii Estoniei la Comunitarea Europeana din anul 2003, se arata ca Estonia indeplineste in mod esential angajamentele si cerintele rezultate in urma negocierilor pentru aderare referitoare la TVA, accize, cooperare administrativa si asistenta mutuala; ar trebui sa se situeze in pozitia de a implementa in mod relevant acquisul la aderare. Estonia trebuie sa adopte legislatia in unele zone, printr-o aliniere completa, precum si prin fortificarea administratiei fiscale. Estonia ar trebui sa-si continue eforturile de a instala sistemele informationale tehnologice care sa permita schimbul computerizat de date cu Comunitatea si cu statele membre. De asemenea, tara si-a indeplinit majoritatea angajamentelor si cerintelor rezultate in urma negocierilor de aderare in sectorul impozitarii directe. La fel ca celelalte state candidate si Estonia a obtinut perioade de tranzitie si aranjamente temporare care sa o ajute sa implementeze cu mai putine eforturi aquisul comunitar. De exemplu, s-a bucurat de o perioada de tranzitie in care sa se continue aplicarea ratei reduse de TVA pentru agentul termic vandut persoanelor particulare, asociatiilor familiale, asociatiilor de locatari, bisericilor, congregatiilor si institutiilor sau organismelor finantate din bugetul de stat, consiliilor rurale sau orasenesti, rata redusa si pentru turba, brichete de carbune, carbunele si lemnul de foc vandut persoanelor particulare (pana la 30 iunie 2007), o derogare de a aplica scutirea de TVA si un prag de inregistrare de 16.000 euro pentru intreprinderile mici si mijlocii, si o scutire de TVA pentru transportul international de pasageri. Estoniei i s-a garantat de asemenea si un aranjament de tranzitie pentru implementarea intarziata a accizei atotcuprinzatoare pentru tutunul de fumat (pana 31 decembrie 2009). O alta masura tranzitionala permite Estoniei, atata timp cat impune taxa pe nit pentru profiturile distribuite fara a impozita profiturile nedistribuite, si cel mai tarziu pana la 31 decembrie 2008, sa continune aplicarea acestei taxe profiturilor distribuite de catre filialele estoniene catre companiile mama silite in alte state membre. In ceea ce priste capacitatea administrativa, in noiembrie 2000, eforturi substantiale erau necesare din partea Estoniei pentru a-si fortifica capacitatea administratiei fiscale pentru a combate mai eficient evaziunea fiscala. O mai buna cooperare intre diferitele autoritati, cum ar fi Consiliul Fiscal, Consiliul Vamilor si Consiliul Politiei de Securitate a fost esentiala din acest punct de dere. Au fost realizate unele progrese in 2001 prin silirea unui Centru de Instigare pentru Evaziune Fiscala, care a semnat un acord cu Consiliul Politiei de Securitate. Acest acord permite schimbul imediat de informatie operationala si o cooperare mai eficienta in timpul procedurilor de supraghere. La sfarsitul anului 2003, structurile administrati necesare pentru TVA erau operationale, dar Estonia trebuia sa continue modernizarea colectarii impozitelor, a controalelor si a procedurilor de audit. Pentru accize, structurile administrati necesare erau pregatite, dar era necesar sa se acorde o atentie speciala problemei persistente a evaziunii in sectorul uleiurilor minerale. Estonia detine un indicator de presiune fiscala globala destul de scazut fiind de doar 34,0%, care se situeaza cu peste 6 procente sub media celor 25 de state membre (elul nr. i). Impozitele indirecte, baza fiscalitatii estoniene in procurarea niturilor fiscale, sunt aliniate ca procent in PIB cu media comunitara, inregistrand valoarea de 13,2% fata de media EU25 de 14,2% (elul nr. 2). Din categoria impozitelor indirecte se detaseaza ca importanta taxa pe valoarea adaugata care cu un procent in PIB de 8,5% depaseste media EU 25 de doar 7,4% (elul nr. 3). Impozitele directe inregistreaza un procent in PIB de doar 9,0% fiind mult sub media comunitara de 12,7% (elul nr. 7). Dintre acestea impozitele pe nitul personal detin un procent mai mare fiind de 7,3%, oricum sub media statelor din Uniunea Europeana de 8,9% (elul nr. 8). Impozitul achitat de persoanele juridice prin raportarea la PIB-ul estonian determina o valoare care reprezinta jumatate din media UE25 (elul nr. 9). Pe tipuri specifice de impozite, se observa ca taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe niturile persoanelor juridice si contributiile la asigurarile sociale sunt cele care asigura marea majoritate a resurselor fiscale din Estonia (peste 83%) ( graficul nr. 47). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
