 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al ungariei |
|
| Penultimul stat membru supus analizei noastre din acest modul este Ungaria. Reforma fiscala a inceput in Ungaria inca din anul 1988, cand s-a inceput organizarea unui sistem fiscal orientat spre cadrul economiei de piata. Politica fiscala a Ungariei este orientata in primul rand spre asigurarea neutralitatii, promovarea privatizarii si incurajarea economiilor si investitiilor. Cu un raport impozit total/produsul intern brut de circa 41% (elul nr. 1 si graficul nr. 1), sarcina fiscala totala ungara este cea mai ridicata dintre toate statele membre noi fiind apropiata de media primelor 15 tari UE. Ungaria nu se deosebeste de ultimele tari LIE, deoarece si aici, veniturile provenite din impozite indirecte sunt extrem de importante, insumand peste 37% din totalul impozitelor, alaturi de contr Impozitele directe inregistreaza procente de circa 10% (in PIB) in anii 1995-2005 (elul nr. 7), dintre acestea impozitele pe venitul personal marcand o medie de 7,1% (elul nr. 8), iar impozitul pe societate este in medie 2,1% (elul nr. 9). Surse de finantare a bugetului statului, impozitele directe au fost supuse si ele masurilor de reforma fiscala intreprinse in ultimii ani in scopul armonizarii legislatiei fiscale la Uniunea Europeana. In privinta impozitul pe venitul personal incepand cu anul 1992 Ungaria impune o rata fiscala cu 3 valori. Prima este de 20%, iar cea maxima este de 40% incepand din anul 2001 (inainte era de 44%). Nu exista o reducere standard (de baza). in Ungaria deducerile sunt utilizate drept credite fiscale: cele mai importante credite fiscale personale (exprimate ca procente din suma aplicabila, dar limitate adesea la suma maxima) sunt un credit de angajare (18% din venitul salarial), unul pentru contributiile angajatului la pensia de stat si la cea voluntara (25% din contributie -s-a eliminat la 1 ianuarie 2006), pentru contributiile la fondurile mutuale de asigurari (30% din contributii), pentru cresterea investitiilor in anumite echipamente profesionale (20%), pentru donatiile catre fundatiile de caritate (30%) si un credit pentru locuinta (40% din platile imprumutului ipotecar). In plus exista un credit fiscal familial, direct dependent de numarul de copii.In privinta impozitului pe societate, Ungaria se remarca printr-o cota unica de impozitare de 18% cu incepere din anul 1995. Aceasta cota de impozitare s-a mentinut o perioada indelungata (pana la 31 decembrie 2004). Din 1 ianuarie 2005, cota de impunere s-a redus la 16%. De remarcat de asemenea ca, din ianuarie 2003 o cantitate considerabila de facilitati fiscale pentru investitori au fost anulate, cand a intrat in vigoare un nou regim de credite fiscale pentru promovarea dezvoltarii economice. Trebuie mentionat aici ca media Uniunii Economice a cotelor de impozitare a societatilor este de 29,8% , in timp ce cota medie pemtru acelasi impozit in cele zece noi state membre (20,2%) este cu aproape 10 % mai mica, asadar impozitarea profiturilor este mult inferioara in noile membre ale Uniunii Europene decat in tarile cu vechime in Comunitate. Este clar ca ultimele venite in Uniune se axeaza mai mult in obtinerea de venituri bugetare pe impozitele indirecte (mai ales pe T). Mai mult, in ultimii ani s-a s-a manifestat o tendinta puternica de a reduce cota de impozitare a societatilor in noile state membre. in acest context, Ungaria se situeaza pe o pozitie de frunte. O societate isi poate reporta pierderile comerciale pe o perioada de 5 ani, dar nu le poate ingheta. Pierderile inregistrate de o societate in primii 4 ani de existenta pot fi reportate pe o perioada nedeterminata. Castigurile de capital provenite de la societatile maghiare sunt incluse in venitul impozabil si impozitate cu 18%, in timp ce castigurile de capital ale societatilor straine care nu sunt silite permanent in Ungaria sunt scutite de impozitul maghiar. Un impozit la sursa de 20% este aplicat pentru 30% din dividendele primite de la societatile rezidente de catre pesoanele fizice. Cele 70 procente ramase sunt impozitate cu o cota de 35%. Dividendele din surse straine sunt impozitate cu o cota de 20%. Un impozit final la sursa de 20% este impus dividendelor platite de societatile straine. Cele platite de societatile unguresti nu sunt supuse impozitului la sursa, decat daca sunt platite in numerar sau transmise uni cont bancar din afara Ungariei. Venitul din dobanzi este in general scutit din punct de vedere fiscal. Impozitele indirecte cuprind circa 14% in P1B in anul 2005 (elul nr. 2). Dintre acestea, taxa pe valoarea adaugata repezinta peste jumatate din aceasta valoare (8%) (elul nr. 3). Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in anul 1988, modul de aplicare fiind permanent modificat in vederea alinierii la normele comunitare. Principiile taxei pe valoarea adaugata sunt in prezent aliniate cu legislatia comunitara. Din 1992 cota standard de T este de 25%. Rata redusa ungara de 14% (pana in anul 2004 a fost de 12%) se aplica alimentelor de baza, medicamentelor si furnizarilor medicale, carbunelui, combustibililor minerali, energiei electrice si majoritatii serviciilor. O cota zero se aplica cartilor folosite pentru educatia publica si anumitor medicamente si materiale medicale. Asemanator majoritatii tarilor candidate, Ungaria a solicitat masuri de tranzitie in domeniul taxei pe vaioaiea adaugate, indeosebi pentru cota redusa de T pentru incalzire si restaurante. Cu incepere de la l ianuarie 2005 sunt scutite de T: exportul de bunuri si servicii aflate in stransa legatura cu o asemenea operatiune; orice livrare de bunuri, inclusiv serviciile de transport si auxiliare, avand ca destinatie un stat care nu este membra a! Uniunii Europene. Nu mai sunt insa scutite de impozitare constructiile in zonele de dezvoltare. Sistemul actual de T al Ungariei se bazeaza pe regulile principale ale legislatiei comunitare privind taxa pe valoarea adaugata. Ungaria a facut eforturi considerabile pentru a-si alinia legislatia cu Directiva a Sasea. in 1999, a fost adoptat un document vamal cu ajutorul nomenclaturii combinate si al carui scop il constituia fortificarea mecanismelor cu taxa inversa pentru anumite servicii. Televiziunea publica si serviciile radio sunt scutite acum de taxa pe valoarea adaugata, exceptie facand doar cele cu profil comercial. in final, sarcina administrativa asupra intreprinderilor mici si mijlocii a fost redusa prin introducerea unor declaratii de T anuale. in anul 2000, lista produselor si serviciilor care beneficiau de cote reduse a trebuit limitata, iar sistemul cu cote zero anihilat. Din Rapoartele anuale ale Comisiei Europene aflam ca Ungaria si-a continuat eforturile de armonizare si implementare a acquis-ului in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata si in anul 2001, dar trebuia in continuare sa accelereze aceste reforme in legatura cu scopul cotelor reduse de T si cu abolirea cotelor zero, precum si cele referitoare la rambursarile catre perosanele straine impozabile si la regimurile speciale. Raportul Comisiei din 2002 nu evidentiaza progrese deosebite in acest domeniu. La sfarsitul anului 2003, Ungaria continua procesul de aliniere in privinta cotelor reduse de T si a scutirilor, exceptie facand sectoarele in care a obtinut perioade de tranzitie, precum si definirea persoanelor impozabile. De asemenea, in acest an trebuiau introduse regimul intracomunitar si schemele speciale pentru investitia in aur si sa-si modifice propriile scheme speciale pentru bunurile de mana a doua. De asemenea trebuie analizate si schemele speciale pentru hoteluri si schemele forfetare pentru intreprinzatorii mici si mijlocii, dintre care nici una nu se conforma acquisului. in plus, Comisia Europeana sublima ca Ungaria trebuie sa elimine discrepantele fata de acquis care se mentin si care vizeaza focul impozitarii prin prisma anumitor furnizari, rambursari de T si dreptul de creditare pentru bunurile utilizate, atat in scopuri impozabile, cat si neimpozabile. Accizele din Ungaria detin un procent in PIB de 3,1% in anii 1995-2005 (elul nr. 4), procesul de armonizare a acestora fiind, ia fel ca si in cazul celorlalte noi state membre, unul extrem de complex si anevoios. in cazul accizelor pe combustibili, cotele de impunere vor fi in unele cazuri aliniate treptat cu minimele Uniunii Europene. Accizele pe tigari erau si sunt, ca in majoritatea noilor state membre, in mod clar sub nivelul comunitar (Ungaria: 13.99 euro/1000 tigari), in 2001 pentru tigarile mai scurte de 9mm (Uniunea Europeana: 60 euro/1000 tigari). O cota redusa pentru acciza aplicata distileriilor de scara mica va exista pana la sfarsitul anului 2007. Elementele de baza ale accizelor sunt asadar in prezent operationale in Ungaria. Noua legislatie a intrat in vigoare in ianuarie 1999 (suferind repetate modificari si ajustari) ceea ce a deschis posibilitatea constituirii depozitelor fiscale pentru scopuri comerciale. De asemenea a fost definit in termeni mai precisi si sistemul de suspendare a accizelor. Metoda curenta de impunere a unor cote diferite cognacurilor de fructe si bauturilor spirtoase este in contradictie cu regulile comunitare care stipuleaza o acciza unica pentru produsele interschimbabile. Alte probleme deosebite sunt legate de cota minima a accizelor pentru tigari Spicuind din rapoartele Comisiei Europene, prezentam etapele parcurse in alinierea legislatiei ungare la normele comunitare. in opinia sa din iulie 1997, Comisia puncta ca transpunerea acquis-ului, Comunitatii Europene in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa reprezinta dificultati majore pentru Ungaria. in ceea ce priveste impozitarea indirecta, Comisia considera ca Ungaria ar trebui sa fie pregatita sa se supuna acquisului in legatura cu taxa pe valoarea adaugata si accizele tinand cont de eforturile depuse in acest sens. Raportul din noiembrie 1998 confirma afirmatia anterioara, evidentiind progresul obtinut, dar si accentuand ideea necesitatii unor eforturi continue suplimentare, indeosebi m privinta taxei pe valoarea adaugata. Sunt obligatorii imbunatatiri si in zona capacitatii administrative, precum si in ceea ce priveste aranjamentele de cooperare administrativa si asistenta mutuala. Raportul din octombrie 1999 mentiona progresul inregistrat de Ungaria in transpunerea acquisului. Adoptarea unui program de armonizare a sistemului maghiar de taxei pe valoarea adaugata maghiar cu acquis-ul a fost considerat a fi un pas inainte major. Raportul din noiembrie 2000 nota ca in general Ungaria a facut progrese in procesul de aliniere a legislatiei sale cu acquisul comunitar. in legatura cu impozitarea indirecta, progresul a fost limitat, dar real (aplicarea unui sistem specific pentru calatorii si introducerea unui sistem clasificat pentru servicii). in plus, au fost desfiintate cotele reduse de T pentru anumite produse si servicii, dar nu si pentru altele (uleiuri pentru incalzire, agentul termic, serviciile de restaurant, transportul si depozitarea bunurilor) care continua sa beneficieze de o cota redusa de 12%). in domeniul accizelor, unul din progrese a fost reprezentat de faptul ca vinul nu era supus accizelor laolalta cu produsele alcoolice spumoase intermediare, cu tigarile si trabucurile. Totusi, Ungaria continua sa aplice cote diferite pentru cognacurile din fructe si alte bauturi spirtoase. Eficienta administratiei fiscale a fost imbunatatita prin introducerea unor noi masuri de control. in acelasi timp, regulile pentru platitorii de impozite au fost simplificate. Numarul personalului administrativ a fost marit si a fost creata o divizie antifrauda. In luna mai 2000 a fost inaugurat un nou centru de instruire profesionala. inregistrarile conturilor curente au fost modernizate cu ajutorul calculatoarelor si a crescut numarul inspectiilor si auditurilor, ca si numarul investigatiilor intreprinse de departamentul antifrauda. Raportul din noiembrie 2001 mentiona ca Ungaria a continuat sa inregistreze progrese in cadrul politicii fiscale. in ceea ce priveste impozitarea indirecta, a fost ificata armonizarea treptata a listei produselor care beneficiaza de cota redusa de T. De asemenea a continuat si alinierea gradata a cotelor accizelor (armonizarea cotei minime pentru produsele alcoolice si tutun, cresterea accizelor pentru cognacurile de fructe si tigarilor). in ce priveste impozitarea directa, Ungaria si-a aliniat in intregime sistemul fiscal cu cele aplicabile fuziunilor, diviziilor, transferurilor de active si schimburilor de actiuni care vizeaza societatile din diferite state membre. in cadrul administratiei fiscale, a fost infiintata o unitate speciala pentru combaterea practicilor abuzive si a evaziunii fiscale aparuta in legatura cu accizele, iar veniturile din controale au crescut substantial. Modul de colectare s-a imbunatatit in timp ce inregistrarile referitoare ia conturile curente au fost modernizate: din ianuarie 2001, formularele pentru restituiri au devenit disponibile pe internet. Raportul din octombrie 2002 concluziona ca Ungaria a facut progrese limitate pentru alinierea legislatiei sale fiscale cu acquisul. Modernizarea administratiei fiscale maghiare a continuat, dar nu sunt de mentionat performante referitoare la impozitarea directa si cea indirecta. Raportul din 2003 Comisia Europeana afirma ca Ungaria isi indeplineste in mod esential angajamente si cerintele rezultate din negocierile pentru aderare. De aceeea se asteapta ca Ungaria sa fie capabila pana la aderarea sa implementeze acquis-ul in domeniul fiscalitatii. Pe de alta parte, Ungaria inca mai trebuie sa adopte unele legi pentru a completa procesul de aliniere in toate domeniile. De asemenea trebuie sa-si continue eforturile pentru a introduce sistemele IT necesare pentru schimbul computerizat de informatii cu Comunitarea Europeana si statele membre. Ungaria a obtinut perioade de tranzitie pentru a continua aplicarea cotei reduse de T aplicata pe carbune, brichete de carbune, pe lemnul de foc si pe cocs cat si serviciilor districtuale (pana la 31 decembrie 2007), pentru serviciile de restaurant si produsele de tip fastfood comercializate in locatii similare (pana la 31 decembrie 2007), si pe gazul natural si electricitate (pana la un an dupa aderare). Derogari au fost garantate care sa permita scutirea de T pentru transportul international de pasageri, precum si o scutire de T si un prag de inregistrare de 35.000 euro pentru afacerile mici si mijlocii. Ungariei i s-a mai acordat o derogare pentru a continua aplicarea schemei de accize pentru distileriile micilor producatori de fructe, cu conditia ca cantitatea sa nu depaseasca 50 litri de alcool de fructe pe an pe gospodarie si ca rata sa nu fie mai mica de 50% din acciza nationala standard pentru alcool.In continuare, se creioneaza cateva aspecte privind cooperarea administrativa in domeniul impozitarii intre Ungaria si statele membre ale Uniunii Europene - acestea se bazeaza pe intelegeri bilaterale ale caror scopuri sunt adesea limitate pentru a preveni dubla impozitare. Pentru a se supune in mod relevant acquis-ului in cea ce priveste cooperarea administrativa si asistenta mutuala pana la aderare, Ungaria trebuie sa-si amendeze legislatia referitoare la protejarea informatiilor. in noiembrie 2000, Ungaria trebuie sa continue procesul de cooperare si asistenta mutuala cu administratiile fiscale ale statelor membre. Eforturi aditionale trebuie facute de Ungaria pentru a dezvolta sistemele IT care sa permita schimbul electronic de informatii cu Comunitatea Europeana si statele membre. Au fost inregistrate progrese in noiembrie 2001 prin amendarea unor reguli referitoare la impozitare si la asistenta mutuala, pentru recuperarea creantelor, care a intrat in vigoare doar dupa aderarea Ungariei la Uniunea Europeana, probabil in luna mai 2004. La sfarsitul anului 2003, se aflau pe pozitii toate structurile necesare administratiei fiscale. Biroul Central de Legatura era operational, desi Biroul de Legatura pentru Accize nu era inca infiintat. Pregatirile pentru bazele de date ale Sistemului de Schimb Informational pentru T si ale Sistemului de Schimb pentru Accize se desfasurau conform ului. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
