 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al luxemburgului |
|
| O alta tara semnatara a tratatului de la Roma in 25 martie 1957 este Luxemburgul. Cea mai mica tara ca dimensiune din Uniunea Europeana, Luxemburgul este un stat membru important in realizarea integrarii comunitare. Sistemul fiscal al Luxemburgului este caracterizat printr-o presiune fiscala totala de circa 41-42% care este apropiata de media europeana (elul nr. 1). Reformele fiscale din aceasta tara au vizat reducerea presiunii fiscale, fapt ce determina un usor declin al ponderii veniturilor fiscale totale in PIB in perioada 1995-2001 (maximul fiind inregistrat in anul 1995: 42,4%, iar minimul in anul 1998: 40,2%, in anul 2001 incepe din nou sa creasca atingand loarea de 41,8%, pentru ca in 2005 sa ajunga la loarea de 39,0% - a se vedea graficul nr. 9 si elul nr. O pondere importanta in veniturile totale este reprezentata de impozitele directe. Aceasta caracteristica a sistemului fiscal deosebeste Luxemburgul de majoritatea tarilor comunitare. Reformele fiscale din Luxemburg care au vizat reducerea cotelor de impunere a veniturilor persoanelor fizice si a venitului societatilor au determinat insa o reducere a ponderii impozitelor directe luxemburgheze in PIB, mai pronuntata dupa anul 2002, asa cum reiese din graficul nr. 91 (unde este realizata si o atie a acestui indicator in EU15). Un prim impozit direct care se evidentiaza prin importanta sa in procurarea de resurse fiscale (de circa 7-9 procente din PIB) este impozitul pe venitul persoanelor fizice (elul nr. 8) . Reglementarea acestui impozit inregistreaza numeroasele eforturi ale statului luxemburghez de perfectionare a legislatiei din acest domeniu: astfel legea din 4 decembrie 1967 pentru impozitul pe venit este amendata de legi succesive si numeroase norme legale de implementare. Dintre acestea amintim doar modificarile legislative de date mai recente: » legea din 17 noiembrie 1997 amendeaza cotele de impunere a veniturilor persoanelor fizice; » legea din 27 decembrie 1997 amendeaza prevederile privind veniturile impozabile si alte prevederi; » legea din 19 iunie 1998 introduce noi prevederi privind asigurarile de viata; » reglementarea din 18 decembrie 1998 implementeaza articolul 145-l78 al legii pentru impozit ui pe venit; » reglementarea din 23 decembrie 1998 implementeaza articolul 46 al legii privind impozitul pe venit; » reglementarea din 31 decembrie 1998 implementeaza articolul 127 al legii privind impozitul pe venit; » legea din 12 februarie 1999 implementeaza ul de actiune national in vederea cresterii angajarilor; » reglementarea din 28 decembrie 1998 implemnteaza articolul 46 al legii privind impozitul pe venit. Beneficiarul acestui impozit este statul luxemburghez. Platitorii de impozit sunt toate persoanele fizice rezidente, dar si cei care realizeaza venituri impozabile pe teritoriul Luxemburgului. Ratele statutare relativ mici (dupa standardele europene) ale impozitului pe venitul personal rezulta dintr-un procent al impozitului pe venitul personal in produsul intern brut care se situeaza sub media europeana. Platitorii de impozit pe venitul personal sunt divizati conform legislatiei luxemburgheze in trei clase corespunzatoare venitului fiecaruia. Exista o scala graduala cu 18 trepte care fiecare corespunde unei cote de impozitare situata intre 0 si 38%; aplicarea acestor cote riate depinde de ciasa de venit in care se incadreaza platitorul persoana fizica. Aceasta baza scalara, mai trebuie mentionat, este ajustata periodic in functie de indicele pretului de consum. in prezent. Luxemburgul are cel mai complex barem de impunere din Uniunea Europeana care cuprinde 18 transe de venit impozabil anual (cuprinse intre un plafon minim de mai putin de 9.750 euro si un pafon maxim de peste 34.500 euro) si evident 18 cote de impunere situate intre 0 si 38%. De subliniat in mod laudativ, Luxemburgul se caracterizeaza printr-o presiune fiscala redusa asupra muncii. Acest nivelul relativ scazut al impozitarii muncii este rezultatul atat al impozitarii venitului personal, cat si al nivelului contributiilor sociale. Rata fiscala implicita asupra muncii este cu aproape 7% sub media europeana. Ponderea relativ mare de impozite directe este in principal legata de impozitul pe venitul suportat de societati: acesta reprezinta 7,5% din produsul intern brut in medie pentru perioada 1995-2005 fata de 3,0% pentru Uniunea Europeana (elul nr. 9). Baza legala a acestui impozit este data de aceeasi lege din 4 decembrie 1997 privind impozitul pe venit (la fel ca impozitarea persoanelor fizice) amendata la fel prin numeroase legi si reglementari succesive, din care amintim doar legea din 27 decembrie 1997. Beneficiarul resurselor financiare procurate pe baza acestui impozit este de asemenea statul. Baza de impozitare este reprezentata din profitul afacerilor. Subliniez faptul ca si in Luxemburg (la fel ca in Italia, Germania si Franta), societatilor de persoane li se aplica regimul de transparenta fiscala. Cota de impozitare este de 20% (daca beneficiul anual impozabil este mai mic de 10.000 euro), de 2.000 euro+26% suma ce depaseste 10.000 euro (daca aceasta se incadreaza in interlul 10.000 -l4.000 euro) si de 22% pentru profit impozabil mai mare de 14.000 euro. Impozitele indirecte in procentaj din produsul intern brut si din totalul impozitelor se apropie de media europeana (elul nr. 2 arata ca media multianuala pentru 1995-2005 a acestui indicator luxemburghez este de 14,0% in timp ce cea specifica pentru EU25 este de 14,2%). Taxa luxemburgheza pe loarea adaugata a cunoscut numeroase schimbari legislative de-a lungul timpului. Reglementata initial prin Legea din 12 februarie 1979 privind TVA, a inregistrat numeroase abrogari, ajustari si adaugiri ale cadr Vorbind de impozitarea indirecta in Luxemburg trebuie subliniat ca sistemul fiscal al acestei tari se caracterizeaza printr-o proportie mica a impozitelor de consum in totalul impozitelor (graficul nr. 35). Obserm ca impozitele indirecte ocupa ultimul loc in procurarea veniturilor fiscale fiind sub 30% in anul 2005. Accizele (colectate integral de statul luxemburghez) se evidentiaza printr-o reglementarea legislati extrem de stufoasa cu numeroase modificari si completari. Desi exista numeroase feluri de accize, importanta acestora ca pondere in PIB este destul de redusa (un procent situat sub 5%). Mentionez cate din accizele practicate pe teritoriul luxemburghez: accize pe uleiurile minerale, accizele pe tutun si produse din tutun, accize si impozite pe consum pe alcoolul etilic, acizele pe vinuri si produsele fermentate si nefermentate, accizele pe bere. Interesant de mentionat este faptul ca din aceste accize, o tara mica precum Luxemburgul colecteaza o parte semnificati din impozitele pe consum pe baza impozitelor pe combustibili. Cercetand structura pe functiuni economice ca pondere in PIB-ul acestei tari, subliniez ca impozitele pe consum insumeaza procente situate pentru perioada 1995-2005 intre 10,0 si maxim 10,5%, in timp ce impozitele asupra muncii ating aproape cifra de 17% (respectiv 14,1% pana la 16,8%). Deosebit de importante sunt impozite pe capital cu o medie de circa 14 procente in PIB. Ne oprim putin asupra acestei ultime clase mari de impozite din Luxemburg si atrag atentia ca impozite mari asupra venitului din capital caracterizeaza sistemul fiscal al acestui stat comunitar si ca aceste impozite sunt cele mai mari din Uniunea Europeana si se situeaza ca pondere in PIB mult peste media europeana. Privite ca pondere in totalul veniturilor fiscale, impozitele pe capital insumeaza in Luxemburg circa o treime din totalul impozitelor, in timp ce media din Uniunea Europeana este de doar 21,5%. Precizari privind unele trasaturi ale reformelor statului luxemburghez: Mai multe reforme fiscale au fost adoptate in anii '90. Majoritatea acestor reforme vizeaza reducerea sarcinii fiscale asupra indivizilor si asupra afacerilor precum si incurajarea investitiilor in Luxemburg. O degrere fiscala a fost implementata in anul 1998: rata impozitului pe venitul corporational (IRC) a fost diminuata la 30% (dupa reforma, rata fiscala statutara corporationala a tot cuprinzatoare" (inclusiv suprataxele) insumeaza 37,45%), in timp ce in acelasi timp impozitul pe avere ar putea fi atribuit acestui impozit doar in conditia reinvestirii. Aceasta masura a fost luata in principal pentru a proteja pozitia competiti a companiilor rezidente in piata internationala. Pana in 1997 impozitul municipal pe afaceri a fost compus din doua componente: un impozit asupra profiturilor corporationale si un impozit pe capital. Impozitul municipal asupra capitalului din afaceri a fost abolit in 1997. Totusi continua sa existe un impozit municipal pe afaceri, dar acum in principal este calculat pe baza profiturilor realizate de societati. De asemenea in 1998, mai multe masuri au fost adoptate pentru a reduce sarcina impozitarii in ceea ce priveste impozitul pe venitul corporational. Programul de reforma din 2001-2002 introduce masuri bugetare care nu sunt compensate de impozite alternative asupra altor factori sau de impozitele verzi. Este consolidat astfel tendinta de diminuare sarcinii fiscale, ceea ce presupune o reducere transversala ale impozitelor pe venitul personal printr-o crestere a pragului de scutire, o reducere a ratei superioare in doua etape (de la 46% la 42% in 2001 si la 38% in 2002), precum si o modificare a structurii transelor. in privinta impozitelor pe consum in anul 2001, contributia platita de sectorul electricitatii a fost inlocuita cu un impozit asupra consumului de electricitate. De remarcat in final ca evolutia presiunii fiscale luxemburgheze redate in graficul nr. 9 plaseaza acest indicator intre lori oscilante cuprinse intre 39% si 42,5%. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
