FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
|
|
Indeplinirea obiectivelor fiscale privind protectia mediului inconjurator |
|
Cu toate ca in ultima perioada se constata o imbunatatire a actiunilor legate de protectia mediului inconjurator, in majoritatea tarilor Uniunii Europene este nevoie de o continuare a eforturilor pentru realizarea unui adevarat progres in viitor. Impozitele si/sau schemele de permise comerciale joaca in prezent un rol important in cresterea eficacitatii costurilor pentru politica mediului inconjurator in tarile UE necesare pentru reducerea efectului de sera creat de emisiile de gaze poluante cu costuri minime. Instrumente economice vor permite, de asemenea, rezolvarea obiectilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf si de oxid de nitrogen - obiecti la care au aderat toate tarile UE prin Protocolul incheiat la Goteborg. in general, impozitele pe diferitele tipuri de energie reflecta mai precis operatiunile complementare utilizarii acestora referitoare la impactul asupra mediului inconjurator. Un exemplu ar fi diferenta dintre impozitul pe motorina si petrol in tarile UE, iar o exceptie il constituie reducerea pentru cherosenul pentru avioanele comerciale427. Reducerile fiscale pentru sectoarele private apar doar pentru a linisti ingrijorarile legate de competitivitate, dar este importanta evitarea lor, intrucat duc la cresterea costurilor pentru indeplinirea obiectilor. Eforturile Uniunii Europene de a introduce impozite prin coordonare ar usura evitarea acestor reduceri si pentru a le imbunatati eficienta prin limitarea posibilitatilor de evaziune fiscala. Cazul cherosenului pentru aviatie reprezinta un bun exemplu al modului cum coordonarea extinsa a tarilor UE ar conduce la marirea efectelor asupra mediului inconjurator si la diminuarea ingrijorarilor legate de competitivitate. Aceste eforturi nu au inregistrat succese rasunatoare in trecut. Un esec ilustrativ este imposibilitatea de a se ajunge la un acord comun asupra directii legata de impozitarea energiei propusa in 1997 de Comisia Europeana, cauzat deoarece costurile potentiale pentru tarile individuale au diferit semnificativ, precum si datorita diferentelor semnificati dintre resursele de energie si structurile industriale ale fiecarei tari UE. Drept rezultat, mai multe state membre au introdus sau marit impozitele legate de mediul inconjurator pe o baza unilaterala la inceputul anilor '90, dar au continuat sa creasca reducerile impozitare pentru activitatile extrem de poluante implicate in competitia internationala428. Reducerea poluarii printr-o metoda de cost efectiv ar putea necesita imbunatatirea formatului si a utilizarii permiselor comerciale. De fapt, Comisia Europeana a dezbatut recent efectul de sera creat de emisiile de gaze in zona UE. Utilizarea marita a permiselor comerciale ar trebui luata in considerare si pentru alti poluanti, deoarece in unele cazuri permisele comerciale reprezinta un avantaj in impozitarea legata de protectia mediului inconjurator. in primul rand, ar permite setarea unui nil de poluare admis, printr-un numar silit de permise (exemplu o cantitate maxima de emisii generatoare ale efectului de sera, conform cu obiectile UE), in al doilea rand, experienta acumulata cu schemele comerciale in tarile UE ar putea fi utila in perspectiva introducerii acestor scheme si la nil international. in al treilea rand, ar putea permite evitarea greutatilor politice inerente principiului de complementaritate si reguli de unanimitate asociate deciziilor referitoare la impozite la nil UE429. Comisia Europeana considera ca, efectele poziti ale fiscalitatii asupra mediului cresc liniar cu nilul si acoperirea impozitelor ecologice, iar acesta este impotriva numeroaselor evitari de impozite" existente in prezent430. Fata de cele prezentate, exista si opinii diferite care apreciaza ca o extindere a impozitelor rzi trebuie facuta cu prudenta, intrucat acestea se transmit prin intermediul preturilor in economie si genereaza astfel, efecte redistributi. De aceea, sunt propuse metode alternati pentru reducerea poluarii431: » exonerarea beneficiului reinstit in scop ecologic si impunerea suplimentara a beneficiului distribuit, concomitent cu eliminarea dreptului de a beneficia de un activ fiscal asupra acestuia. Cotele de impunere suplimentara vor fi diferentiate in functie de nilul emisiilor fluide poluante; » interzicerea deducerii TVA aferenta materiilor prime, produselor si tehnologiilor poluante, in conditiile interzicerii transmiterii efectului acestei masuri asupra preturilor; » aplicarea unor impozite diferite asupra societatilor care actiaza intr-un sector poluant in functie de contributiile diferite ale acestora la poluarea mediului natural; » stimularea cercetarii si institiilor in scopul diminuarii poluarii. Opinia autorului este ca politica fiscala viitoare a Uniunii Europene nu poate fi conceputa fara luarea in considerare a impozitelor pentru protectia mediului. Acestea ar trebui sa devina o sursa considerabila de nituri in Comunitate, dar recurgerea la aceste impozite trebuie sa tina cont de efectele redistributi generate in economie. De aceea, subliniez inca o data necesitatea finalizarii procesului de armonizare a impozitelor ecologice, care, in lipsa acesteia, determina distorsionarea competitiei pe piata interna a Uniunii. De asemenea, este esential ca protectia mediului sa fie principala motivatie in recurgerea la aceste impozite, alaturi de argumente de ordin financiar sau social. in plus, apreciez ca reforma impozitelor rzi trebuie sa se realizeze in paralel cu stimularea cercetarii si institiilor pentru diminuarea poluarii. |
|
Politica de confidentialitate
|