Sistemul comun de TVA, asa cum este el in prezent implementat, trebuie sa faciliteze si sa nu creeze bariere in libera circulatie a bunurilor, persoanelor serviciilor si capitalurilor. Mai mult, globalizarea economica, expansiunea ificata a Uniunii Europene, introducerea monedei euro, dezvoltarea rapida a comertului electronic si a telecomunicatiilor necesita o simplificare si o modernizare a ariei taxei pe valoarea adaugate"415.
Structura liniara a taxei pe valoarea adaugata este prin urmare o prioritate in reducerea distorsiunilor piet ei de produse. Acest lucru ar aa drept rezultat reconsiderarea cotei reduse de TVA si a scutirilor de la acesta, si examinarea transferurilor directe efecti catre proprietarii de locuinte, atunci cand efectul la distributia nitului devine o ingrijorare"416. Reducerea complexitatii sistemului TVA-ului ar conduce la scaderea costurilor de administrare, ceea ce permite pragului TVA-ului pentru micile afaceri sa se micsoreze. Ca un efect pozitiv, experienta recenta a Italiei a demonstrat ca solicitarea micilor companii de a se inscrie la TVA poate ajuta aplicarea codului fiscal. Modernizarea sistemului TVA-ului, in special pentru a reflecta dezvoltarea comertului electronic si introducerea competitiei in unele sectoare cheie controlate in trecut de administratiile publice (telecomunicatiile, retelele de apa, gaz si energie electrica) ar contribui la reducerea non-neutralitatilor existente417. in final, simplificarea si modernizarea sistemului curent de TVA, combinate cu o aplicare mai uniforma a acestuia in tarile UE, ar trebui sa conduca la costuri mai mici de administrare, usurand totodata detectarea fraudei. Aceste obiecti au influentat Strategia Comunitatii Europene de a imbunatati functionarea sistemului TVA-ului.
Sistemul dual de impozitare a niturilor care este in prezent in vigoare in statele nordice este apreciat ca un progres viitor" 8 ce contribuie la imbunatatirea sistemului fiscal in privinta mijloacelor de economisire. Practic, un astfel de sistem impoziteaza toate formele de nit de capital fara reduceri, dar pe baze nete, la o cota unica, fixa, crescand eficienta economica, reducand costurile administrati si inchizand anumite gauri negre" fiscale. Trebuie luat insa in calcul impactul adrs la distributia nitului care ar putea necesita reduceri generale in sistemele de impozite si taxe si/sau in sistemele de beneficii. De asemenea, mutarea la un sistem dual de impozitare a nitului si-ar gasi raspuns in ificarea impozitelor, in particular pentru intreprinderile mici si profesiuni libere pentru care distinctia intre nit din munca si de capital nu este usor de trasat.
O schimbare mai putin radicala419 ar presupune reconsiderarea privilegiilor garantate prin impozitarea nitului personal unor instrumente de economii, in principal, institiilor imobiliare si economiile pentru pensionare. in primul rand, privilegiile pentru mijloacele de pensionare dau unor institutii (fonduri de pensii si companii de asigurare) un avantaj competitiv nedrept asupra intermediarilor financiari. Privilegiile pentru institiile in locuinte ar putea fi capitalizate, reflectand in preturi imobiliare mai mari, raspunsul scazut al ofertei la cererea de locuinte, sau in conditiile financiare ale imprumuturilor ipotecare, daca competitia in sectorul bancar este scazuta. in unele cazuri, regulile restricti de folosire a pamantului ar putea fi mai eficiente decat stimulentele financiare pentru usurarea accesului populatiei la o locuinta mai buna. Reducand privilegiile fiscale la institiile in locuinte ar putea ajuta la redresarea institiilor private pentru necesitatile economice si in unele cazuri pentru imbunatatirea transportului muncitorilor.In al doilea rand, in absenta unei politici de coordonare fiscala, aceste privilegii ar putea actiona ca o bariera in calea pietei comune. in mod specific, stimulentele fiscale pentru economiile de pensionare ar putea diminua participarea la o alta schema de pensii UE, deoarece cetatenii si companiile nerezidente nu primesc de obicei aceleasi privilegi
i impozitare (pentru contributii si beneficii) ca cei nationali la folosirea serviciilor de acordare de pensii intr-o alta tara membra. in plus, stimulentele fiscale pentru economiile de pensii si pentru detinerea de locuinta proprie duc la accentuarea ingrijorarilor legate de capitalul dobandit, deoarece platitorii de impozite cu nit mic beneficiaza mai mult Je stimulente si/sau valoarea acestora creste odata cu rata marginala a platitorului de taxe.
Reforma fiscala viitoare a Uniunii Europene trebuie sa gaseasca solutii pentru reducerea si a unei alte non-neutralitati intalnita in prezent in sistemele fiscale ale tarilor UE, si anume: tratamentul fiscal diferentiat in functie de origini si de destinatia economiilor. Nerezidentilor li se garanteaza adesea un tratament fiscal preferential pentru nitul pe dobanzi, lucru care corelat cu schimburile de informatii limitate intre tari, a incurajat mai multi institori individuali sa-si mute fondurile la institutii financiare din alte tari, comitand evaziuni a regimului impozitar pe nit din tara de rezidenta. Gradul mare de mobilitate al bazei impozitare solicita intarirea coordonarii internationale pentru impozitarea nitului din institii financiare. Un pas in aceasta directie il reprezinta intelegerea referitoare la impozitarea nitului din economii al nerezidentilor, semnata in iunie 2000, intre gurnele tarilor UE. Ea garanteaza schimbul de informatii legate de nitul din economii al nerezidentilor intre tari, in timp ce unele tari folosesc inca secretul bancar pentru scopuri fiscale (de exemplu, Austria, Belgia, Germania, Grecia, Luxemburg, Portugalia). Schimbul efectiv de informatii este apreciat ca fiind preferabil sistemului fiscal al Uniunii Europeane, pentru ca reprezinta singurul mod in care nitul din economii instit peste granita poate ti impozitat pe aceleasi baze cu economiile obisnuite, evitand astfel distorsiunile din circulatia economiilor si echitatea pe orizontala. Sistemul fiscal, pentru a fi cu adevarat eficient si pentru a evita orice perturbare a pietelor financiare din tarile UE. este necesara adoptarea acestuia de catre un grup de state mult mai larg decat UE. Studiul intreprins permite asadar extragerea unor concluzii: simplificarea si modernizarea sistemului actual de TVA este vitala si va aa ca efect reducerea distorsiunilor existente pe piata de bunuri si servicii, inlaturarea barierelor pentru a asigura respectarea celor patru libertatilor fundamentale (libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si a persoanelor) si mai ales ar contribui la inlaturarea non-neutralitatilor din marea piata a Europei. Asigurarea deplina a neutralitatii in ceea ce priste mijloacele de economisire este posibila prin adoptarea la nilul Comunitatii a unui sistem dual de impozitare a nitului sau printr-o reconsiderare a stimulentelor fiscale acordate pentru institiile imobiliare si pentru economiile de pensionare. Apreciez ca optiunea pentru un sistem dual care asigura o impozitare a tuturor formelor de nituri de capital, in paralel cu renuntarea la acordarea dirselor privilegii fiscale pentru institiile in locuinte si pentru economiile de pensii ar face ca eficienta sistemului fiscal al Uniunii Europene sa creasca, iar pe termen lung ar insemna scaderea si chiar eliminarea actualelor non-neutralitati din piata interna a Comunitatii Europene.
|
