 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
|
|
Impactul fiscalitatii globale asupra nivelului de trai al cetatenilor din uniunea europeana in perioada i995-2005 |
|
| Pe ansamblu Comunitatii Europene, cercetarea relatiei matematice dintre produsul brut/cetatean comunitar si presiunea fiscala a Uniunii Europene este realizata prin prelucrarea datelor cuprinse in anexa nr. 19, intitulata Analiza presiunii fiscale in statele membre din Uniunea Europeana in raport de PlB/locuitor in perioada 1995-2005". Rezultatele obtinute sunt cuprinse in elul aferent Anexei nr. 27: Modelarea cresterii economice globale sub impactul fiscalitatii la nivelul spatiului comunitar in perioada 1995-2005"'. Principalele aspecte ale modelului sunt: variabila dependenta utilizata - PIB reprezinta PIB-ul/cetatean comunitar; metoda folosita: Pooled Least Squares; esantionul - este acelasi ca in modulul anterior: anii 1995-2005; numarul anilor pe care se axeaza cercetarea: 10; numarul statelor supuse analizei: 25 state membre; numarul total al valorilor supuse observatiei: 275. Concluziile modelului cuprins in anexa nr. 27 sunt urmatoarele: coeficientul de corelatie - 0,235204; coeficientul de corelatie ajustat - 0,235204; eroare standard a regresiri - 9,793943; media variabilei dependente - 16,90909; valoarea reziduala - 7,405035; testul Durbin-Watson- 0,012782 (valorea este infima fiind situata edent sub pragul critic de 2); probabilitatea este de 0,00 procente. Sinteza rezultatului obtinut este urmatoarea: Variabila Coeficient Eroate standard a coeficientilor t-Statistic PF 0.452601 0.014054 30.06612 Matematizat, modelul se scrie astfel: PIB = 0.452601*PF (28) La nivelul Comunitatii Europene se observa ca nivelul de trai al cetatenilor din spatiul unic european este determinat in proportie de 45,26% de presiunea fiscala. Putem concluziona fara retineri ca fiscalitatea din Uniunea Europeana este importanta pentru cresterea economica a Uniunii Economice inregistrand aproximativ jumatate din PlB-ul pe cap de locuitor. Aceasta relatie matematica demonstreaza ca dincolo de orice indoiala in perioada 1995-2005 peste tot in Uniunea Europeana fiscalitatea a fost si este un subiect important cu un impact considerabil asupra mediului economic in general. Interpretarea ecuatiei prezentate anterior este urmatoarea: La nivel comunitar, cresterea nivelului de trai a cetatenilor spatiului unic este direct determinata de majorarea fiscalitatii directe in proportie de 1,61, invers proportionala cu presiunea fiscala a impozitelor indirecte si direct proportionala (dar in mai mica masura decat impozitarea directa - doar 0,695) cu povara fiscala a contributiilor sociale. Asadar, apreciez ca locuitorii spatiului Europei Unite desi resimt direct presiunea fiscala a impozitarii directe (intrucat ei platesc aceste impozite) resimt in acelasi timp si efectele benefice ale acestora: platesc impozite, dar isi asigura si o crestere a nivelului de trai, pe cand masurile de politica fiscala prind impozitarea indirecta se regasesc in relatie matematica indirecta in asigurarea unui majorari a indicatorului PIB/locuitor. Practic, prin relatia matematica prezentata anterior, am reusit cuantificarea si analizarea impactului fiscalitatii directe si indirecte, dar si a contributiilor pentru protectia sociala asupra nivelului comunitar de trai. Pentru a da o nota imperativa acestor concluzii ar trebui insa sa nu existe nici o carenta in datele supuse analizei - ori acestea exista fara indoiala si subliniez aici doar un singur aspect: carenta datelor statistice - adeseori din doua surse de informare se obtin date statistice diferite (de exemplu din surse OCDE sau obtinute de pe site-urile prind Uniunea Europeana) si uneori chiar din aceeasi sursa (Uniunea Europeana de exemplu), dar din surse bibliografice din ani diferiti, datele nu mai sunt aceleasi. Desigur ca diferentele uneori nu sunt esentiale, dar ele totusi exista si determina confuzie si imprecizie. Daca datele statistice prelucrate ar fi dincolo de orice indoiala, demersul nostru stiintific s-ar finaliza cu propunerea unor modele de sisteme fiscale pentru :oate statele membre in care pe primul loc sa se aseze impozitarea directa, apoi atentia sa se indrepte catre masurile de politica fiscala pentru colectarea contributiilor sociale si doar in ultimul rand decidentii tarilor UE sa se axeze catre impozitarea indirecta. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
