 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
|
|
Relatia fiscalitate - crestere economica la nivelul statelor membre din uniunea europeana in perioada i995-2005 |
|
| Apreciind importanta modelul econometric pentru cercetarea stiintifica economica, autorii Constantin Popescu, Dumitru Ciucur, Gheorghe Raboaca si Daniela Iovan subliniau marile valente de cunoastere ale acestuia: "modelul este un instrument de analiza calitativa si contitativa a fenomenelor economice, util atat teoriei, cat si practicii economice. Edent, este un instrument mult evoluat, cel mai modern dintre toate metodele, tehnicile si instrumentele analizei economice. Astazi nu se poate concepe progresul cercetarii stiintei economice, dar si calitatea deciziei actului practic de cunoastere economica, fara model si modelare, care cunosc o foarte larga recunoastere si extindere."432 Demersul acestui modul este studierea unei relatii de dependenta intre fiscalitatea statelor membre si impactul acesteia asupra produsului intern brut, astfel spus identificarea raspunsului la intrebarea: "Nivelul cresterii economice este determinat de politica fiscala in statele membre? Si in ce masura?". Pentru a da un aspect mai concret acestui demers (nu doar de ordin global), cercetarea realizata, s-a axat pe cercetarea influentei determinata de presiunea fiscala asupra produsului intern brut per indid, si anume aflarea raspunsului la intrebarea: "in ce masura bunastarea personala a cetatenilor din tarile Comunitatii Europene depinde de masurile de politica fiscala practicata de guvernantii acestor tari?" Forma matematica a modelului este: P1B1 = 0.6126594272*PF1 (Belgia) (3) PIB2 = 0.579334739*PF2 (Franta) (4) PIB3 = 0.6460982952*PF3 (Germania) (5) PIB4 = 0.557742759*PF4 (Italia) (6) PIB5 = 1.032384844*PF5 (Luxemburg) (7) PIB6 = 0.6055044525 *PF6 (Olanda) (8) PIB7 = 0.6042759975 *PF7 (Danemarca) (9) PIB8 = 0.7527491462*PF8 (Irlanda) (10) P1B9 = 0.7550753937*PF9 (Marea Britanie) (11) PIB10 = 0.3000720932*PF10 (Grecia) (12) PIB11 = 0.2793 799507*PF11 (Portugalia) (13) PIB12 = 0.4067790207*PF12 (Spania) (14) PIB13 = 0.586639586*PF13 (Austria) (15) PIB14 = 0.5145535073*PF14 (Finlanda) (16) PIB15 = 0.5206540532*PF11 (Suedia) (17) PIB16 = 0.3779328814*PF16 (Cipru) (18) PIB17 = 0.1241299705*PF17 (Estonia) (19) PIB18 = 0.09809692086*PF18 (Letonia) (20) PIB19 = 0.1090268134*PF19 (Lituania) (21) PIB20 = 0.2656974544*PF20 (Malta) (22) PIB21 = 0.1025757997*PF21 (Polonia) (23) PIB22 = 0.1487149282*PF22 (Cehia) (24) PIB23 = 0.1068783379*PF23 (Slovacia) (25) PIB24 = 0.2349740769*PF24 (Slovenia) (26) PIB25 = 0.1071430634*PF25 (Ungaria) (27)In urma prelucrarii datelor supuse analizei se determina urmatoarele: coeficientul de corelatie inregistreaza o valoare de 0,964102; coeficentul de corelatie ajustat este de 0,960667; eroarea standard a regresiei 2,221078; testul Durbin-Watson marcheaza o valoare redusa de doar 0,235050 (mult sub pragul critic de 2); media variabilei dependente este de 16,90909; abaterea standard a variabilei dependente - 10,19914; valoarea reziduala 4,520371; de remarcat in modelarea econometrica realizata faptul ca probabilitatea este de 0,00 procente. Concluzia imediata care se desprinde din analiza formulelor matematice prezentate (nr. 2 -27) este ca fara indoiala masurile de politica fiscala dispuse in tarile Uniunii Europene influenteaza produsul intern brut pe cap de locuitor, insa proportia in care acestea se resimt sunt mai puternice in tarile vechi membre ale Comunitatii (tarile UE 15), decat in cele de data mai recenta. Realizand o grupare a relatiilor matematice redate anterior, apreciez ca fiscalitatea manifesta o influenta puternica asupra rapoituiui PIB/locuitor (de peste 50%) in 12(douasprezece) state membre: !.Pe primul loc se claseaza Luxemburgul - unde politica fiscala determina considerabil cresterea economica din aceasta tara, asadar decidentii publici genereaza prin masurile fiscale instituite efecte puternice asupra economiei in ansamblul ei. 2. Locul 2 este ocupat de Marea Britanie - raportul caracteristic sistemului fiscal britanic putand fi interpretat astfel: peste 75% din PIB-ul englez per locuitor este rezultatul reformei fiscale intreprinse in aceasta tara, asadar corelatia dintre impozitele platite in Marea Britanie si efectele directe generate de aceste impozite sunt extrem de importante. 3. Pozitia imediata apartine Irlandei. Si in aceasta tara fiscalitatea determina peste 75% din PIB la nivel de locuitor. Cu peste 50% se mai claseaza Belgia (61,26%), Franta (57,93%), Germania (64,61%), Italia (55,77%), Olanda (60,55%), Danemarca (60,43%) Austria (58,67%), Finlanda (51,46%) si Suedia (52,07%). Realizand o corelare cu modulul analizei presiunii fiscale la nivelul Comunitatii Europene (respectiv studiul de caz din modulul VI) se extrage urmatoarea concluzie: tarile cu presiune fiscala ridicata: Suedia, Danemarca si Luxemburg se regasesc in locuri fruntase si in acest clasament al corelatiei dintre fiscalitate si bunastare. Asadar subliniez ca desi fiecare indid din aceste tari suporta poveri fiscale mari, beneficiaza si de un nivel de trai superior. Mai este de subliniat si un alt aspect: Marea Britanie se claseaza undeva la mijlocul presiunilor fiscale din spatiul unic european - apropiata fiind de mediana fiscalitatii comunitare. Cu toate acestea efectele generate de reforma britanica sunt extrem de puternice la nivelul intregii economii, ceea ce inseamna ca englezii resimt o fiscalitate rezonabila care determina o stransa relatie cu bunastarea economica, prin urmare efectele reformei engleze a politicii fiscale suni parghii puternice asupra economiei acestei tari. Analizand formulele matematice anterioare rezultate din modelul economic prezentat anterior putem extrage si o alta importanta concluzie: tarile cu un nivel redus al PIB/capita sunt si tarile in care politica fiscala nu marcheza procente apreciabile ale fiscalitatii in cresterea economica. Asadar produsul intern din aceste tari este determinat de reformele intreprinse in alte sectoare de actitate si mai putin din masuri de ordin fiscal. Pe ultimul loc (de la coada clasamentului de aceasta data) ca procent PIB determinat de PF o regasim pe Letonia (doar 9,8%), o tara codasa si in ierarhia celor mai mari impozite din Comunitatea Europeana. Asadar Letonia este un stat comunitar cu o presiune fiscala scazuta, cu un PIB/locuitor redus, dar si cu o importanta mica a fiscalitatii in cresterea nivelului de trai a fiecarui cetatean din acesta tara. Procente reduse se intalnesc in toate tarile noi aderate la Uniunea Europeana: Lituania (10,9%), Malta (26,57%), Polonia (10,26%), Cehia (14,87%), Slovacia (10,68%), Slovenia (23,5%), Ungaria (10,71%). Din tarile componente a EU 15 doar Grecia (30,0%), Portugalia (27,94%) si Spania (40,68% inregistreaza procente situate sub 50%, proportia fiscalitatii in cresterea nivelului de trai aj unui indid in aceste ultime 3(trei) tari fiind de circa o treime. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
