CURBA DE CONCENTRARE, sau
curba Lorenz (dupa numele statis-ticianului american M. O. Lorenz care a utilizat-o pentru prima data), este o forma speciala de reprezentare grafica, care serveste pentru a reda sugestiv fenomenele de concentrare din diverse domenii ale realitatii. De altfel, concentrarea, adica reunirea elementelor separate in colectivitati tot mai mari, reprezinta una din cele mai caracteristice trasaturi ale multor procese economice contemporane. Pentru trasarea c. de c. se construieste intr-un sistem de coordonate rectangulare un patrat divizat in 100 de patratele ale caror loturi reprezinta 10% din colectivitatea obserta. Printr-o diagonala,
denumita linia distributiei egale cu linia perfectei egalitati, intreaga suprafata se imparte in doua parti egale. Pe abscisa reprezentam de la 0 la 100% procentul numarului cumulat al unitatilor colectivitatii studiate, iar pe ordonata redam tot de la 0 la 100% procentajul cumulat al caracteristicii. Datele absolute ale seriilor obserte (unitatile colectivitatii se noteaza intr-un sir crescator) se transforma in serii cumulative exprimate in procente. Reprezentind grafic lorile seriilor respective si unindu-le se obtine c. de c.
C. de c. semnifica faptul ca, atunci cind volumul fenomenului se repartizeaza uniform intre unitatile colectivitatii, adica se constata absenta totala a concentrarii, c. de C se confunda cu linia perfectei egalitati. Dar cu cit fenome-
nul se repartizeaza mai neuniform, cu alte cuvinte cu cit creste gradul de concentrare, cu atit c. de c. se indeparteaza de linia perfectei egalitati sau a echireparti-tiei. Nivelurile fenomenelor de concentrare pot fi ate dupa convexitatea c. de c. Astfel curba Ki din ura alaturata indica o concentrare slaba, pe cind curba K2 rele o concentrare puternica. Deoarece la construirea c. de c. se recurge numai la marimi relative, aceasta prezinta antajul de a reprezenta serii de date care, sint initial exprimate in unitati de masura diferite. C. de c. este deosebit de sugesti atunci cind sint obserte distributii de mare asimetrie. Ea ofera posibilitatea evidentierii unor tendinte ce privesc anumite fenomene care au loc fie in timp fie in spatiu. In activitatea de marketing c. de c. poate capata multiple utilizari. La nivel microeconomic poate servi, de pilda, la relerea gradului de egalizare a consumului pentru diverse produse, in special la produsele alimentare ; determinarea gradului de concentrare a consumului pe cele trei grupe mari de marfuri ' alimentare, nealimentare, alimentatie publica ; concentrarea retelei comerciale si tendintele ce apar in acest domeniu; repartitia veniturilor. Sub aspect microeconomic c. de c. poate duce la concluzii interesante in ceea ce priveste, sezonalitatea, relerea articolelor cu viteza lenta de circulatie sau a produselor greu ndabile, distributia cumparatorilor dupa loarea marfurilor de folosinta indelungata, concentrarea desfacerilor din punct de vedere loric etc.
|
