MARCA,, semn distinctiv folosit de intreprinderi pentru a individualiza si identifica produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi. M. sint aparate de lege ; contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept a unei m. pentru a induce in eroare consumatorii asupra calitatii produselor se pedepseste prin lege. In acest scop la 20 martie 1883 este semnata (intra in vigoare la 6 iulie 1884) Conntia
pentru protectia proprietatii industriale, care a creat Uniunea internationala pentru protectia proprietatii industriale, in cadrul careia s-a statutat principiul tratamentului national, pe bazo caruia orica strain unionist este asimilat nati-onalului-. Conntia de la Paris a suferit multe modificari ulterioare care insa au vizat numai modernizarea structurii organizatorice o Uniunii de la Paris principiul de baza raminind acelasi. R.S. Romania este membra a Uniunii de la Paris precum si a Aranjamentului privind inregistrarea internationala a marcilor de fabrica sau de comert de la Madrid (semnat la 14 aprilie 1891 si intrat in vigoare la 13 iulie 1894). Legea privind marcile de fabrica de comert si de serviciu adoptata de M.A.N. in decembrie 1967 (Legea nr. 28/1967) puno de acord, sub toate aspectele legislatia interna si aranjamentele internationale. In economia capitalista m. indeplineste urmatoarele functii : functia de concurenta, functia de organizare a pietei, functia de monopol. in economia noastra m. este chemata sa indeplineasca cu totul alte functii : stimularea intreprinderilor in imbuntatiren calitatii produselor ; marimea raspunderii intreprinderilor pentru calitatea produselor pe care le pun in circulatie ; garantie pentru cumparatori a unei calitati definite si constante ; faciliteaza valorificarea produselor. Dupa formele sub care se pot materializa m. putem aa : m. rbala, constituita de regula din cuvinte dar tot atit de bine pot fi si dintr-o combinatie de cifre si litere ; m. urala, constituita din reprezentari grafice, e sau in relief una sau mai multe culori, forma produsului sau ambalajul. De obicei, ea reprezinta in mod stilizat fie obiectul caracteristic al unei intreprinderi, fie produsul insusi care urmeaza a fi protejat. Uneori insa desenul nu are nici o legatura cu produsul. Alegerea formei produsului sau ambalajului ca marca de fabrica produce deseori inconniente : in multe tari in acest caz se recurge si la etichete (v) sau inscriptii ; m. combinata, constituita din combinarea mai multor elemente, cuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice, forma produsului, a ambalajului etc. Are avantajul ca are o fonetica placuta si o reprezentare grafica atractiva, Se foloseste des deoarece permite sa se asigure mai usor caracterul distinctiv al m. ; m. complexa, alcatuita din mai multe rsiuni in diferite limbi sau din translitera-tiuni fonetice ale aceleeasi marci formind obiectul unui singur depozit ; m. sonora, sau care se prezinta sonor, constituie o forma moderna a marcii facilitata de posibilitatile tehnice de realizare con-' servare si depozitare a unor asemenea marci. Pot da rezultate bune ca marci de comert mai ales daca se adapteaza unei melodii pe un text sugestiv si adecvat.
M.s. are avantajul pentru titulari ca se preteaza la o sustinuta publicitate prin radio si televiziune ; i etc. Sub aspectul titularului distingem : m. individuala, atunci cind este inregistrata de o anumita persoana sau intreprindere care o foloseste in exclusivitate. Ea reprezinta categoria obisnuita de rn. de aceea se mai intilneste si subv denumirea de m. ordinara ; m. colectiva, care se inregistreaza de o grupare colectiva care reprezinta interesele mai multor intreprinderi sau unitati si se foloseste de toate unitatl-le constituti. Are o mai mare raspindire in rindul unitatilor cu personalitate juridica care in mod obisnuit nu desfasoara direct o activitate industriala sau comerciala (organisme profesionale, sindicate etc). La noi poate fi reprezentata de m. unei anumite centrale industriale, care se foloseste de toate intreprinderile componente. Dopa obiectul specializat al intreprinderii care le inregistreaza putem aa : m. de fabrica, care se inregistreaza pentru unitatile producatoare de bunuri materiale, fn conditiile actuale, cind calitatea a denit principalul element al competitivitatii pe piata internationala, unele state au legiferat un nou tip de m. de fabrica, denumita m. nationala de calitate, ea este acordata produselor care corespund unor criterii si conditii silite de un comitet tehnic de pe linga Ministerul de resort, criteriile aprobate de o comisie superioare si omologate printr-o decizie internationala ; m. de comert, care se inregistreaza de catre uni-tatile din sfera circulatiei bunurilor de consun si care indica faptul ca un anumit bun este comerci-alizat de o anumita firma sau ma-gazin care o ofera beneficiarilor sub garantia sa ; m. de serviciu, care se inregistreaza de unitatile prestatoare de servicii si executa-rea de lucrari. Ea se poate aplica sau atasa la produsele pentru ca-re s-u prestat unele servicii sau lucrari(vopsitorii,spalatorii etc), sau poate sa indice, in diferite moduri, servicii ce nu sint legate de anumite produse, (asigurari, transporturi etc.). M. pot fi pri-vite si din alte puncte de dere din care cauza se mai intilnesc si alte categorii de m., cum ar fi : m.defensiva care are toate carac-teristicile semnului principal inre-gistrat si folosit ca m., dar pre-zinta modificari de detaliu, menite sa asigure protectie sporita mar-cii utilizate deja ; m. de rezerva, care in momentul inregistrarii ti-tularul nu are intentia sa o folo-seasca, dar care nu este legata de o marca principala folosita deja;m. de productie si m. de desfacere etc. Ea poate imbraca forma extinderii listei de produse si servicii pentru care este depu-sa o anumita marca ; m. natio-nala care este destinata sa iden-tifice produsele ce provin dintr-o anumita tara, in raport cu cele de pronienta din alte tari, etc.
|
