| SINECTICA,, metoda de creativitate care presupune minutioase analize calitati ale fiecarei infatisari luate de solutie, ce este supusa unui proces de metamorfozare. Daca in cazul brainstormingului(v) alegem un anumit numar de solutii dintr-o multime de idei, in cazul s. elaboram una si o supunem   la   prelucrari   succesi.      S.,luindursi   denumirea   de la   greces-cu     ,,'synecticos"     (reunirea     unor elemente  aparent fara      legatura), este legata  de numele lui William Gordon si isi  inscrie actul  de nastere  in   anul   1944,   la   Cambridge. Ideea   ei   de   baza   consta   in   folosirea   constienta   a   mecanismelor psihice      preeonstiente prezente   in activitatea  creatoare a omului.    In acest      scop   se   efectueaza   fortat analogii   cit   mai   ciudate   si   inde-partate,   procedind   constient      asa cum    banuim   ca    procedeaza    inconstientul   nostru.   S.   este      prin excelenta  o   metoda  de grup.  Cei care   o   practica   sustin   ca   grupul sinectic   comprima      intr-o   singura sedinta   genul   de   activitate   semi-constieota  care or fi  necesitat luni de zile pentru incubatie la o singura persoana. Grupul sinectic are o structura   constanta,  in  jur de   5-6 persoane,   condusa   de   un   prese-sedinte.     Eterogenitatea  profesiunilor este  indispensabila.   Grupul   sinectic de la Cambridge spre exemplu,    reuneste      cite   un   specialist din :   fizica,   mecanica,       biologie, geologie, marketing si chimie. Odata    pusa   o   problema,    grupul   sinectic    procedeaza    la   conrtirea ciudatului   (sau  strainului)   in familiar.   Este   vorba       de   intelegerea problemei   si   transpunerea   ei   intr-o forma abordabila, asa cum face chimistul eind sonie formulele reactiei   respecti.     Urmeaza     drumul inrs adica a face familiarul strain.   Cu   alte   cuvinte   a   arunca   o noua privire, dintr-un alt unghi asupra problemei. De-a lungul intregii sedinte participantii recurg la analogii de tipurile : analogie personala (identificarea personala cu elementele problemei) ; analogie directa (area cu situatii din alte domenii, de preferinta din biologie si mecanica) ; analogie simbolica (condensarea elementelor intr-o fraza practica, subiectiva) ; analogie fantezista. La sfirsitul drumului sinectic se procedeaza la formularea solutiei in termeni adecvati si precisi, printr-o ultima conrtire a solutiei neobisnuite in una familiara, practica si utilizabila. 
 |