 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizationale
|
|
Particularitati de manifestare ale culturii organizationale in romania |
|
| O analiza sumara a prezentului culturii organizationale in Romania sugereaza posibilitatea existentei unui camp de lucru important la nivelul artefactelor culturale. Acestea prezinta un decalaj important fata de standardele actuale, chiar si in cazul firmelor straine imtate aici si a celor create in ultimii ani, presupuse a fi proiectate si cu elementele culturale adiacente. Numarul firmelor la care se poate observa o tratare moderna si integrata a artefactelor culturale este inca redus, dar acestea pot constitui elemente de ghidare pentru restul populatiei organizationale. Este de asteptat un proces masiv de modernizare a acestor elemente culturale pentru majoritatea organizatiilor care-si propun sa supraetuiasca in urmatorul deceniu al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Firmele romanesti, care in 1990 erau in proprietatea statului, se impart in doua mari categorii prin raportare la momentul istoric al nationalizarii comuniste din iunie 1948. a) Firme crescute" pe o firma existenta in 1948: cultura organizationala asociata vechii firme a fost eliminata in cvasitotalitatea cazurilor si inlocuita cu un produs" adaptat conditionarilor politice. S-a inceput cu inlocuirea numelui original al organizatiei cu unul ce avea o simbolistica revolutionara comunista si cu eliminarea vechilor manageri si lideri, apoi s-a continuat cu eliminarea tuturor artefactelor semnificative, inclusiv prin indepartarea oamenilor care serveau drept suport al acestora. Astazi artefactele culturale existene in 1948 pot fi recuperate partial si utilizate pentru diferentiere. Cele aparute in intervalul '48-'89 fac necesara o selectare drastica pentru a le compatibiliza cu noul tip de economie. b) Firme create dupa 1948: cultura organizationala a acestei categorii de firme prezinta inertia cea mai puternica. O serie de elemente pot fi transformate usor -denumire, slogan, emblema -, dar majoritatea elementelor intangibile - istorii, eroi, valori etc. - au fost utilizate de cele mai multe ori intr-un context din care se excludea rationalitatea economica, iar firmele erau mai degraba instrumente politice decat economice. Mai complicata este situatia unor componente, cum ar fi, de exemplu, marca de firma, care nu pot fi schimbate, desi nu mai sunt adecvate momentului. Situatia culturii organizationale este mult mai complexa la nivelul inzibil, iar logica situatiei actuale arata necesitatea unei interventii la nivelul mentalului colectiv si al mentalitatilor indiduale. Cei care cunosc fenomenul culturii organizationale considera ca exista o discrepanta intre tipul de mentalitate, in esenta anticoncurentiala, cultivat de comunisti si noul sistem economic. Totusi, nu exista studii, experiente sau elemente de ghidare semnificative. Deocamdata se fac incercari disparate si cu scopuri practice punctiforme, asociate unor impresii sau intuitii manageriale, fara sa se poata pretinde ca exista proiecte de substanta pentru o remodelare culturala. Anul 1990 a marcat o noua diferentiere cu efecte nefaste la nivelul culturii organizationale: societati comerciale si regii autonome. Diferenta este data de sentimentul de vulnerabilitate, existent la angajatii primei categorii si absent la cei ai celei de-a doua categorii (Allaire si Firsirotu, 1998), cu efect asupra adaptarii pentru obtinerea performantei. Pe aceasta diferenta se constituie doua seturi de valori distincte care apartin unor intervale istorice diferite - inainte si dupa caderea comunismului.In Romania marea majoritate a firmelor se afla in stadiul initial al unei redefiniri a culturii organizationale. Deoarece timpul necesar pentru articularea unui sistem cultural coerent este relativ indelungat - de ordinul anilor sau zecilor de ani -, vor fi avantajate acele firme care reusesc sa scape mai rapid de lestul reprezentat de valorile asociate perioadei '48-'89 si care pun in loc elemente aflate in consonanta atat cu mediul sociopolitic si economic actual, cat si cu strategia aleasa. Tranzitia poate fi accelerata daca procesul este dirijat si concretizat in actiuni specifice. Se remarca faptul ca unii investitori prefera sa creeze organizatii noi si sa construiasca totul de la zero - inclusiv mediul fizic -, pentru a diminua riscurile asociate pastrarii unor elemente de cultura organizationala specifice sistemului comunist. Realitatea arata ca inertia culturala este mai importanta decat se credea initial in 1990. Daca in perioada comunista remodelarea culturala la nivel organizational era fixata intr-un proces amplu de remodelare a statului prin utilizarea unui atotcuprinzator sprijinit de forte externe si sustinut de resurse uriase, transformarea inversa actuala se produce cu o implicare minora a statului. Consecinta o reprezinta cresterea perioadei acestei transformari, ca si mentinerea unor elemente culturale specifice vechiului context, in ciuda costurilor pe care le genereaza. Particularitati ale IMM-urilor: acest tip de organizatii s-a dezvoltat doar dupa 1990. De aici apar cateva avantaje majore legate de posibilitatea selectarii si utilizarii personalului cu valorile cele mai potrite cu strategia aleasa sau cu modelul gandit de intreprinzator. Chiar si in cazul elementelor tangibile exista un avantaj dat de posibilitatea preluarii celor mai bune exemple sau modele articulate intr-un sistem modern si coerent de simboluri concepute in concordanta cu produsul sau afacerea principala - slogan, denumire (marca), sigla etc. Utilizarea artefactelor culturale intr-o maniera ofensiva, in special cu rol de promovare a produselor, pare a fi o conditie a supraetuirii si a diferentierii. Aplicarea unei abordari strategice in conceperea unei noi afaceri permite din primul moment firmei corelarea subsistemelor sale pentru atingerea obiectivelor fixate, etandu-se o parte din corectiile care implica pierderi de timp si bani. imprumutul din experienta altor organizatii elimina erorile asociate inceputului. Dezavantajul acestor firme este generat de precaritatea resurselor, ca si a competentelor culturale ale intreprinzatorilor sau managerilor. De multe ori intuitia sau un sistem robust de valori al liderului poate juca insa rolul unei locomotive culturale", ceea ce mareste sansele de supraetuire a afacerii. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
