 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Analiza segmentarii strategice a afacerii
|
|
Atac la usa - argumente pro si contra |
|
| La nivel administrativ, segmentarea strategica are drept consecinta formarea entitatii numita unitate strategica de afaceri" (USA). Entitatea structurala a devenit rapid un concept de baza in dezvoltarile teoretice ale managementului strategic actual. Strategiile de tip business, zise concurentiale, sau managementul portofoliului se bazeaza pe acest concept. intr-un fel sau altul, majoritatea conceptelor strategice actuale se bazeaza pe unitatea strategica de afaceri. Conform celor discutate anterior, USA concentreaza un numar de activitati elementare, care se bazeaza pe aceiasi factori-cheie ai succesului, partajeaza resurse si genereaza efecte sinergice. Ca o consecinta a acestui set de caracteristici, USA se raporteaza la segmente de piata sau industrie bine definite, ca si la concurenti sau produse, ceea ce ii permite dezvoltarea unei strategii concurentiale coerente. Aceasta strategie se caracterizeaza prin optiuni principiale clare, asociate asa-ziselor familii de strategii generice. De asemenea, USA reprezinta un instrument de structurare ce permite definirea clara a unei responsabilitati, in asociere cu activitatile desfasurate, si demarcarea precisa a ariei de autoritate. Entitatea permite o buna urmarire a performantelor, ca si controlul unor factori de influenta ai acestora. in fine, ea permite realizarea unei riabilitati dimensionale la nivelul organizatiei, prin nzarea sau achizitionarea ei, fara a afecta restul organizatiei intr-o maniera decisi. Cum in anii '70 si '80, managementul american a introdus o serie de elemente din teoria utilizata curent in discutia provocata de o serie de performante considerate nesatisfacatoare, in special in atie cu cele ale firmelor japoneze, nu a fost surprinzator nici atacul" la care a fost supus conceptul de baza, USA. Prahalad si Hamei (1991) au considerat ca managementul strategic este supus tiraniei" USA intr-un mod nejustificat. Ei au emis ideea ca o corporatie ar trebui construita in jurul unor competente, mai degraba decat al unor produse pe care se bazeaza constituirea USA. Sursa antajului concurential ar fi data de abilitatea de a genera produse noi mai rapid si mai ieftin decat concurentii, adica de o caracteristica a managementului superior. Aceasta abilitate se traduce in transferul autoritatii la nivelul afacerii, astfel incat sa fie capabila sa se adapteze oportunitatilor ce apar. Evident ca transferul de autoritate inseamna si un transfer de responsabilitate, deci o crestere a mizei asociate optiunii strategice la acest nivel. Managementul superior ar urma, conform acestei abordari, sa se concentreze asupra realizarii unei arhitecturi strategice" si a silirii unor obiective legate de edificarea competentelor. Concluzia celor doi, potrivit careia utilizarea conceptului de USA" reprezinta un anacronism", este combatuta de Hax si Majluf (1996). Acestia din urma demonstreaza ca sistemul de concepte de inlocuire este slab articulat si discuil din punctul de vedere al continutului. Articolul The Core Competence of the Corporation" al lui Prahalad si Hamei a avut un succes extraordinar, greu de justificat, dupa cum au argumentat adeptii USA, prin continut, dar rezonabil ca instrument de reflectie intr-un moment al dezvoltarii concurentiale globale. Practica a oferit o viziune mai clara asupra problemei: USA a ramas o entitate operationala de baza la nivelul corporatiilor, iar conceptul s-a dovedit fertil pentru o arie semnificati a teoriei managementului strategic. Atacul" a fost insa util pentru a realiza o serie e corectii sau perfectionari ale conceptului si ale modului in care se utilizeaza. Pe de o parte, s-a silit ca autonomia sa este limitata, iar strategia de nivel business se integreaza in strategia organizatiei (corporatiei) si integreaza, la randul ei, strategiile functionale. USA gestioneaza resurse si competente proprii, dar sub umbrela" corporatiei, ceea ce inseamna ca aceasta face transferuri din si inspre o astfel de entitate, in functie de viziunea strategica a ansamblului. Din punctul de vedere al sinergiei, USA concentreaza activitati intre care apare un efect maxim. Modul ei de interactiune cu celelalte entitati de acelasi tip trebui sa aiba un efect similar la nivelul organizatiei. Daca aceasta sinergie nu apare la nivelul organizatiei, atunci USA este si vinota", si chiar daca are performante economice proprii satisfacatoare, fi probabil nduta (mai rar, lichidata). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
