 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul financiar
» Informatia contabila in managementul financiar
|
|
Informatiile contabile de flux (de transformare) |
|
| Contul de rezultate, document conil de sinteza, inregistreaza operatiunile intreprinderii, distingand operatiunile exploatarii de operatiunile financiare (amble referitoare la activitatea curenta a intreprinderii) si in fine, operatiuni exceptionale. Acest cont este astfel organizat incat sa poata degaja marjele si soldurile semnificative, silite pornind de la conturile generale ale gestiunii, organizate astfel incat ele sa permita calcularea in mod direct a valorii adaugate produse de catre intreprindere si excedentul exploatarii, pe baza caruia se ca1 ;ureaza capacitatea de autofinantare. Veniturile si cheltuielile intreprinderii, aferente exercitiului in curs sau exercitiului anterior, sunt inregistrate dupa natura si clasate in patru rubrici: - operatiuni de exploatare; - operatiuni financiare; - operatiuni exceptionale; - prelevari obligatorii (impozite pe beneficii, prime ale salariatiilor). Contul de rezultat inregistreaza variatiile stocurilor si nu numai stocul initial si stocul final; in plus, elementele de stocuri sunt repartizate conform nivelului lor de integrare in ciclul de exploatare: - stocuri legate de faza de aprovizionare, releva functia de consum si deci cheltuieli de exploatare;' - stocuri legate de faza de productie, releva veniturile de exploatare. Structura ierarhica a contului de rezultat permite determinarea mai multor nivele ale rezultatului, ceea ce implica operarea corectiilor de evaluare patrimoniala (amortismente si provizioane) in conformitate cu natura elementelor vizate. Esentialul unei secvente a analizei conturilor, care tine seama de metodele conilitatii nationale si integreaza aportul analizei financiare moderne, se exprima printr-o cascada a soldurilor gestiunii care permite degajarea mai multor nivele de masurare a performantelor intreprinderii, in cadrul carora excedentul brut al exploatarii (E.B.E.) joaca rolul unei verigi fundamentale, indeosebi ca punct de plecare al determinarii si afectarii surplusului monetar (prezentarea detaliata a soldurilor intermediare se va face in partea de analiza financiara). Conceptul macroeconomic al valorii adaugate, introdus la nivelul intreprinderii, masoara "bogatia" degajata prin exploatarea factorilor de productie. Orice intreprindere are atat o activitate de negociere si comercializare, cat si o activitate de transformare, de prelucrare. Secventa soldurilor intermediare de gestiune propune un cadru general de informare pentru analiza, in care aprecierea performantelor intreprinderii se face la patru nivele (trepte) succesive ale rezultatului: - marja comerciala; - productia exercitiului; - valoarea adaugata; Marja comerciala constituie indicatorul de gestiune fundamental al sectorului comercial, fiind diferenta dintre suma vanzarilor de marfuri si costul de cumparare. Raportand marja la pretul de vanzare al marfurilor se obtine rata marjei. Productia exercitiului cuprinde atat cifra de afaceri, cat si productia stocata (variatia stocurilor) si imobilizata (lucrari facute de intreprindere pentru ea insasi). Excedentul brut al exploatarii masoara eficacitatea industriala (productiva) si comerciala a intreprinderii, sub doua aspecte: - independent de modalitatea de acumulare si de finantare a capitalului economic, E.B.E. constituie resursa fundamentala obtinuta de intreprindere din exploatare; - exprima de asemenea capacitatea intreprinderii de a genera resurse de trezorerie. Afectarea E.B.E. ridica problema disocierii intre masura surplusului monetar degajat de aHivlFateli'Tntre^irTr^rTrsP masura rezultatului in sine. Rezultatul exploatarii corespunde lui E.B.E., corectat cu alte venituri si cheltuieli ale gestiunii curente si dotatii sau reluari ale amortismentelor si previzioanelor aferente exploatarii. Alte venituri ale gestiunii curente (nu sunt elemente ale productiei exercitiului) si alte cheltuieli ale gestiunii curente (cheltuieli de exploatare fara caracter de consum intermediar) prin care se corecteaza E.B.E. ofera, prin rezultatul exploatarii, o imagine mai corecta a operatiilor exploatarii. El este un prim nivel al afectarii conile a E.B.E. Componentele financiare (cheltuieli si venituri) cuprind pe langa elementele obisnuite (cheltuieli legate de indatorare, venituri din imprumuturi acordate si plasamente, dividende primite din participatii) si castiguri si pierderi din curs de schimb, plus sau minus valori asupra cesiunii valorilor mobiliare de plasament, sconturi reglementate, precum si amortismente si provizioane cu caracter financiar. Rezultatul exploatarii corectat cu aceste elemente financiare constituie rezultatul curent al intreprinderii. Determinarea rezultatului net necesita pe de o parte inregistrarea incidentei operatiunilor exceptionale, si pe de alta parte, luarea in considerare a prelevarilor obligatorii. Elementele exceptionale, in miscarea lor, nu genereaza un rezultat in sine, ci un sold care majoreaza sau diminueaza rezultatul exercitiului. Aceste elemente pot fi grupate in trei categorii: - elemente exceptionale asupra operatiilor de gestiune (penalitati, creante irecuperabile, subventii de echilibru); - elemente exceptionale asupra operatiilor de capital (cesiuni de active, reintegrari de subventii pentru investitii); - amortismente si provizioane cu caracter exceptional (derogatorii). Prelevarile obligatorii, cuprinse in operatiile de repartitie, constituie o restrictie pentru intreprindere. Ele cuprind: - impozitul pe societate (necesar de asimilat de fiscalitatea romaneasca); - participarea salariatilor la rezultatele dezltarii intreprinderii. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
