 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul financiar
» Informatia contabila in managementul financiar
|
|
Sistemicitatea informatiei contabile |
|
| Din punct de dere al utilitatii, conilitatea se poate defini ca fiind memoria scrisa a agentilor economici, constituita fntr-un sistem de informatii in serviciul acestora. Ea reprezinta o tehnica de observare si de control a activitatii economice a intreprinderii bazata pe inregistrarea neintrerupta si sistemica, gratie principiului partidei duble, a ansamblului de fluxuri financiare interne si externe ale intreprinderii. Tehnica conila permite cunoasterea situatiei financiare a intreprinderii atat din punct de dere al echilibrului financiar, cat si al renilitatii. fn acest sens, documentele de sinteza conila, si indeosebi bilantul, sunt de cele mai multe ori utilizate de catre managementul financiar. Informatiile care sersc ca baza "lucrarilor financiare" sunt prezentate, in maj Initial, tehnica conila a avut ca obiect calculul rezul- tatului unei operatii comerciale izolate, realizandu-se printr-o simpla inregistrare, in termeni de nituri si cheltuieli, si evidentierea ecartului monetar dintre aceste doua variabile sub forma profitului sau pierderii la terminarea operatiunii, prin inchiderea inregistrarilor.In conditiile in care rezultatele derivau dintr-o activitate continua, s-a impus "stoparea" inregistrarilor la momente care determina perioade de referinta, astfel incat organizarea sistemului conil sa permita diferentierea fara ambiguitate a elementelor de rezultat ale fiecarei perioade (exercitiu).Insa la sfarsitul exercitiului, numeroase operatiuni raman in suspensie; ele nu au fost inca finalizate. Continuitatea exploatarii implica posibilitatea inregistrarii acestei etape intermediare in situatia intreprinderii, la sfarsitul exercitiului. Modelul conil in partida simpla (incasari- plati) nu este suficient. Trebuie apelat la o inregistrare dubla, in termeni de flux si in termeni de stoc. Aceasta conilitate in partida dubla permite sa se ajunga la rezultatul perioadei, plecand de la doua serii de conturi: conturi de rezultate si conturi ale situatiei (conturile de patrimoniu).In acest fel definirea unei perioade va permite aparitia notiunii de patrimoniu, a carei compozitie la incheierea exercitiului este reprezentata prin bilant. Mai mult, obiectivul sistemului conil fiind prezentarea unei imagini fidele a situatiei intreprinderii, fragmentarea sau timentarea exercitiului va pune problema evaluarii patrimoniului la incheierea fiecareia din ele. O situatie a unei intreprinderi, reflectata in imaginea sa conila fidela, este rezultatul unor fluxuri, a unei curgeri financiare, inregistrata in conilitate sub forma monetara, printr-o transmutatie de valori. Opozitia dintre flux si stare reclama aparenta opozitie dintre conilitatea bazata pe studiul bilantului si a inntarului intermitent si aceea care se bazeaza pe inregistrarea fluxurilor si pe inntarul permanent. Opozitie aparenta, caci, in calitate de imagine fidela a realitatii economice a intreprinderii, conilitatea ofera structurile de integrare a celor doua componente ale opoztiei. fn acest sens, constructia conilitatii pe ciclul aprovizionare - productie - vanzare (sau mai simplu, ciclu de exploatare), permite descompunerea oricaror activitati a intreprinderii in trei faze succesi: Faza aprovizionarii, care duce ia transformarea banilor in tehnica de productie, in stocuri de materii prime si la angajarea de personal; Faza de productie care, prin consumul tehnicii de productie, a stocurilor de materii prime sub actiunea muncii personalului angajat duce la formarea stocurilor de produse finite (existente anterior, temporare sau in curs de productie); Faza vanzarii duce la recuperarea unei anumite sume de bani care permite sau nu sa se reinceapa ciclul. Ciclul apare ca o articulare de fluxuri si stocuri, fiecare stoc fiind intretinut de un flux si fiecare flux fiind sustinut de un stoc. Necesitatea de a tine seama de aceasta continuitate a exploatarii printr-un sistem de inregistrare periodica implica definirea si utilizarea conturilor situatiei (de bilant) intr-o legatura organica cu conturi de rezultat, in masura in care rezultatele antreneaza o variatie in acelasi sens a situatiei patrimoniale a intreprinderii, caci rezultatul nu este nimic decat masura evolutiei patrimoniului in cursul exerPe de alta parte conturile situatiei inregistreaza anumite operatii care nu au incidenta asupra rezultatelor. Rolul esential al conturilor de patrimoniu in dispozitivul conil apare deci clar, deoarece pe ele sunt articulate toate fluxurile. Conexiunea contului de Interpretarea informatiilor conile care stau la baza managementului functiei financiare necesita explicitarea relatiilor intre contul situatiei (bilant) si contul de rezultat.In continuare, vom prezenta principalele articulatii intre cele doua categorii de conturi. Primordiale sunt miscarile dintre conturile de bilant (situatie) si conturile de gestiune, miscari induse de ansamblul operatiilor care au o anumita incidenta asupra rezultatului. Cu alte cuvinte, toate operatiile inregistrate in conturile de rezultat au o contraparte in conturile de bilant, modificand in consecinta valoarea patrimoniului intreprinderii. fnca de acum se poate sili o distinctie intre operatiile externe si operatiile interne, fntr-adevar, numai primele pot degaja un surplus monetar si disocierea intre surplusul monetar si variatia disponibilitatilor unei perioade se traduce conil prin miscari intre conturi de bilant. Operatiunile externe inregistrate in conturile de rezultat sunt acelea care exprima schimburile intreprinderii cu ceilalti agenti economici. Este cazul vanzarilor catre clienti sau cumparatorilor de la furnizori. Operatiunile externe care au ca origine fluxuri reale genereaza la randul lor fluxuri monetare. inregistrarea in llant a datoriilor si a creantelor referitoare la operatiunile externe din cursul anului, la sfarsitul exercitiului, permite sa se explice decalajul intre surplusul monetar si variatia disponibilitatilor. Din contra, operatiunile interne nu pot aa nici o incidenta directa asupra genezei surplusului monetar, deoarece ele nu implica nici o relatie intre intreprindere si terti- Contrar operatiunilor precedente descrise, miscarile intre doua conturi de situatie nu antreneaza nici o variatie a rezultatului, deoarece nu se modifica valoarea globala a patrimoniului intreprinderii. Reglementarea unei creante de catre un client constituie o simpla transformare a unui activ (creanta client) intr-un alt activ (disponibilitati). La fel, achizitionarea unei imobilizari (corporale sau necorporale) se traduce prin cresterea simultana a unui post de activ - imobilizari, si a unui post din pasiv - datorii fata de furnizorii de imobilizari. Reglarea furnizorilor de imobilizari va antrena disparitia acestui post din pasiv si o diminuare, cu aceeasi marime, a disponibilitatilor din activ. Aceste cateva exemple arata ca nici una din aceste operatiuni nu imbogateste si nici nu saraceste intreprinderea, deoarece patrimoniul sau ramane neschimbat. Miscarile intre conturile situatiei au ca origine, fie operatiuni prealabil inregistrate in contul de rezultat, fie operatiuni de institii sau finantare. a) Miscarile induse de operatiuni din contul de rezultat nu au toate o contraparte directa in operatiunile care contribuie la rezultatul exercitiului, insa pot sa exprime operatiuni privind exercitii anterioare sau viitoare. Ele se nasc intr-unui din urmatoarele doua cazuri: - Cand nu exista corespondent direct, in cadrul unei perioade, intre fluxurile reale primite (intrate) si utilizarea lor. Este cazul conturilor de stocuri de bunuri necesare activitatii de productie in derea utilizarii lor ulterioare. Mecanismul este acelasi pentru inregistrarea' cheltuielilor si niturilor la care exista un decalaj intre facturari si furnizarile realizate. - Cand nu exista nici un corespondent imediat, in cursul exercitiului, intre fluxurile reale si fluxurile monetare. Aceasta disociere se traduce prin conilizarea datoriilor sau creantelor, care vor fi progresiv soldate prin miscari ale conturilor de trezorerie. Miscarile induse de institii sau operatiuni financiare sunt inregistrate prin modificarile conturilor situatiei (cu excluderea dobanzilor percepute si platite). Se disting 3 feluri de operatiuni: - operatiuni referitoare la constituirea sau la cresterea capitalului, in sensul juridic al termenului, fie prin aporturi in natura, fie prin aporturi in numerar efectuate de asociati; - operatiuni financiare, care se refera esential la indatorarea societatii (agentului economic): imprumuturile si rambursarea lor; - operatiunile de institii, care se traduc prin schimbarea monedei contra detinerii de bunuri corporale sau necorporale. Se cuprind in aceasta categorie cesiunile de acti care corespund unor schimburi de bunuri contra moneda (dezinstitie). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
