 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul financiar
» Informatia contabila in managementul financiar
|
|
Structura informatiei contabile: sistemul contabil |
|
| Sistemul conil, in acceptia unui conil general ofera o structura complexa si completa, care se prezinta astfel: 1) Generalitati 1.1. Dispozitii generale; 1.2. Terminologie conila; 1.3. Planul de conturi. 2) Conilitatea generala 2.1. Reguli de determinare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor financiare; 2.2. Functionarea conturilor conilitatii generale; 2.3. Documente de sinteza conila. 3) Conilitatea analitica a exploatarii 3.1. Operatii preluate din conilitatea generala 3.2. Operatii exclusive ale conilitatii analitice; Generalitati Dispozitiile generale ale ului conil general au un caracter normativ si se refer - principiile generale ale conilitatii (prezentate in exten-so mai sus); - registrele de conilitate, respectiv instrumentele de lucru ale conilitatii; - reguli de inregistrare in conturi; - informatii necesare pentru folosirea informatiilor conile. Terminologia conila este prezentata in ordine alfabetica si cuprinde termenii specifici conilitatii, pentru inlaturarea interpretarilor controversate. Principalii termeni cu caracter de noutate sunt: Actiuni - titluri reprezentand drepturile unui actionar, ale unei societati pe actiuni, mai ales dreptul patrimonial si dreptul de vot; Angajamente - drepturi si obligatii ale caror efecte asupra valorii sau continutului patrimoniului sunt subordonate anumitor conditii; Cifra de afaceri - suma totala a vanzarilor realizate de intreprindere cu tertii, potrit obiectului sau de actitate; Cont de rezultat - Document de sinteza care cuprinde modul de formare a rezultatului exercitiului; Concesiune - operatie prin care un bun public este dat in exploatare unor persoane juridice sau fizice; Cost adaugat - costul actitatilor proprii intreprinderii adaugat la acela al cumpararilor de bunuri si sercii; Cost istoric (s-a amintit de el la principiul omonim). Pretul de inregistrare in conilitate a bunurilor existente in momentul achizitiilor sau producerii lor. El nu tine seama de efectele de variatie interna a preturilor specifice, nici de variatiile puterii de cumparare generala a monedelor. Creante de exploatare: Creante formate cu ocazia ciclului de exploatare; Depuneri si garantii: Sume varsate tertilor cu titlul de garantie a executiei contractului si indispensabile pana la realizarea unei conditii de suspendare; Disponibilitati (lichiditati): numerar sau valori asimilabile numerarului care pot fi convertite in numerar la valoarea lor nominala; Didende: profitul distribuit asociatilor din cadrul unor societati; Documente de sinteza: situatii periodice prezentand starea de fapt si rezultatele intreprinderii. Ele cuprind bilantul, contul de rezultate, anexa la bilant si loul de finantare a actitatii; Fond comercial: imobilizare ce nu poate face obiectul unei evaluari precise. El concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului de actitate al intreprinderii. Ex.: clientela, nume comercial, firma, piata de desfacere etc. Imobilizari corporale - Bunuri (materiale) asupra carora se exercita un drept real; Imobilizari financiare - Categorie de imobilizari constituite din anumite creante si de anumite titluri; Marja - diferenta dintre pretul de vanzare si costul unui produs; Parti sociale - titlul reprezentand drepturile unui asociat intr- o societate cu raspundere limitata sau intr-o societate de persoane, mai ales dreptul de vot si dreptul patrimonial; Prozioane (pentru riscuri si cheltuieli) - rezerve evaluate la inchiderea conturilor, care sunt destinate pentru a acoperi riscuri si cheltuieli pe care evenimentul survenit sau in curs le fac probabile, net precizate ca obiect, dar a caror realizare este incerta; Rezultatul exercitiului - diferenta dintre veniturile si cheltuielile exercitiului. Tabloul de finantare - el explicativ al variatiilor patrimoniului si ale structurii financiare ale unei intreprinderi in cursul perioadei de referinta. Valoarea lichlditiva (disponibila): valoarea de realizare neta a cheltuielilor elementelor active si pasive, in ipoteza in care continuitatea exploatarii nu este asigurata. Planul de conturi - ofera, in cadrul clasificarii zecimale a conturilor, un simbol distinct fiecarui cont, prin care sunt identificate operatii ce se inregistreaza in conilitate. Cuprinde 9 clase de conturi, structurate pe doua circuite (sectiuni) ale conilitatii: conilitatea generala si conilitatea analitica a exploatarii. La randul ei, conilitatea generala cuprinde trei categorii de contrui: conturi de bilant, conturi de rezultate, conturi speciale. Clasa 1 - conturi de capitaluri, se refera la sursele proprii, asimilate celor proprii si a imprumuturilor pe termen lung, necesare actitatii intreprinderii; Clasa 2 - conturi de imobilizari (active imobilizate), cuprinde activele fixe, sile, de natura imobilizarilor necorporale, corporale si financiare. Clasa 3 - conturi de stocuri si comenzi (productie in curs de executie), au in vedere activele circulante materiale. Clasa 4 - conturi de terti, se refera la creantele si datoriile intreprinderii; Clasa 5 - conturi financiare (de trezorerie), reflecta operatiunile financiare ale intreprinderii, indeosebi activele banesti. Clasa 6 - conturi de cheltuieli, se refera la cheltuielile de orice natura ale intreprinderii, urmarite dupa o structura specifica. Clasa 7 - conturi de venituri, prin care se urmaresc veniturile intreprinderii intr-un exercitiu. La finele exercitiului conturile de cheltuieli si venituri se soldeaza. Planul de conturi prezinta cateva caracteristici: a) - Simbolul conturilor nu este identic ca marime, el fiind format din 2,3, sau 4 cifre. Conturile formate din 2 cifre corespund unei grupe de conturi, insa vor fi folosite ca si conturi sintetice operationale, daca nu se detaliaza pe alte conturi. Conturile cu 3 cifre pot aparea in doua variante, si anume: - conturi sintetice cu 3 cifre, ce nu se detaliaza pe alte conturi, care sunt considerate operationale; - conturi sintetice cu 3 cifre, care se detaliaza pe alte conturi cu 4 cifre, fn acest caz, conturile cu 3 cifre raman conturi neoperationale, iar cele cu 4 cifre vor fi considerate subconturi sintetice operationale asociate; b) Cifra 9 in pozitia a 3-a a conturilor cu 3 cifre sau in pozitia a 4-a in cont Asa de exemplu, conturile 161, imprumuturi din emisiune de obligatii si 168, dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate, au functia conila de pasiv, in timp ce contul 169, prime prind rambursarea obligatiunilor, are functie conila de activ. c) Cifra 9 in pozitia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se refera la prozionarea aferenta activelor ce fac obiectul acestor clase. Asa este cazul conturilor 29, 39, 49, 59. Pastrand regula, se impune ca si conturile 14 si 15 sa fie regrupate in cadrul unui cont cu simbol 19, aferent activelor conturilor de capital. Conilitatea generala Denumita si conilitate financiara, are ca obiect inregistrarea tuturor operatiunilor care afecteaza patrimoniul intreprinderilor, spre a determina rezultatele financiare ale acestora. Avand un obiect cvasiomogen, ea este unitara si obligatorie. Conilitatea generala prezinta urmatoarele caracteristici: a) - se realizeaza dupa o schema normalizata, unificata, impusa de catre autoritatile fiscale si de cerintele de control ale statului; b) - este organizata in vederea prezentarii patrimoniului organismelor si persoanelor externe; c) - prezinta patrimoniul intr-o ziune globala, nepropunandu-si furnizarea unor informatii de detaliu; d) - din ratiuni juridice si fiscale, rezultatele financiare au in vedere un ciclu de un an. Limitele conilitatii generale sunt: a) Nu permite decat ari in timp si spatiu ale rezultatelor globale si ale bilantului intreprinderii; b) Rezultatul global, calculat anual, nu este suficient pentru a conduce gestiunea intreprinderii, neoferind cuplarea fiecarui produs sau sector de actitate la rezultatele financiare ale intreprinderii. Aceste limite ale conilitatii generale sunt suplinite de catre conilitatea analitica a exploatarii. Conilitatea generala este unul dintre centrii nervosi ai intreprinderii, al carui rol este de a dirija si regla relatiile economice externe si interne. Daca pe intern informeaza asupra gestionarii financiare a patrimoniului intreprinderii, pe pian extern ea ofera tertilor (inclusiv statului) informatii prind rezultatele financiare ale acesteia. Totodata, conilitatea generala este si un instrument de analiza si sinteza, asigurand un control al eficientei gestiunii economice, focalizand alegerea variantelor posibile de dezvoltare, de crestere a profitului. Este important de stiut ca ea nu va oferi niciodata o decizie gata realizata. Reflectarea patrimoniului se realizeaza prin structura activelor si pasivelor, sub urmatoarele grupe: a) Posturile de activ, formate din active fixe (imobilizari corporale, necorporale si financiare), stocuri (materii prime, materiale, produse finite, marfurile si alte active circulante materiale), valorile realizabile (creante, active in curs de decontare si incasare), valori disponibile (active banesti, respectiv mijloace de trezorerie). b) Posturile de pasiv, formate din capitaluri proprii (contributiile asociatiilor si actionarilor la formarea capitalurilor sociale, rezervele de capital, rezultatele exercitiilor integrate capitalurilor, precum si surse asimilate celor proprii, cum sunt subventiile pentru investitii), datoriile pe termen lung (credite bancare si de la alte persoane fizice si juridice a caror rambursare depaseste un an), datoriile pe termen scurt (pasive sile) din actitatea curenta. Pe langa patrimoniul bilantier, conilitatea veniturilor si cheltuielilor este realizata intr-o structura adecvata, soldul obtinut la incheierea exercitiului din compensarea lor influenteaza capitalurile proprii ale intreprinderii. Conturile din clasa 8, denumite speciale, sunt conturi in afara bilantului folosite pentru obtinerea de informatii necesare completarii anexei de bilant. Conilitatea analitica a exploatarii Denumita si conilitatea gestiunii interne, fiind utila intreprinderii, indeosebi pentru conducerea actitatii de productie. Caracteristicile acesteia pot fi formulate astfel: 1) Are ca obiect gestiunea interna a patrimoniului, oferind un evantai de solutii din care conducerea trebuie sa aleaga pe cele mai bune; 2) Este o conilitate supla, adapila nevoilor intreprinderilor, indiferent de marimea lor, actitatea si structura acestora; 3) Este condusa cu periodicitate variabila, deseori legata de ciclul de exploatare; 4) Acopera insuficientele conilitatii generale in materie de gestiune. Operatiile inregistrate in conilitatea analitica a exploatarii se impart in doua categorii: - operatii preluate din conilitatea generala, cum sunt: stocurile initiale, achizitiile de stocuri, cheltuieli de exploatare efectuate, venituri de exploatare obtinute, pierderile si beneficiile determinate si inregistrate global in conilitatea generala. Aceste operatiuni sunt inregistrate intr-o forma sintetica in conilitatea generala si intr-o forma detaliata in conilitatea analitica. - Operatii inregistrate exclusiv in conilitatea analitica a exploatarii, care se refera la transformarile ce au loc in cadrul proceselor industriale sau de alta natura. Conturile din clasa a 9-a, cu care opereaza aceasta conilitate sunt: 90 - Decontari interne (prind cheltuielile, prind productia obtinuta, prind diferentele de pret -900, 902, 903). 92 - Conturi de calculatie cheltuieli - actitati de baza, actitati auxiliare, comune sector, generale, desfacere). 92 - contul productiei (productia obtinuta, productia in curs de executie). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
