StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
  
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul tehnologic » Evolutia sistemelor de montaj in industria constructoare de masini

Fabricatia agila. noul sistem de productie de tip american
Firmele americane se afla si ele in cautarea unui nou tip de sistem de productie, care sa fie capabil sa concureze sistemul econom al firmelor japoneze si, totodata, sa depaseasca limitele sistemului fordist al benzii de montaj, in conformitate cu diverse surse citate de Port (1992). Astfel, organizatia americana, "Agile Manufacturing Enterprise Forum", formata din peste 100 de firme americane si peste 25 de organizatii si institutii, a dezvoltat un pe 15 ani, zand crearea si dezvoltarea unei infrastructuri de inalta tehnologie, care sa determine vanzarea mai rapida decat concurenta a unor produse de calitate inalta si ia pretu


ri reduse.
"Proiectarea simultana" (asa-numita "concurrent engineering") reprezinta un prim pas in acest sens. Ea se bazeaza pe executarea aproape simultana a fazelor de cercetare a pietei, de proiectare tehnologica si constructiva, de proiectare si executie a sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, de executie, respectiv de incercare a prototipurilor si a seriei "zero". Scopul il reprezinta comprimarea duratei de dezvoitare a produselor noi si modernizate. Etapele acestui proces se executa mai mult sau mai putin simultan, spre deosebire de sistemul clasic, in care acestea se executa secvential, de catre departamente si timente distincte, care colaboreaza intre ele la varf. in noul sistem, departamentele vor conlucra in echipe multifunctionale si interdepartamentale. Procesul de comunicare rapida va fi facilitat de catre utilizarea unor retele de computere care vor conecta practic fiecare fabrica si fiecare atelier de lucru sau de proiectare si cercetare.
Telul final il reprezinta formarea de "corporatii rtuale", respectiv de diverse forme de parteneriat in afaceri, silite intre firme legate prin retele de computere, care vor manipula informatii in timp real. Este edent ca "fabricatia agila" va intampina numeroase obstacole, determinate in primul rand de necesitatea redefinirii rolului si a actitatilor manageriale.
"Fabricatia agila" ("Agile Manufacturing") este un concept foarte nou, aflat in relatie cu un alt concept de data recenta, respectiv cel de "companii rtuale". Hali (1994)| citat de Earls (1994), considera ca "agilitatea" este definita de patru caracteristici:
1) abilitatea de a face fata schimbarii continue;
2) recunoasterea de catre firma a faptului ca oamenii reprezinta cel mai valoros "activ" al acesteia;
3) incorporarea ideii de firma rtuala, prin folosirea telecomunicatiilor;
4) focalizarea asupra crearii de produse si sercii avand valoare adaugata reala. Ei sunt de parere ca agilitatea consta in flexibilitatea de traseu tehnologic,
respectiv in teza de schimbare a traseului/rutei tehnologice parcurse de produse, in functie de schimbarea determinata de variabilitatea comenzilor facute de clienti.
Un articol din resta americana Material Handling Engineering (1994) considera ca "fabricatia agila" se bazeaza pe trei elemente fundamentale:
1) O retea de informatii care sa asigure culegerea si transmiterea informatiei de la client la linia de fabricatie;
2) O tehnologie flexibila de fabricatie, respectiv sistemul de fabricatie trebuie sa fie capabil sa faca fata schimbarilor aparute in solicitarile clientilor;
3) O forta de munca bine pregatita, calificata, flexibila si inzestrata cu autoritatea de a lua decizii.
O. Connor (1994) il citeaza pe Terence Schmoyer, director executiv al "Agile Manufacturing Enterprise Forum" din SUA, referitor la definirea "fabricatiei agile". Acesta considera ca: "Fabricatia agila deschide calea reusitei si a prosperitatii, intr-un mediu competitiv de schimbari continue si neanticipabile, si a obtinerii unui raspuns rapid la schimbarile pietei." Schmoyer considera ca fabricatia agila include nu numai flexibilitatea sistemului tehnic de a face un produs, ci si concepte cum sunt: delegarea de autoritate catre angajati, relatii prietenesti, stranse, intre furnizori si producatori, calitatea totala sau restructurarea firmei ca atare.
"Fabricatia agila" (FA) se bazeaza pe conuratii si obiective flexibile, precum si pe valori noi, aferente unui raspuns sau unei reactii rapide la modificarile pietei. Acestea sunt urmatoarele: introducerea rapida a produselor noi; acomodarea cu o cerere dificil de anticipat; realizarea rapida a prototipurilor; incorporarea comenzii de inginerie a schimbarii (Engineering Change Order - ECO); durata de aplicabilitate a echipamentului, precum si liberul arbitru al fiecaruia de a decide acceptarea unor contracte atipice de productie, care urmareste sa imbunatateasca utilizarea facilitatilor de productie. Goldman (1994) considera ca "fabricatia agila" (FA) a aparut ca raspuns al firmelor la fenomenul de "concurenta agila". Prin "concurenta agila" se intelege o paleta de fenomene care descriu noul mediu de afaceri. Aceste fenomene sunt:
1) Piete fragmentate, avand nise multiple deserte de concurenti globali;
2) Scurtarea continua si rapida a ciclurilor de ata ale produselor;
3) Valoarea produselor fizice este tot mai mult o functie a spectrului de sercii si informatii pe care le poarta produsele fizice;
4) Accelerarea tezei de introducere pe piata a noilor produse;
5) Cresterea asteptarilor clientilor pentru produse si sercii ajustate necesitatilor indiduale, specifice ("customization"), care reprezinta pachete integrate de produse fizice, de informatie si
de sercii, ce pot evolua in conformitate cu solicitarile clientilor.In opinia noastra, conceptele de "fabricatia agila", "companie rtuala" si "fabricatia legata in retea" ("networking manufacturing") decurg unul din celalalt. Astfel, firmele agile sunt capabile sa se adapteze foarte repede la variatii ale cererii, utilizand principiile organizatorice ale unui spital de urgenta, precum si o gama larga de echipamente si echipe de specialisti cu diverse calificari. O firma de fabricatie agila poate realiza cu rapiditate variatii ale aceluiasi produs, pentru a face fata cerintelor clientilor indiduali, sau sa treaca, in scurt timp, de la un produs la altul, pentru a raspunde la modificarile conditiilor de piata.
Ideea "companiei rtuale" ii apartine lui Charles Savage care, intr-o sectiune publicata in 1992, a definit-o pe baza "drumului critic" - un concept al managementului prin proiecte -, la care a adaugat instrumente performante de telecomunicatie, pentru a permite ca oamenii si resursele sa fie adaugate sau inlaturate mai prompt. Conceptul de companie rtuala prone din ideea unor companii concentrate asupra acelor lucruri care le permit sa adauge cea mai multa valoare si care coopereaza cu alte companii pentru a executa restul. in centrul conceptului de companie rtuala se afla ideea simultaneitatii proiectarii cu fabricatia, bazata pe folosirea telecomunicatiilor.
Aceste trei concepte au evoluat in anii '90, derivand din conceptul de "fabricatie econoama", care a inceput procesul de subminare a conceptului de productie de masa, aratand ca volumul nu reprezinta pentru o firma singura modalitate de a deveni profiila. Firmele pot fi profiile prin eliminarea proceselor inutile, prin reducerea duratei de lansare pe piata a noilor produse si prin axarea fabricatiei pe necesitatile clientilor indiduali. Ca atare, ele pot oferi clientilor posibilitati mai mari de alegere, la acelasi pret, prin cresterea numarului de modele oferite si a ratei de introducere a modelelor noi si imbunatatite.
Fabricatia agila si implicatiile ei asupra managementului firmei
Trecerea la fabricatia agila impune utilizarea delegarii de autoritate la nivelul executantilor, utilizarea echipelor de lucru interfunctionale, autoorganizate si autoconduse, aplicarea de sisteme de recompensare a muncii, bazate pe abilitati si performante, structuri organizatorice aplatizate, distribuirea autoritatii, luarea deciziilor la nivelul ia care se situeaza problema decizionala. Apreciem ca toate acestea reprezinta schimbari dramatice ale valorilor manageriale, ale structurii organizationale si ale paradigmelor aflate la baza culturii firmelor.
Parerea noastra este ca, din aceste motive, implementarea sistemului agil de productie va fi dificila si de lunga durata. Cel mai probabil e ca se va pune din nou accentul pe tehnologie, intrucat aceasta poate fi achizitionata si schimbata. Totusi, se estimeaza ca lectiile date de esecurile abordarii tehniciste, centrata pe rolul dominant al tehnologiei in procesul de implementare a Sistemelor Flexibile de Fabicatie, au conns o mare parte a managerilor firmelor ca sunt necesare cel putin unele ajustari ale organizatiei, dar si ajustari la nivelul mentalitatii oamenilor. Opinia noastra, bazata pe rezultatele cercetarii efectuate, este ca aceia care vor merge cel mai departe pe drumul acordarii unei importante egale oamenilor, organizatiei si tehnologiei, reusind imbinarea lor armonioasa, intr-o firma echilibrata, vor fi cei care vor exploata cu cea mai mare eficienta potentialul noului sistem, obtinand rezultate maxime.


Organizatia agila
Dove (1994) precizeaza ca obiectivul central al "organizatiei agile"este "mai multe produse noi, cu cat mai putine procese tehnologice noi." "Organizatia agila" reprezinta un sistem nou, format mai ales din componente verificate, dar care este construit in timp mai scurt, este operational mai rapid, costa mai putin si reduce erorile. Ea reprezinta un raspuns la accelerarea frecventei introducerii de produse noi, sub impactul concurentei si al clientilor. Ciclurile de ata ale produselor sunt mai scurte, ceea ce determina mai multa insilitate in domeniul productiei, respectiv in ceea ce priveste reperele noi, procesele tehnologice noi, abilitatile umane si metodele noi, pregatirea profesionala noua. in consecinta, creste numarul si amploarea problemelor, frecventa reproiectarii, volumul deseurilor, timpul lucrat suplimentar s.a.m.d. Toate acestea determina un impact sporit asupra necesarului de supraetuire a firmei, referitor la costuri, calitate si la durata scoaterii pe piata a unui produs nou.

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact