 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul tehnologic
» Evolutia sistemelor de montaj in industria constructoare de masini
|
|
Sistemul de montaj manufacturier. continut si trasaturi caracteristice |
|
| Asa cum s-a mai aratat, sistemul de productie de montaj este definit ca fiind un ansamblu de elemente care are drept functie de baza transformarea unor repere disparate si/sau subansamble intr-un produs mai complex, prin combinarea lor intr-o anumita^ conuratie presilita.Insotind dezltarea activitatilor industriale, sistemele de montaj au cunoscut mai multe forme, care au aparut succesiv, dar care continua sa coexiste inca in perioada actuala^ in diverse ramuri industriale.In prima perioada a dezltarii industriei constructoare de masini, produsele erau montate la ordinul clientului, in diverse ateliere mestesugaresti, de catre lucratori cu o inalta calificare profesionala. Acest sistem de montaj, asa-numitul "montaj mestesugaresc" sau "sistem de montaj manufacturier" reprezinta, in istoria dezltarii industriale, prima forma de organizare a procesului de montaj al produselor finite. Acest sistem avea urmatoarele caracteristici: 1) Forta de munca, operatorii umani, aveau o indemanare deosebit de inalta in proiectarea produselor, in operatii de prelucrare si in montajul final al produsului. Ca atare, pot fi caracterizati ca fiind policalificati. 2) Deoarece firmele care executau montajul final nu utilizau un sistem de masurare standard, piesele executate de diferiti furnizori nu erau conforme cu specificatiile constructive. Nepotrivirile trebuiau solutionate in procesul de montaj. O alta cauza era legata de nivelul tehnologic al prelucrarii reperelor din otel. Masinile-unelte ale epocii nu puteau prelucra repere din otel tratat pentru durificare. De aceea, reperele erau mai intai prelucrate si apoi durificate cu ajutorul tratamentelor termice. Aceasta a determinat aparitia altor abateri dimensionale de la desenele constructive initiale, deci dificultati suplimentare la montajul final. 3) Montajul final al fiecarui produs era executat, de la inceput pana la sfarsit, de catre aceiasi muncitori. Ei executau toate operatiile de montaj, incluzand operatiile de asamblare, ajustare, potrivire, reglare, manipulare si control; dar si operatii de alimentare a locului de munca cu repere, subansamble, scule; operatii de intretinere si reparatii ale sculelor si dispozitivelor utilizate; operatii de control al calitatii produsului finit. Totodata, muncitorii puteau lua decizii cu privire la modul de desfasurare a procesului de montaj, avand o larga autonomie, dar si responsablitati personale. Fiecare muncitor, dupa ce finaliza operatiile de ajustare si montaj, care aveau un caracter deosebit de complex, dupa ce efectua el insusi controlul final asupra intregului produs, putea decide daca il va preda pentru livrare sau nu. in cazul in care produsul nu era corespunzator, muncitorul era cel care executa operatiile de remediere, de obicei pe acelasi amplasament. Reiese deci ca muncitorii isi foloseau si forta fizica, dar si intelectul. 4) Datorita cauzelor prezentate anterior, referitoare la lipsa constantei dimensionale si de forma a reperelor componente ale produselor, operatiile de montaj se desfasurau aneios, necesitand asa-numita "ajustare secventiala" a reperelor produsului finit. Montajul incepea cu potrivirea primelor doua repere componente, prin ajustari reciproce in vederea imbinarii lor corecte. Apoi, aceeasi metoda era folosita in continuare pentru reperul care era adaugat la subansamblul obtinut din primele doua repere. Rezultatul "ajustarii secventiale" era ceea ce, in limbajul tehnic al zilelor noastre, se numeste "olog dimensional". Cand muncitorii ajustori terminau de potrivit ultimul reper, iar in cazul unui autoturism erau cateva sute, produsul finit era cu totul altul decat produsul aflat pe standul de montaj alaturat, desi amandoua erau executate dupa aceleasi desene constructive. 5) intrucat nu puteau fi executate produse identice (autoturisme), constructorii s-au concentrat asupra executiei de produse la ordinul clientului, accentuand performantele si finisajul autoturismului. Acestea erau singurele puncte de interes pentru cumparatorii bogati, singurii care isi puteau permite sa cumpere un autoturism la preturile mari practicate de firmele producatoare. 6) Alte aspecte negative ale sistemului manufacturier se refereau la lipsa de siguranta in exploatare, deci la realizarea de produse calitativ necorespunzatoare din punctul de vedere al mentenabilitatii si sigurantei in exploatare. Totodata, din punct de vedere economic, sistemul era incapabil sa scada costurile de productie, chiar in conditiile in care lumul de productie crestea. Ca atare, preturile erau ridicate, fapt care limita dimensiunile pietei. Toate acestea se manifestau, mai mult sau mai putin, in diferitele ramuri industriale, constituind o frana in calea dezltarii lor. Aceasta era situatia in industrie, la inceputul secolului XX, in general, si in industria automobilului, in special. in acel moment, mai precis in anul 1908, Henry Ford, proprietarul unei companii producatoare de autoturisme in sistem de montaj manufacturier, a gasit o cale prin care au putut fi depasite problemele productiei manufacturiere. Aceste tehnici noi au permis reducerea drastica a costurilor de productie, simultan cu cresterea calitatii produsului. Noul sistem de productie a fost denumit de contemporanii lui Henry Ford, "fordism", dar el e cunoscut in prezent sub denumirea de "productie de masa", pe care i-a dat-o Henry Ford in 1926 (Scheid, 1980). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
Despre evolutia sistemelor de montaj in industria constructoare de masini |
|||||||
Stiu si altele ... |
|||||||
|
|||||||
