 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» resurse umane
» Sistemul om-masina-mediu. ergonomia
|
|
Ergonomia |
|
| Ergonomia este disciplina teoretica si practica preocupata de perfectionarea sistemului om-masina-mediu, prin ajustarea caracteristicilor echipamentelor si ale mediului, tinand cont de cele ale utilizatorilor umani (ura 5). Pentru aceasta, este necesara luarea in calcul a diferentelor interindividuale - dimensiuni, forta fizica, greutate, abilitati in prelucrarea informatiilor etc. Abordarea ergonomica vizeaza, de asemenea, transferarea de la om la masina a functiilor de receptie, prelucrare a informatiei si chiar a unor functii de decizie, acesta fiind un pas firesc in dezltarea tehnologiei, care, dupa preluarea de catre echipamente a functiilor de agent motor, prelucrare tehnologica si transmitere, a ajuns la un nivel de dezltare suficient de ridicat pentru a indeplini o parte din functiile superioare de prelucrare a informatiei si de luare a deciziei (Rosea et al., 1982). Termenul "ergonomie" (gr. ergon - "munca" si nomos - "lege") a fost propus in 1949 de catre Murrel, prin el intelegandu-se, intr-o definitie extinsa (Manolescu, 1999), gruparea stiintel Ergonomia este o stiinta relativ noua (anii '40), avand legaturi cu mai multe domenii stiintifice - psihologia, sociologia, fiziologia, medicina muncii, stiintele tehnice, stiintele economice. Principalii factori care au facut necesara aparitia ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): - progresul tehnic si tehnologic : - discrepanta tot mai evidenta dintre nivelul tehnic si posibilitatile organismului uman; - complexitatea tot mai mare a echipamentelor, precum si valoarea lor tot mai ridicata, care au pus in evidenta pericolul de accidentare si costul enorm al erorii umane din punctul de vedere al ubelor materiale (o eroare mica poate genera costuri foarte mari); - elutia conceptiei omului despre munca si viata: - exigente ridicate in ceea ce priveste calitatea vietii in general, calitatea vietii profesionale, confortul la locul de munca; - progresul stiintelor tehnice, umane, economice si sociale. Ergonomistii utilizeaza informatii despre oameni: de exemplu, abilitatile lor cognitive si motrice, precum si limitele lor, dimensiunile antropometrice, abilitatile de prelucrare a informatiilor si deciziei, particularitatile proceselor senzoriale si perceptive, precum si conditiile optime de temperatura, presiune etc. (Bogathy, 1999a; Bogathy, Molnar, Turcu, 1975). Aceste informatii sunt folosite impreuna cu proiectantii de echipamente si inginerii pentru a se asigura ca sistemele, produsele, incaperile, cladirile in care se desfasoara munca ofera conditii de confort, eficienta si siguranta. De asemenea, ergonomistii evalueaza produsele si serviciile deja existente, pentru a determina masura in care ele se potrivesc utilizatorilor si pentru a face recomandari pentru imbunatatirea lor, si aceasta deoarece productia de masa (prin cresterea numarului produselor) are un impact deosebit asupra unui numar foarte mare de utilizatori. Astfel, devine necesara evaluarea produselor pentru cat mai multe categorii de utilizatori (inclusiv pentru persoanele handicapate). Ergonomia a aparut din necesitatea de a ne asigura ca noile tehnologii pot fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. Ergonomia - cadru centrat pe utilizator Ergonomia ofera un mod special de gandire despre oameni la munca sau joc, plasand persoana ("utilizatorul") in centrul interesului. De asemenea, ia in considerare interactiunile diverse intre utilizator, sarcinile pe care acesta le executa si mediul mai larg in care isi desfasoara activitatea. Acest mediu include echipamentul folosit, caracteristicile ambiantei fizice si contextul social. O viziune sistematica -, echipamentul, locul de munca, ambianta, organizatia fiind dispuse intr-o reprezentare concentrica avand utilizatorul intr-o pozitie centrala. cele cinci elemente sunt separate unul de celalalt prin inele. Fiecare inel reprezinta un tip de interactiune cu utilizatorul, constituind o interfata a elementului respectiv cu utilizatorul. Utilizatorul. Caracteristicile si neile oamenilor trebuie identificate la inceputul oricarui proiect ergonomie. Aceasta ne asigura de faptul ca designul este centrat pe utilizator.In proiectare este necesara luarea in considerare a diferitelor grupuri de utilizatori. De exemplu, proiectantul unei masini trebuie sa ia in calcul nu numai conducatorul, ci si pasagerii si pe cei care fac reparatiile de intretinere si de remediere a masinii. De asemenea, trebuie studiate si particularitatile indivizilor din fiecare grup de utilizatori (conducatorii - in exemplul nostru - pot fi foarte diferiti). Proiectarea sau modificarea produselor si spatiilor de lucru trebuie sa tina cont de diferentele interindividuale, oamenii fiind deosebiti din punctul de vedere al caracteristicilor fizice (dimensiune, forta), dar si psihologice (timp de reactie, memorie. indemanare etc). Interfata utilizator-echipament. Aceasta interfata implica toate interactiunile intre utilizator si echipamentul pe care acesta il foloseste pentru executarea unor sarcini specifice, fie ca ele constau in pilotarea aeroului sau in folosirea periutei de dinti. Specialistul in ergonomie este interesat de elementele principale ale masinii ( ura 1 : panourile de comanda si de afisare), iar elementele umane de interes sunt functiile motrice si cognitive. Cercetarile ergonomice au scos in evidenta modificarea parametrilor importanti ai muncii si aspectelor structurale ale muncii (motrice, senzorial, informational etc). Astfel, s-au constatat urmatoarele (Manolescu, 1999): - simplificarea si reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a functiilor fizico--mecanice si energetice; - componenta motorie isi pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o inlantuire de raspunsuri intermitente care solicita o atentie concentrata si distributiva; - cresc exigentele din sfera senzoriala, perceptuala, cognitiva; - creste ponderea factorilor de personalitate (motivatii, aspiratii, interese, atitudini, afectivitate etc.); - creste ponderea muncii complexe, superior calificata o data cu limitarea muncii simple, monotone, lipsite de interes ; - concentrarea tehnologica crescuta poate genera un sindrom de izolare, afectand calitatea si frecventa relatiilor interumane. Interfata utilizator - loc de munca. in interactiunile de acest tip sunt implicate obiectele care sunt secundare sarcinii executate, aranjamentul si proiect Interfata utilizator-ambianta. Toate sarcinile se desfasoara intr-o ambianta cu diferite caracteristici fizice (lumina, zgomot, vibratii si temperatura - infra, submodulul 4). Aceste caracteristici fizice afecteaza utilizatorul in executarea sarcinii. De exemplu, oamenii care folosesc calculatoarele pot intampina dificultati in citirea informatiei daca in ecran se reflecta diferite suprafete stralucitoare (cum ar fi ferestre sau lampi de iluminat). De asemenea, daca munca se desfasoara intr-o ambianta zgomotoasa, comunicarea poate fi dificila, fapt ce conduce la neintelegeri si alte tipuri de erori. Interfata utilizator-organizatie. in afara de ambianta fizica, mai exista un numar mare de factori organizationali care influenteaza utilizatorul. Dintre acestia, cei mai importanti sunt: numarul de ore lucrate, munca in schimburi, pauzele de lucru, relatiile de cooperare-conflict etc. Rolul specialistului in ergonomie este de a proiecta interfete intre utilizator si masina, astfel incat sistemul om-masina sa-si atinga obiectivele intr-un mod cat mai eficient. Metodele si tehnicile care sunt utilizate pentru a atinge acest deziderat ilustreaza o importanta diferenta intre perspectivele psihologului industrial si cele ale specialistului in ergonomie. in timp ce psihologul pune accentul pe selectie, training, motivare si alte actiuni avand ca scop schimbarea angajatului, perspectiva ergonomistului este centrata pe schimbarea componentelor masinii din sistem, considerandu-se ca adaptarea masinii la om este mai usoara decat adaptarea omului la masina. Interactiunea om - calculator Adoptarea noilor tehnologii informationale la locul de munca a devenit o experienta comuna in majoritatea organizatiilor care investesc masiv in echipamente cat mai moderne si performante, sperand o crestere a eficientei angajatilor (Lewis, 2000; Webster, Martocchio, 1992). S-a dovedit astfel utila concentrarea studiilor ergonomice pe designul interfetei om-calculator, particularitatile sistemelor computerizate si modalitatile de integrare a sistemelor informatice in organizatii (Hoc, 2000; Nicholson, 1998; Waterson, 2000). Prin tehnologia informatiei se intelege totalitatea echipamentelor (electronice si informatice), precum si a programelor rulate de calculatoare ce asigura memorarea, procesarea, transferul informatiei care au un rol important in asigurarea comunicarii si in procesul decizional (Yogesh, 1993). Tehnologia informatiei s-a dezltat intr-un ritm care a depasit orice previziune din punctul de vedere al numarului de sisteme, al puterii de procesare a informatiilor si al costului. in ceea ce priveste numarul de calculatoare, se presupune ca in anul 2003 existau deja circa un miliard de astfel de sisteme, conform unui studiu realizat de liderul mondial in producerea de microprocesoare - Intel (1998). Aceasta cifra, sustinuta si de situatia reala din anul 2000 - circa 750 de milioane de calculatoare -, ne arata ca prognozele de acum 50 de ani, cand s-a estimat un numar de 2.000 de calculatoare pana in anul 2000 (Drucker, 1993), nu puteau lua in considerare dezltarea tehnologiei informatiei si a aplicabilitatii acesteia.In secolul care tocmai s-a incheiat, noi echipamente, procese si metode, noi relatii intre oameni si noi sarcini in munca au fost introduse in societate. Toate acestea r forta oamenii sa se adapteze la schimbari si sa raspunda prin dezltarea unor abilitati de invatare continua (Wright, 1993). Interactiunea om - calculator este disciplina ce are ca obiect de studiu proiectarea, evaluarea si implementarea sistemelor computerizate, precum si a fenomenelor legate de utilizarea acestora de catre oameni (Jurcau, 2003). Aspectele vizate se incadreaza in doua mari categorii: omul (procesele psihice implicate - perceptie, memorare, luarea deciziei, motivare etc.) si calculatorul (aspecte multimedia, miniaturizare, dispozitive de intrare si iesire etc). Diversitatea problemelor aparute o data cu difuziunea masiva a tehnologiei informatiei, precum si neia de a gasi solutii rapide si eficiente in rezolvarea lor au grabit nasterea unei noi discipline care sa aiba ca obiect de studiu interactiunea om - calculator. Una dintre aceste probleme o reprezinta noile boli profesionale. Asistam la o crestere numerica a bolnavilor cu sindromul "Computer Vision", descris prin: dureri de cap, dureri oculare, fotofobie, ochi uscati si iritati, vedere incetosata la distanta mare sau mica (Vaschi, 2001). Din acest motiv, numai in SUA, 10 milioane de lucratori (Myers, 2000) au urmat anual tratamente pentru ochi, datorate efectelor calculatoarelor, in special al monitoarelor, 3 din 4 utilizatori acuzand probleme generale de vedere. in plus, inca nu exista studii concludente despre efectele adverse ale echipamentelor de comunicare mobile. Reducerea factorilor ce pot produce probleme de sanatate care apar la locul de munca dotat cu echipamente avansate trebuie sa fie studiata prin prisma psihologiei muncii, a ergonomiei, a stiintelor ingineresti. Altfel, consecintele noilor boli profesionale limiteaza avantajele oferite de progresul tehnic.Imbunatatirea performantelor operatorilor de calculator prin proiectarea unor interfete cu sistemele informatice constituie un alt aspect important al interactiunii om - calculator, in cadrul muncii la calculator, intrebuintarea dispozitivelor de intrare (tastaturi, mouse etc.) ocupa o parte semnificativa din timpul de lucru. Astfel, s-a cuantificat ca ponderea folosirii mouse-ului poate ajunge pana la 2/3 din timpul de lucru (Johnson et al., apud Aaras, Ro, 1997). De aici si neia de a proiecta periferice cat mai conforile pentru utilizatorul uman (Aaras, 2001). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
