 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» resurse umane
» Oboseala, stresul si accidentele de munca
|
|
Oboseala |
|
| Un fenomen cu caracter disfunctional determinat de stres, dar nu numai, este oboseala, perceputa ca o reactie a organismului de readaptare si refacere a functiilor sale in urma unor solicitari intense sau repetate de consum energetic din partea organismului, in general, oboseala este un fenomen reversibil, deoarece, in urma unei perioade de repaus, organismul isi reface capacitatea de functionare normala. Prin aceasta caracteristica ea se deosebeste de surmenaj, ca o forma de oboseala ireversibila si care necesita tratament medical pentru recuperare. Oboseala poate fi clasificata in diverse moduri, dintre care am putea distinge: oboseala musculara (determinata de un efort predominant fizic), oboseala neurosenzoriala (cauzata de tensiuni ale analizatorilor) si oboseala psihica (determinata de factori de natura psihica) (Enache, 2003). O data cu automatizarea aparuta in industrie, oboseala fizica tinde sa se manifeste tot mai rar in munca, in schimb oboseala intelectuala (psihica) apare tot mai frecvent. Munca presupune un consum energetic, prin urmare poate implica aparitia oboselii. Din acest punct de vedere, oboseala este un fenomen de dezadaptare constand in tulburarea raportului optim dintre randament si consumul energetic sub nivelul minim necesar desfasurarii in mod eficient a activitatii (Jurcau, 2003). O pozitie oarecum opusa prezinta Pufan (1978), care considera oboseala un fenomen de prevenire a epuizarii capacitatii de munca, si nu epuizarea ca atare a energiei necesare muncii.Intre multitudinea de factori care pot provoca oboseala amintim: factorii de mediu (temperatura, umiditate, luminozitate, zgomot etc.); factorii de natura psihica (responsabilitati, conflicte, temeri, depresii, atentia incordata etc.); factorii ce tin de natura muncii (monotonie, rutina, efort fizic, ritm de munca); factorii de natura medicala determinati de anumite boli. O alta grupare, oarecum similara, stipuleaza tot patru categorii de cauze ce favorizeaza aparitia oboselii: factorul om; utilajele folosite; caracteristicile mediului; sarcinile de indeplinit (Bogathy, 2002a). Acestea sunt reprezentate grafic in sectiunea 2 si au drept punct comun o cheltuiala energetica ridicata sau un volum energetic redus. Indiferent de tipul de factori care au contribuit la aparitia oboselii, exista mai multe forme de manifestare a acesteia. Ele pot fi grupate in patru categorii: manifestari fiziologice, psihice, sociale si in profesional (Jurcau, 2003). Detalii despre consecintele acestor manifestari pot fi obserte din sectiunea 3. Aceste manifestari pot fi eluate printr-o multitudine de probe, care vizeaza in principal performantele subiectilor, fie sub forma timpului de reactie, fie a numarului de erori ori a capacitatii de decizie. Prevenirea oboselii sau refacerea dupa instalarea acesteia se poate face printr-un program de lucru eficient. Astfel, durata unei zile de lucru, a numarului de ore de munca pe saptamana, durata si calitatea concediului de odihna sunt numai cate masuri generale de care trebuie sa tinem seama pentru a neutraliza efectele oboselii. Dupa Enache (2003), remediile pentru oboseala in munca de birou privesc atat nivelul vietii personale, cat si cel al vietii profesionale. in privinta vietii personale, cele mai eficiente masuri de combatere a oboselii constau intr-o viata acti lipsita de conflicte si tensiuni sau excese. in privinta vietii profesionale, oboseala poate fi combatuta prin recunoasterea de catre conducere a importantei luptei impotri oboselii, insotita de o serie de masuri ergonomice si psihologice menite sa asigure un mediu propice pentru desfasurarea activitatii si intarzierea aparitiei oboselii. De aceea, managerul are un rol esential in determinarea duratei si numarului pauzelor de odihna, a continutului acestora, pentru a obtine un nivel optim al capacitatii de munca si al starii de sanatate a angajatilor sai. Aceste masuri pot fi reglementate si prin politici nationale implementate prin legi sau regulamente de actiune. Toate aceste masuri sunt dedicate combaterii oboselii, cresterii randamentului de munca si scaderii riscului de a comite accidente de munca sau celui de boli profesionale. intre ele am putea aminti: oferirea de apa minerala in conditiile unor temperaturi extrem de ridicate, de alimente nutritive in cazul unor activitati de munca mari consumatoare de efort ori desfasurate in conditii de mediu neprielnice etc. ura 3. Consecintele oboselii in fiziologic, psihologic, social si profesional Consecinte fiziologice - scaderea tonusului - acumularea unor substante toxice - modificari ale pulsului si al tensiunii arteriale - scaderea rezistentei organismului Consecinte psihologice - disconfort psihic - tulburarea motricitatii - iriilitate - agitatie - scaderea functiilor cognitive (perceptii, memorie, gandire) Consecinte sociale - probleme familiale datorate iriilitatii - tulburari de integrare in colectivul de munca - costuri economice de refacere Consecinte profesionale - scaderea randamentului - cresterea erorilor - riscul marit de a comite accidente de munca - scaderea motitiei si a satisfactiei pentru munca |
|
|
Politica de confidentialitate
|
