 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» bazele marketingului
» Sistemul informational de marketing
|
|
Sistemul inteligenta de marketing |
|
| Sistemul inteligenta de marketing (S.IG.M.) are principalul obiectiv culegerea de date si informatii asupra micro si macro-mediului firmei, necesare informarii managerilor. Prin acest sistem se obtin deci informatii asupra mediului. Sursele acestor informatii sunt: 1. Surse secundare, tiparite, scrise de la care se obtin informatii secundare, adica informatii prind perioadele trecute. Acestea, la randul lor pot fi: ' surse interne, oferite de sistemul informational intern de marketing; ' surse externe, aflate deci in afara firmei. Sursele externe suni de o extrem de mare varietate si diversitate: ziare si reste cu caracter local, national sau international; reste de specialitate; publicatii ale unor organisme guvernamentale; rapoarte si publicatii ale unor organizatii internationale: publicatii ale institutelor de cercetari si ale universitatilor, carti etc. Urmarirea si consultarea regulata a acestora presupune timp si bani. in marile firme exista Centre interne de Informare si Documentare pentru colectarea si selectarea informatiilor majore din domeniile care prezinta interes pentru intreprindere. Informatiile secundare, absolut necesare managerului, prezinta atat avantaje, cat si limite. Dintre avantajele utilizarii acestora, mentionam: ' necesita costuri si timp mai redus, ativ cu obtinerea informatiilor primare: ' ajuta la clarificarea sau definirea unor probleme cu care firma, sau altcineva, sa mai intalnit in trecut; ' avertizeaza managerii asupra complexitatii si dificultatii unei anumite probleme si implicit a dimensiunilor si modalitatilor de abordare ale acesteia. Limitele utilizarii informatiilor secundare sunt determinate, in principal de urmatoarele considerente: ' relevanta unor date este indo-ielnica. Acestea se refera la perioade si conditii trecute, la un anumit "istoric". Dinamismul pietei, al mediului imprima acestor informatii un accentuat caracter perisabil; ' inacuratetea, intamplatoare si/sau voita. Posibilitatea de eroare nu este neglijabila avand in vedere procesul de culegere, prelucrare analiza Si tiparire sau retiparire a acestora. O cat de mica neatentie in tot acest lant poate conduce la o prezentare eronata a unor date. Sau, de exemplu. lipsa de profesionalism si experienta a autorului in sistematizarea si prelucrarea unor date poate determina din start erori sistematice, desi neintentionate. Mai grave sunt insa cazurile, in care, cu buna stiinta si intentie se denatureaza anumite date si informatii, in prezentarea lor. Diminuarea acestor neajunsul- presupune stilizarea prudenta cu precautiune a acestor date, in raport cu cunoasterea raspunsului la anumite intrebari, cum ar fi: ' cine a colecta! datele? ' care a fost scopul studiului din care extragem datele? ' ce informatii au fost colectate? ' cand si cum au fost culese si obti-nute? ' ce consistenta au in raport cu alte informatii? Se recomanda, d!e asemenea, consultarea unor surse diferite pentm aceleasi informatii in scopul confirmarii acestora. 2. Surse primare de informatii - acestea furnizeaza informatii primare. Din aceasta categorie fac parte: ' forta de vanzare a firmei, adica personalul cu sarcini si atributii directe in vanzarea produselor. Acesta indeplineste rolul de "ochii si urechile" intreprinderii. Este necesar a fi instituit si motivat pentru a observa, surprinde atitudinile, reac-tiile, comportamentul consumatorului; ' intermediarii (angrosisti, detailisti), reprezentante si filiale in strainatate - si acestia trebuie instruiti si stimulati; ' personal specializat in "culegerea" de date si informatii referitoare la piata, concurenti, public etc; ' centrul intern de documentare si informare; ' firme specializate in consultanta si cercetari de marketing. Mijloacele de obA»tinere a informatiilor primare sunt difeirite, diferentierea aicestora finnd determinata de natura si complexitatea procesului de culegere, prelucrare si analiza a datelor, astfel: ' observarea indirecta, generala, fara un scop anume. De exemplu, simpla prire intr-o trina, sau simpla trecere in resta a unor magazine sau reclame in asteptarea unui aon sau tren pot oferi instantaneu anumite informatii si declanseaza anumite idei; ' observarea directa, conditionata, fara implicarea insa a unei cercetari active asupra unei probleme sau unui tip de informatii specifice. De exemplu, participarea la deschiderea si zitarea unor expozitii, a unui targ, fara un scop dinainte silit; ' cercetarea informala - cu scopul de a obtine date si informatii referitoare la o problema specifica, cu un efort insa relativ limitat. De exemplu, efectuarea unei scurte deplasari de documentare intr-o zona (piata) in care se intentioneaza lansarea unui produs sau serciu nou. Sau, frecventarea retelei de restaurante ale unei firme concurente cu scopul de a cunoaste direct preturile practicate de catre aceasta; ' cercetarea formala, adica un studiu complex, direct, de teren cu un efort considerabil, pe baza unui si a unei metodologii presilite pentru a obtine informatii directe, specifice referitoare la o problema concreta, specifica. Este o cercetare de marketing realizata dupa un riguros de catre departamentul propriu al firmei, sau pe baza unei comenzi ferme catre o firma specializata, sau prin conlucrarea departamentului de cercetari de marketing al firmei cu o institutie specializata in studii si cerce-tari de marketing. Edent, obtinerea informatiilor primare in special prin cercetarea informala si cercetarea formala este mai costisitoare. Acestea au insa avantajul ca sunt "proaspete", reflecta schimbarile, tendintele din "starea" mediului. Importanta acestora poate fi demonstrata prin cateva exemple: ' anual peste un sfert din populatia adulta a S.U.A. este antrenata in diferite anchete, realizate pe baza de chestionar si interu; ' firma FORD are o baza de date care cuprinde cea 50 milioane de nume a uti-lizatorilor produselor sale; General Foods/Kraft - 25 milioane; Citicorp - 30 milioane; Burger King Corporation investigheaza prin cluburile proprii 50.000 copii/zi; Procter & Gamble, cu un departament propriu de cercetari de marketing care numara cea 1000 de persoane, culege informatii pe baza de chestionare si interuri la peste 2.000.000 persoane pe an; Compania japoneza N.E.C. dispune de o retea de 5000 de calculatoare aflate in diferite zone ale globului. Zilnic, intre orele 8-l1, pe baza unor programe specifice, acestea transmit informatii la calculatorul central al firmei. intre orele 11-l2 aceste informatii sunt prelucrate, iar la ora 12 (zilnic) directorul de marketing are pe masa lui situatia ("starea") pietei mondiale in problemele si sub aspectele solicitate. Este clar ca obtinerea acestora nu este usoara si ieftina. Daca, insa, managementul firmei este dispus sa aloce fonduri in acest scop (intre 2% si 10% din cifra de afaceri a marilor firme este destinata cercetarilor de marketing), rezulta ca acestea se justifica. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
