 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing international
» Teorii despre organizatii
|
|
Teoria organizatiilor ca sisteme deschise si rationale |
|
| in jurul anului 1950, teoreticienii si analistii erau preocupati de studierea dinamicii si eficientei organizationale prin raportare nu numai la componentele sau mecanismele interne ale sistemului, ci si la cele ale suprasistemului, respectiv la cerintele, presiunile sau exigentele mediului. Principalele modele teoretice dezvoltate in aceasta etapa sunt teoriile de contingenta si analiza costurilor tranzactionale. Preocuparea centrala este aceea de a studia schimburile reciproce sau interdependentele dintre organizatie si mediu, acesta fiind considerat o sursa esentiala a informatiilor, energiei si ordinii prin care se asigura insasi supravietuirea organizatiei. In cadrul acestei paradigme pot fi distinse doua tipuri de modele teoretice, promovate succesiv (dupa Vlasceanu, 1999). Astfel, intr-o prima etapa, cuprinsa intre anii 1960 si .Teoriile de contingenta Teoriile contingentei argumenteaza ca orice problema - fie umana, fie de structura -a organizatiilor trebuie abordata nu la modul general, ci in functie de situatia specifica. Aceasta inseamna ca nu exista o singura sau cea mai buna" structura de organizare, forma de motivare sau practica de conducere, care sa fie potrivita in orice situatie. Modul de abordare a fiecarei probleme trebuie adecvat cerintelor situatiei specifice, respectiv tipurilor de activitati, de oameni sau de mediu in care functioneaza organizatia. Eficienta organizatiei este determinata de modul de adecvare a structurii si proceselor interne ale organizatiei la natura mediului. Constituindu-se ca o provocare la adresa interpretarii organizatiilor ca sisteme inchise, teoriile de contingenta accentueaza ideea ca o mare parte a variantei din comportamentul unor firme depinde de mediu". in cadrul abordarii contingentiale au fost promovate extrem de multe analize si modele a caror premisa principala era aceea ca modul de adecvare a caracteristicilor organizatiilor la cerintele mediului va determina insasi capacitatea lor de adaptare. Tom Burns, G.M. Stalker Una dintre lucrarile de referinta in care este analizata relatia dintre structura organizatiei si mediu le apartine lui Tom Burns si G.M. Stalker (1961). Cei doi cercetatori au studiat o serie de firme din industrii diferite, iar rezultatele au evidentiat ca, in functie de cele doua tipuri de mediu, organizatiile se deosebesc in mod fundamental atat in ceea ce priste structura de organizare, cat si modul de functionare. Burns si Stalker au definit cele doua tipuri de organizare ca sisteme mecanice si, respectiv, sisteme organice. Acestea trebuie intelese insa ca tipuri ideale" de organizare, care reprezinta extremele unui continuum de-a lungul caruia pot fi plasate cele mai multe organizatii. Tipul mecanic corespunde unor conditii relativ sile si este caracterizat printr-o diferentiere foarte accentuata a sarcinilor de realizat si printr-o ierarhie foarte clara a autoritatii si responsabilitatii. Comunicarea si interactiunea pe rticala, precum si loialitatea, supunerea fata de superiori se bucura de o mare importanta in cazul acestui tip. Tipul organic, in schimb, corespunde unor conditii insile, saturate de probleme noi si care nu pot fi impartite in subsarcini specifice sau distribuite specializarilor existente. Burns si Stalker considera ca performanta organizationala este optima atunci cand sistemul mecanic este asociat cu un mediu sil, iar cel organic cu un mediu dinamic. P. Lawrence si J. Lorch Necesitatea adecvarii structurii organizationale la caracteristicile mediului pentru obtinerea unor performante inalte a fost confirmata si de studiile realizate de P. Lawrence si J. Lorch in anul 1967. Cei doi au studiat mai multe organizatii din trei tipuri diferite de industrii: de materiale plastice - care functioneaza intr-un mediu dinamic, al schimbarii rapide -, de recipiente standardizate -, mediu sil si predictibil - si de produse alimentare ambalate -, care se afla intre aceste doua extreme. Autorii au pornit de la premisa conform careia, cu cat mediul in care actiaza organizatia este mai dinamic, cu atat mai mare va fi gradul de diferentiere intre subsistemele componente. Rezultatele cercetarii au aratat ca eficienta organizationala este determinata de gradul de adecvare a structurii unei organizatii la cerintele mediului. Astfel, intr-o organizatie care functioneaza intr-un mediu sil poate exista un set unitar de programe, scopuri si expectante valabile pentru toti membrii organizatiei, in timp ce intr-un mediu dinamic cerintele de schimbare rapida si flexibilitate pot fi dublate de nevoia unor conditii mai sile. Joan Woodward Una dintre cele mai importante contributii in aceasta directie de analiza a structurilor organizationale ii apartine cercetatoarei britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza ca adoptarea de catre o organizatie a regulilor clasice de organizare, cu o separatie stricta intre muncitori si conducere, nu reprezinta o garantie pentru succesul firmei, nici in ceea ce priste performanta productiva, nici factorul uman. Cercetatoarea a luat in considerare variabila tehnologie, iar analiza diferentelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relatii intre tehnologie si structura organizationala. Mai mult, aceasta legatura implica o relatie cauzala. Woodward nu a pretins ca tehnologia ar fi singurul factor important in determinarea structurii organizationale, ci ca, din punct de dere stiintific, ea are avantajul ca poate fi izolata si studiata cu mai multa usurinta decat orice alt factor similar. Pentru analiza variabilelor tehnice, Joan Woodward a selectat 100 de firme industria J.D. ThompsonIn analiza sa, J.D. Thompson porneste de la constatarea ca abordarea organizatiilor ca sisteme deschise implica recunoasterea faptului ca ele sunt influentate de o mare varietate de forte ce scapa controlului, contribuind astfel la aparitia incertitudinii. Cu cat schimbarile din mediu sunt mai frecnte si mai rapide - asadar, cu cat cresc complexitatea si impredictibilitatea acestuia -, cu atat va creste si gradul de incertitudine.In conceptia lui J.D. Thompson, variatiile structurale ale organizatiilor au scopul de a le proteja esenta tehnologica de complexitatea si incertitudinea mediului, asigurandu-le astfel supravietuirea si succesul. Aceasta inseamna ca structura organizatiei va fi influentata de ceea ce Thompson numeste esenta tehnologica", adica procesul prin care organizatia isi determina functia principala. Astfel, pentru protejarea esentei tehnologice si pentru obtinerea unui anumit grad de silitate si certitudine in confruntarea cu mediul, organizatiile trebuie sa-si dezvolte o serie de strategii structurale adapti. Analiza costurilor tranzactionale Olir Williamson (1975, 1985) promoaza un model analitic care imbina perspectile de abordare a organizatiilor ca sisteme deschise si, respectiv, ca sisteme rationale. El isi dezvolta teoria pornind de la incercarea de a explica originile si ratiunile existentei organizatiilor. Raspunsul pe care il ofera reprezinta o conceptualizare a formarii si schimbarii institutionale, apeland in formularea explicatiilor pe de o parte la teoriile economice ale pietei si, pe de alta, la teoria organizationala. Prin combinarea unor elemente specifice celor doua modalitati de analiza, Williamson a ajuns la formularea conceptului de economie institutionala", motiv pentru care este considerat un reprezentant al noii teorii economice institutionale", in varianta sa rationalista. Din multitudinea tranzactiilor existente intr-o societate, unele au loc pe piata, iar altele in cadrul organizatiilor. Alegerea cadrului sau a modului de realizare a tranzactiei depinde atat de informatia disponibila, cat si de costurile presupuse de entuala necesitate a obtinerii unor informatii suplimentare. Alegerea modului de tranzactionare - prin raportare la costurile implicate de fiecare alternativa - depinde de modul de combinare a doua seturi de factori: primul se refera la caracteristicile decidentilor (rationalitatea limitata si oportunismul), iar cel de-al doilea are in dere conditiile de mediu (complexitatea deciziilor, incertitudinea decidentilor privind aspecte importante ale tranzactiilor, numarul tranzactiilor dintre parteneri). Analiza lui Williamson ofera un model explicativ interesant pentru formarea si transformarea institutiilor, precum si a mecanismelor de luare a deciziilor in conditii de incertitudine. Demonstratia sa, centrata atat pe explicarea conditiilor de mediu, cat si pe cea a caracteristicilor decidentilor, duce la concluzia ca, datorita costurilor mai reduse ale tranzactiilor, organizatiile au avantaje vizibile ativ cu pietele in manevrarea tranzactiilor economice marcate de complexitate si incertitudine. Concluzii Modelele teoretice prezentate in cadrul perspectii de abordare a organizatiilor, ca sisteme deschise si rationale au promovat, dupa cum s-a observat, modalitati diferite de analiza si, uneori, solutii diferite. Daca teoriile de contingenta s-au centrat pe studierea structurilor organizationale si a relatiilor lor cu mediul, accentuand necesitatea adecvarii lor, teoria costurilor tranzactionale a propus un cadru de analiza mai larg, abordand structurile organizationale din perspectiva aranjamentelor contractuale alternati prin care se urmareste reducerea costurilor tranzactiilor. Totusi, indiferent de solutiile oferite, exista o caracteristica definitorie ce reuneste aceste teorii in paradigma discutata, si anume considerarea organizatiilor ca fiind sisteme deschise si ca fiind sisteme rationale. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
