 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing international
» Viitorul psihologiei muncii si organizationale din perspectiva schimbarilor socioeconomice-tehnoiogice din lumea muncii
|
|
Schimbarea valorilor de munca |
|
| Nici o analiza a perspectivei viitoare de conducere nu poate fi completa fara anumite previziuni privind schimbarea valorilor fortei de munca. Astfel de previziuni sunt foarte probabil gresite, deoarece, chiar atunci cand o tendinta pare sa fie clara, se intampla deseori ceva care modifica respectiva tendinta. Cu toate acestea, va trebui sa ne asumam riscul de a face sugestii cu privire la ceea ce credem ca se va intampla. in ultimii douazeci si cinci de ani, au existat multiple schimbari in orientarile americanilor (Ionescu, 2001), mai ales in cele privind munca. inainte de anul 1960, etica muncii era dominanta, in general, cei mai multi oameni credeau ca munca din greu este un lucru bun, ca va conduce la succes si ca poti avea succes gasindu-ti o pozitie intr-o organizatie importanta si facandu-ti bine munca. Prin 1965, a inceput sa apara o modificare a acestei perspective, ajungandu-se sa se creada ca sistemul american de valori era unul prea materialist, ca structura relatiilor sociale era prea rigida si ca exista lucruri mai importante in viata decat munca. Aceasta schimbare era reflectata in orientarea studentilor, care deveneau tot mai putin interesati de domenii precum ingineria si afacerile si mult mai preocupati de ecologie, studii environmentaliste si arte liberale. Dupa 1975, situatia s-a schimbat din nou. S-a dezltat o atitudine mai conservatoare. Oamenii au inceput sa aprecieze din nou munca si succesul, aproape la fel ca in trecut. in zilele noastre, oamenii sunt puternic implicati in gasirea unui stil de viata si apoi a unui loc de munca prin care sa se sprijine mai degraba respectivul stil de viata decat invers, element caracteristic generatiei de criza de dinainte. Acest lucru necesita stiluri mai participative de conducere, precum si o democratie mai ascultatoare" la locul de munca. Particularitati ale pietei fortei de munca din Romania Continutul esential al notiunii de piata in conditii de concurenta este pus in evidenta de cele doua categorii corelative ale sale: cererea si oferta. Nici piata muncii nu face exceptie. Totusi, piata muncii in Romania este diferita de a celorlalte tari ex-comuniste si pentru ca este imbacsita de miturile" desprinse din indelungata experienta comunista, generatoare de mentalitati uboase (Patriciu, Rusu, 1998). Autorii mentionati trec in revista cateva dintre aceste mituri". Pentru inceput, mitul muncii: cei mai multi oameni cred ca, daca muncesc, pur si simplu trebuie sa fie platiti pentru aceasta : Muncitorul din fabrica face greva daca nu-si ia salariul, caci el a muncit (nepunandu-si problema daca produsele sale se r vinde sau nu). Parlamentarii isi maresc continuu indemnizatiile, caci ei muncesc (din moment ce sunt obligati, facandu-se prezenta ca la scoala, sa stea in Parlament si sa ridice mana), fiindu-le indiferent daca legile pe care le teaza sunt acceptate de societate sau nu. Un fost prim-ministru nu a reusit nici astazi sa inteleaga de ce a fost schimbat din functie din moment ce el AĞa muncitAğ zilnic 20 de ore din 24".Intr-o economie de piata, oamenii sunt platiti pentru prestarea unei activitati utile, nu doar pentru ca si-au consumat energia fizica sau intelectuala. Confuzia provine din faptul ca pentru prestarea unui serviciu este necesara si munca. Ar trebui sa scapam de aflatul in treaba", daca este sa folosim expresia celebra a lui Petre Tutea, sau de la fel de cunoscuta Cooperativa munca in zadar" ! Urmeaza mitul imbogatirii pe seama altora. Din pacate, majoritatea romanilor cred ca imbogatirea si prosperitatea sunt posibile doar apeland la mijloace necinstite : frauda, evaziune fiscala, relatii, abuz de putere, conflict de interese, concurenta neloiala. Recunoastem expresiile a trage o teapa" sau a da un tun", sugerand calea sigura de a face bani multi si cat mai repede. Aceste convingeri sunt completate de lipsa de incredere in efortul personal si in spiritul intreprinzator. Consecinta imediata a acestor credinte o constituie dezarmarea rapida in fata problemelor si apelarea la mit" ca la o scuza pentru propriile esecuri. Primelor doua li se alatura mitul guvernului creator si aparator de slujbe. Banii stransi de la contribuabili si cei imprumutati de pe piata financiara internationala au fost folositi de guvernele postdecembriste in primul rand pentru supravietuirea cu orice pret a mastodontilor industriali energofagi si nerenili: Prin subventii de toate tipurile [guvernul] AĞa aparatAğ milioane de oameni in confruntarea cu fortele pietei (mineri, ceferisti, energeticieni, siderurgisti etc.); pentru acestia piata muncii nu exista cu adevarat atata vreme cat salariile nu sunt rezultatul unei productii cu o valoare reala. Libertatea si democratia inseamna doar greve si miscari de protest pentru a obtine o noua marire de subventii de la guvern, indiferent daca efortul pe care il depun are sau nu o valoare. Ba mai mult, cand s-a hotarat sa se recurga la concedieri, pentru a reduce costurile in intreprinderile nerenile, s-au platit si compensatii generoase muncitorilor, fara a le crea vreo obligatie. Astfel s-a ajuns, doar de frica miscarilor revendicative, chiar la situatia aberanta ca muncitorii sa faca greva foamei pentru a fi concediati. Evident, era mult mai profiil sa iei 12-l8 salarii deodata fara sa faci nimic. Nimeni nu s-a intrebat de unde vin acesti bani pentru a fi risipiti. in mod paradoxal. in Romania de astazi oamenii harnici si responsabili sunt penalizati pentru a fi AĞrasplatitiAğ cei lenesi si incapabili".Intr-o economie in care legea cererii si a ofertei functioneaza, sectoarele profiile genereaza locuri de munca; crearea locurilor de munca depinde deci de cresterea economica, nu de ceea ce da guvernul". Acestor mituri noi le adaugam o observatie personala: obiceiul de a ne multumi cu putin" este o alta consecinta a economiei de comanda! Toate Barometrele sociale care analizeaza raspunsuri reprezentative pentru populatia Romaniei obtin la intrebarea Ce preferati, un salariu mic, dar sigur, sau unul mare, dar nesigur?" o pondere de 70% pentru prima varianta. Aceste raspunsuri reflecta si o alta consecinta grava, prin durata si amploare, a sistemului supercentralizat, ificat si dictatorial din care tocmai am iesit: atrofierea constelatiei de trasaturi care fac dintr-un om aparent obisnuit un intreprinzator; atrofierea initiativei, a libertatii de actiune, a riscului si a curajului, lipsa perseverentei si a neii de ideal, de concurenta si de afirmare. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
