 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing international
» Viitorul psihologiei muncii si organizationale din perspectiva schimbarilor socioeconomice-tehnoiogice din lumea muncii
|
|
Schimbari socioeconomice |
|
| Analizand procesele reformatoare din spatiul central- si est-european, Piotr Sztompka porneste de la ideea existentei unui perimetul cultural-valoric mai difuz si mai putin structurat din punct de dere formal, a carui semnificatie in cadrul proceselor reformatoare este aceea de a constitui un mediu al schimbarilor sociale, ceea ce s-a numit componenta soft a schimbarilor sociale". Acest mediu poate duce la blocarea unor procese reformatoare, dar poate functiona in anumite conditii si ca factor de facilitare sau chiar de canalizare a acestora - atat in sfera politicului, cat si in sfera economicului. Acest spatiu capata o conotatie comuna: aceea a unei culturi de bloc comunist". Ce inseamna aceasta cultura de bloc comunist" ? Cultura de bloc este acel fond cultural comun tuturor tarilor central- si est-europene dobandit in mai bine de patru decenii de regim comunist. Ea a aparut ca rezultat al incercarilor chilor regimuri socialiste de modernizare fortata a societatii, concomitent cu pastrarea unor elemente traditionale premoderne. Valorile dominante ale acestei culturi, care reprezinta deci efectele culturale ale socialismului real asupra societatilor central- si est-europene, se caracterizeaza prin: - orientare predominanta catre sfera vietii private in defavoarea celei publice ; - orientare catre trecut, in defavoarea viitorului; - orientare inspre o atitudine mai degraba fatalista, in defavoarea increderii in puterea actionala a individului; - orientare catre utilitate in defavoarea adevarului. Piotr Sztompka plaseaza aceasta cultura de bloc la un nil intermediar intre culturile nationale si cele globale, apreciind ca efectul ei asupra proceselor de schimbare este profund negativ, ea permanentizand acele conditii care au intretinut-o. Aceasta cultura sintetizeaza intreaga gama de reminiscente culturale ale experientei socialismului real, fiind un factor de rezistenta la schimbarea efectiva, blocand procesele reformatoare, denind opusul competentei civilizatoare", sintagma prin care Sztompka defineste factorii facilitatori ai proceselor reformatoare. Caracteristica acestei culturi este legitimarea paternalismului statal, crearea unui pattern comportamental tipic infantilismului prelungit. Aprecierile privind existenta unei culturi de bloc comunist in spatiul cultural si organizational romanesc duc la ipoteza prezentei la nilul intreprinderilor romanesti a unei culturi cvasiomogene, care reprezinta o reala rezistenta la reformarea si restructurarea spatiului economic romanesc. Existenta unor culturi organizationale distincte in spatiul organizational romanesc necesita identificarea factorilor discriminatorii structurali si care tin de istoria particulara a organizatiilor. Acest lucru este dificil pentru spatiul organizational romanesc din doua moti (Mereuta, 1998): - factorii structurali (tipul activitatii organizatiei, modul de organizare a activitatilor, marimea organizatiei etc.) nu prezinta o silitate suficient de mare in timp pentru a permite o articulare specifica a mentalitatilor, atitudinilor si comportamentelor organizationale; - istoria prezenta a intreprinderilor romanesti este relativ tulbure si mai degraba legata direct de dinamica politicilor economice adoptate dupa 1990; ea nu reprezinta o istorie organica a intreprinderii, a carei derulare sa se datoreze in special unor factori endogeni (lideri, proprietari, fondatori etc.); ea este mai degraba o istorie a intregului context, cu reflexii, respectiv distorsiuni specifice fiecarei intreprinderi. Mereuta et al. (1998) chiar lanseaza ipoteza conform careia, daca exista culturi organizationale diferite, ele se datoreaza mai curand unor factori conjuncturali decat unor factori ce tin de aspectele structurale ale respectilor organizatii sau de istoriile lor particulare. Analiza spatiului organizational romanesc actual implica evidentierea elementelor reziduale din cultura intreprinderilor socialiste existente inainte de 1989. Ca se poate vorbi despre o asemenea cultura se justifica prin cateva fapte greu de contestat, cum ar fi: - existenta unor forme omogene de retribuire la nil national; - functiile unitare de protectie sociala a intreprinderilor romanesti - intreprinderile ca principali, daca nu chiar ca unici furnizori de servicii si beneficii sociale ; - modul unitar de incartuire" a activitatilor economice intr-un cadru politico-ideologic, prin subsumarea unor activitati de ordin economic si de productie unor structuri de organizare politica. Este acest punct de dere inatacabil ? |
|
|
Politica de confidentialitate
|
