 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing modern
» Studierea pietei interne
|
|
Cercetarea ofertei |
|
| Obiectul cercetarii si sursele de informatii Categorie economica complexa, oferta se cere studiata atat ca masa de marfuri (evaluata cantitativ sau valoric), cat si ca proces economic, in cadrul caruia fluxul de bunuri parcurge stadii diferite in etapa productiei si cea a consumatiei, cum sunt cele de productie-marfa, intrari de marfuri, stocuri, vanzari. Caracterul dublu al ofertei (imensa masa de marfuri si proces economic), ca si marea ei mobilitate, implica abordarea sa pe multiple uri, folosind pentru caracterizarea ei o paleta larga de indicatori. Astfel, daca in unele cazuri este suficienta masurarea cantitativa si valorica a ofertei existente la un moment dat pe piata, structurarea ei pe categorii de produse, in alte cazuri, vom gasi utile determinarea sau cunoasterea (dupa caz) a duratei de stationare" a produselor in asteptarea vanzarii, a frecventei solicitarii lor de catre cumparatori, a varstei" produselor si sansele lor de supraetuire pe piata, a competititatii produselor s.a. Studierea ofertei se poate face Miscarea ofertei nu poate fi inteleasa pe deplin decat in prezenta unor informatii largi, care sa surprinda valentele ofertei atat din punct de vedere cantitativ, cat si (mai ales) calitativ. Ca si in cazul cererii, informatiile necesare cercetarii ofertei pron din surse secundare si primare. Desi sunt mai cuprinzatoare - fiind asigurate, pentru oferta interna, in principal, prin anuarele statistice si buletinele de informare publicate de Comisia Nationala pentru Statistica, prin statisticile departamentelor economice, iar pentru oferta externa, Buletinul lunar de statistica al ONU, Statistica de comert exterior a OCDE, Anuarul statistic CE, anuarele statistice ale diferitelor tari - informatiile secundare prezinta o serie de dezavantaje, generate de gradul redus de detaliere si, mai ales, de lipsa elementelor de ordin calitativ. Ca urmare, pentru cercetarea ofertei, o parte a informatiilor necesare se obtin din surse primare. Introducerea aparaturii moderne de calcul si prelucrare automata a datelor si a unui sistem modern de edenta permite obtinerea de informatii corespunzatoare si ritmice, din surse primare, asupra evolutiei ofertei de marfuri si sercii in diferite verigi ale distributiei. Pe de alta parte, introducerea codificarii marfurilor cu ajutorul codului de bare si a folosirii metodei citirii optice cu ajutorul scanerului cu lector mobil amplifica semnificatia actului decizional in cadrul politicii ofertei, in general, si in cadrul sortimentelor in special80. Cercetarea structurii ofertei Una dintre caracteristicile de baza ale ofertei de marfuri priveste marea sa diversitate sortimentala de la un produs la altul. in plus, acelasi produs poate fi intalnit in numeroase variante sortimentale de la o firma la alta si chiar de la o zona teritoriala la alta. Ca urmare, in economia moderna, formarea sortimentului in reteaua comerciala se realizeaza tot mai mult dupa criterii ce tin de specificul segmentelor de consumatori carora li se adreseaza.In acest context, un prim obiectiv al cercetarii structurii ofertei priveste cunoasterea proportiilor dintre componentele acesteia pe diferite niveluri de segmentare (producatori, intermediari, consumatori sau utilizatori). Cunoasterea proportiilor dintre componentele ofertei permite cercetatorului ca, intr-o etapa urmatoare, sa aprecieze masura in care oferta este sau nu satisfacatoare cerintelor de consum si sa se sileasca modalitatile imbunatatirii ei structurale. Un alt obiectiv al cercetarii structurii ofertei se refera la proportiile variantelor calitative ale produselor, reflectate prin intermediul variantelor de pret. Variatia in timp a nivelului calitativ al ofertei trebuie prita atat fata de situatia din perioada de referinta, cat si in raport cu exigentele cererii. Cercetarea calitatii ofertei se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori: a) pretul mediu de vanzare a ofertei (p) Cercetarea produsului la un pre mediu poate fi inselatoare ; in orice caz, ea nu este in masura sa caracterizeze varietatea sub care se prezinta oferta. Astfel, acelasi pret mediu poate rezulta dintr-o paleta larga de preturi indiduale de intinderi diferite, dupa cum, la aceeasi scara de preturi, imprastierea sau concentrarea frecventelor ofertei pot descrie variante diferite pentru acelasi pret mediu. Clasa medie de calitate a ofertei (K) c) Gradul mediu de utilitate a ofertei unei intreprinderi (Ku) Studierea dinamicii ofertei Cercetarea dinamicii ofertei are ca obiect atat determinarea modificarii cantitative si a variatiei calitative a acesteia, cat si a diversificarii si innoirii sortimentale. Oferta creste ca volum de la o perioada la alta, antrenand, concomitent, dar in proportii diferite de la un produs la altul, si marimea volumului fizic si ridicarea nivelului calitativ. Este vorba, in fapt, de cai de crestere a ofertei. Contributia fiecareia dintre aceste doua cai la cresterea globala a ofertei este important a fi cercetata si silita, pentru o apreciere corespunzatoare a relatiei dintre oferta si cerintele pietei; daca cresterea volumului fizic al ofertei poate fi pusa in legatura cu masa nevoilor de consum, ridicarea calitativa a ofertei se refera la nivelul (masura) de satisfacere a acestor nevoi. De aceea, pentru a reflecta riguros modificarile din dinamica ofertei, trebuie separata cresterea cantitativa de cresterea valorica a ei (aceasta din urma incluzand atat modificari de structura cu efecte in ul calitatii, cat si modificari ale preturilor indiduale). Exprimata valoric, oferta de marfuri (O) es Dinamica ofertei este reflectata si de intensitatea proceselor de diversificare si innoire sortimentala a acesteia.Intre aceste doua procese nu exista insa o corespondenta biunivoca: - primul se refera la sporirea gamei utilitatilor din cadrul ofertei; - al doilea se refera la obtinerea de produse menite sa satisfaca superior o nevoie. Operationalitatea celor doua directii de dezvoltare se exprima cu ajutorul: a) ritmului anual al innoirii sortimentale, care exprima in% raportul dintre numarul produselor nou introduse in fabricatie in cursul anului si cel al produselor existente in productie la sfarsitul perioadei analizate ; b) ritmul anual al diversificarii (sau largirii) sortimentale, care exprima in % raportul dintre diferenta produselor nou introduse in fabricatie si cele scoase din fabricatie in perioada respectiva, la numarul de produse existente la inceputul perioadei. Un element important al dinamicii ofertei il constituie durata prezentei acesteia pe piata, sub forma stocurilor. Desi stocajul apare ca o stagnare a circulatiei marfurilor, deci ca o imobilizare a ofertei pe o anumita perioada de timp, nu este totusi vorba de o stagnare absoluta, stocul de marfuri fiind supus unui permanent proces de innoire, intelegand stocul, pentru ceea ce reprezinta el efectiv, respectiv ca oferta de marfuri, doua aspecte prezinta, aici, importanta deosebita, respectiv : a) structura pe faze a duratei de stocare, caz in care se masoara fiecare etapa parcursa de oferta, de la productie pana la consumator (respectiv : perioada de deplasare, de pregatire pentru vanzare, de asteptare sub forma de stoc, de siguranta etc.). Cunoasterea, pe aceste segmente, a timpului in care oferta isi incheie rotatia (respectiv a tezei de rotatie a ofertei) este de natura sa ofere informatii utile pentru rationalizarea miscarii marfurilor, eliminarea stagnarilor inutile, imbunatatirea actitatii verigilor comerciale; b) structura pe produse a stocului, cand se urmareste sa se delimiteze situatiile anormale in miscarea ofertei pe piata, respectiv marfurile cu vanzare lenta, cele nevandabile, stocurile supradimensionate etc. Informatiile obtinute pe aceasta cale sunt utile in elaborarea strategiilor de aprozionare, de soldare, de publicitate promotionala. Studierea varstei ofertei Cresterea cantitativa si valorica a ofertei, diversificarea si innoirea sortimentala a acesteia au amplificat preocuparile cercetarii de marketing pritor la ciclul de ata a produsului, la speranta sa de ata", la sansele de a supraetui pe piata. Cum se cunoaste, fiecare produs este ofertat, de regula, o anumita perioada de timp pe piata; in plus, durata de manifestare a cererii pentru un anumit produs are si ea anumite limite. Literatura de specialitate denumeste aceste durate drept perioada de ofertare si, respectiv, perioada de cerere (de solicitare); intervalul de timp, in care cele doua perioade se suprapun, este denumit perioada de piata. De regula, perioada de ofertare incepe inaintea perioadei de piata, iar perioada de cerere se poate continua si dupa perioada de piata. Cercetarea duratei prezentei pe piata a componentelor ofertei se realizeaza cu ajutorul ciclului de ata a produselor. Componentele ofertei unei grupe de marfuri descriu cicluri de ata diferite. Studierea varstei componentelor ofertei de marfuri priveste trei grupe principale de probleme : a) silirea factorilor ce determina durata si structura ciclurilor de ata ale componentelor ofertei* ; b) determinarea etapei din ciclul sau de ata, in care se afla la un moment dat un produs din cadrul ofertei; c) estimarea evolutiei in itor. Determinarea etapei de ata in care se gaseste la un moment dat un produs (respectiv, silirea varstei" produsului), se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori, cum sunt: - gradul de raspandire a produsului pe piata, determinat de numarul de consumatori care-l solicita; - gradul de patrundere a produsului in consum, dat de volumul cantitativ si valoric al cumparaturii specifice si de frecventa cumpararii; - teza de difuzare a produsului pe piata ; - profilul consumatorului care apeleaza la produs; - numarul de intreprinderi care fabrica produsul. Cercetarea varstei ofertei se poate realiza si cu ajutorul unor parametri calitati, cum sunt: imaginea pe care o are un anumit produs in randul consumatorilor si gradul de fidelitate manifestat de consumatori fata de produs. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
