 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing strategic
» Concurenta in spatiul european
|
|
Politica de protectie a concurentei si obiectivele politicii concurentiale |
|
| O concluzie clara este ca politica concurentiala este fundamentala pentru realizarea pietei unice, deoarece garanteaza functionarea cat mai buna a mecanismelor pietei libere, sustinand, in acelasi timp, crearea unui mediu european competitiv sanatos. Numita adeseori si politica de protectie a concurentei, aceasta va incerca sa corecteze prin legislatie eventualele si posibilele insuccese ale mecanismelor de piata, incercand sa previna comportamentul anticoncurential al agentilor economici. Ca definitie, politica concurentiala reprezinta un ansamblu de reglementari, obiective si institutii care actioneaza pentru asigurarea unui climat concurential normal in care agentii economici sa se manifeste liber, pe baza propriilor lor decizii si comportamente orientate sistematic pentru ob O alta definitie a politicii in domeniul concurentei a fost data in cadrul Conferintei Ministeriale de la Singapore in anul 1996, sub patronajul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), in care se precizeaza, ca in sens larg, politica in domeniul concurentei cuprinde toate masurile care se refera la competitia in cadrul pietei, incluzand politica comerciala si politicile de reglementare si masurile adoptate de catre guverne pentru combaterea practicilor anticoncurentiale ale intreprinderilor din sectorul privat si public. in sens restrans, politica in domeniul concurentei se refera la legislatia si politicile care reglementeaza comportamentul anticoncurential al intreprinderilor. Ca scop, politica in domeniul concurentei isi propune pastrarea si promovarea concurentei reale, loiale in cadrul Uniunii Europene. Ca obiective urmarite prin politica concurentiala, cele mai semnificative sunt urmatoarele: > crearea, mentinerea si pastrarea unei economii de piata functionale; > cresterea competitivitatii economice la nivel national si european; > cresterea bunastarii consumatorilor; > protectia consumatorilor impotriva agentilor economici care recurg la un comportament anticoncurential; > protectia agentilor economici care doresc sa patrunda pe o piata sau exista deja in cadrul unei piete; > integrarea economica a pietelor ca urmare a liberalizarii comertului si a globalizarii afacerilor; > alte obiective cu caracter nonconcurential (de exemplu sprijinirea dezltarii unor regiuni defarizate, reducerea somajului etc). Asa cum se poate observa, aceste obiective sunt atat de natura economica cat si de natura sociala, ceea ce face ca politica in domeniul concurentei sa contribuie la progresul economic national si global, precum si a societatii privita in ansamblul sau. Politica concurentiala are la baza urmatoarele principii: > transparenta in privinta deciziilor adoptate referitor la comportamentele anticoncurentiale; > nediscriminarea nici unui agent economic participant la schimburile economice internationale; > silitatea unui cadru competitiv international; > cooperarea intre diferitele autoritati ale concurentei nationale si internationale in privinta aplicarii legislatiei in domeniu. Aceste principii stau la baza crearii unui cadru legislativ si impun o anumita disciplina a concurentei respectata in cadrul Uniunii Europene. Acest cadru legislativ comunitar a fost instituit pe baza Tratatului asupra Uniunii Europene. Ca scurt istoric, inca de la inceputul anilor '50 s-a conturat ca dorinta a statelor membre formarea unei Europe Unite, menite sa asigure extinderea economica in spatiul european, cresterea nivelului de trai, crearea de noi locuri de munca in statele membre, eliminarea barierelor vamale, indepartarea obstacolelor din cale liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, capitalurilor si serviciilor etc. La baza formarii Europei Unite au stat o serie de tratate europene recunoscute.37 ^ Tratatul de la Paris privind crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), adoptat la data de 18 aprilie 1951 si semnat de sase tari (Belgia, Franta, Germania, Italia, Olanda si Luxemburg). ^ Tratatul de la Roma privind crearea Comunitatii Economice Europene (CEE), intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958, care urmarea crearea unei uniunii economice, monetare si chiar politice si formarea pietei unice. Acest tratat a fost semnat de aceleasi sase tari semnatare ale Tratatului de la Paris.IA° Tratatul privind crearea Comunitatii Europene privind Energia Atomica (Euratom) semnat de aceleasi sase t *" Actul Unic European intrat in vigoare la 1 iulie 1986, care modifica cele trei tratate de baza ale Comunitatii, scopul lui fiind de relansare a constructiei europene atat pe economic, cat si institutional. Este considerat un adevarat vehicul" legislativ pentru eliminarea barierelor din calea comertului mondial. ^ Tratatul de la Maastricht, intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993 si semnat de douasprezece tari (pe langa cele sase tari fondatoare ale Tratatului de la Roma se adauga Danemarca, Irlanda, Norvegia, Marea Britanie, Spania si Portugalia). Dupa adoptarea acestui tratat, Comunitatea Europeana formata din cele trei Comunitati se va numi Uniunea Europeana. AŤ"* Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997, modifica partial s\ completeazaTratatul de YaMaastriclvt (^articolul 85 referitor la practicile restrictive devine articolul 81; articolul 86 referitor la abuzul de pozitie dominanta devine 82 etc). a- *" Tratatul de la Nisa, semnat de catre statele membre la 26 februarie 2001 si care isi propune pregatirea institutiilor Uniunii Europene pentru extindere.38 Ca urmare, politica concurentiala europeana se sprijina pe un cadru legislativ comunitar foarte solid si are ca nucleu patru mari domenii de actiune:39 > eliminarea acordurilor restrictive intre intreprinderi si a abuzurilor de pozitie dominanta care afecteaza mediul competitiv; > controlul concentrarilor economice intre intreprinderi; > liberalizarea sectoarelor economice monopoliste (telecomunicatii, energie, transport feroviar); > controlul ajutoarelor acordate de catre stat. Primele doua domenii de actiune sunt reglementate prin articolul 81 si articolul 82 din Tratatul Comunitatii Europene, precum si prin Regulamentul nr. 4064/88 privind controlul concentrarilor economice; acestea fiind cunoscute si sub denumirea de reglementari antitrust. Din Legea Concurentei nr.21/1996, articolul 5 si articolul 6 corespund articolelor 81 si 82 din Tratatul Comunitatii Europene. Problema liberalizarii sectoarelor economice monopoliste este reglementata prin articolul 28 si articolul 86 din Tratatul privind monopolurile si drepturile exclusive, unde se precizeaza ca unitatile publice care detin monopolul sunt in proces de restructurare, urmand a fi privatizate, iar prin articolul 87 si articolul 88 se reglementeaza problema acordarii ajutoarelor de stat.In privinta monopolurilor, in tara noastra functioneaza Legea nr.31/1996 privind regimul monopolurilor de stat si Ordonanta de urgenta nr.3/1997 privind produsele si serviciile regiilor autonome ale activitatilor cu caracter de monopol natural, precum si ale activitatilor economice supuse unui regim special pentru care preturile si tarifele se r sili cu avizul Oficiului Concurentei. De exemplu, in cazul telecomunicatiilor, Romtelecom a fost unicul operator al retelei fixe de telefonie publica si prestator de servicii de telecomunicatie pana la data de 1 ianuarie 2003, cand aceasta piata s-a liberalizat.In privinta acordarii ajutorului de stat, Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat este in concordanta cu legislatia comunitara si anume cu articolul 87 si articolul 88 din Tratatul Comunitatii Europene, unde se precizeaza ca acordarea ajutorului de stat se face numai in conditiile in care acesta nu denatureaza semnificativ mediul concurential normal.In cazul Romaniei, datorita dificultatilor economice cu care se confrunta se r acorda ajutoare de stat in sectoarele sensibile ale economiei si in regiunile defarizate.40 |
|
|
Politica de confidentialitate
|
