Reprezentarea judiciarã in procesul civil

REPREZENTAREA JUDICIARÃ IN PROCESUL CIVIL

Aceasta  reprezentare apare in situatia in care o persoana - reprezentant - efectueaza acte procesuale in proces in numele si pentru o alta persoana - reprezentat.

Reprezentarea judiciara este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciara temporara) sau facultativa (care sta la indemana persoanei cu capacitate de exercitiu care prefera sa nu-si conduca singura procesul ci prin mandatar).

Reprezentantul este un mandatar. Reprezentarea in justitie este legata de dreptul de aparare avand un caracter neingradit si e posibila intotdeauna cu 2 exceptii:

interogatoriul nu poate fi luat decat partii;

in divort partea trebuie sa participe personal, putand fi doar asistata de o alta persoana.

Daca partea isi are domiciliul sau resedinta in strainatate, ea poate fi reprezentata in situatiile de mai sus doar cu procura speciala.

Calitatea mandatarului

Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. Avocatul, pe langa reprezentare mai poate sa faca cereri, sa acorde asistenta juridica, sa puna concluzii. Mandatarul neavocat poate fi ruda pana la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu si in caile de atac, cu exceptia absolventilor de drept.

Coditiile reprezentarii judiciare conventionale:

reprezentantul sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

reprezentarea sa aiba la baza o procura (inscris semnat, stampilat, care sa ateste calitatea de reprezentant);

Pentru efectuarea unor acte de dispozitie (recunoastere, renuntare, tranzactie) este necesara prezenta personala a partii sau procura speciala. Exercitarea cailor de atac in termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioara a procesului fara o imputernicire noua pentru ca partea reprezentata sa nu-si piarda dreptul de a formula cererea pentru calea de atac.

Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului

Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea mandantului sau daca acesta devine lipsit de capacitate juridica si se mentine pana la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau pana la retragerea lui formala de succesor. Renuntarea sau retragerea este opozabila partii adverse de la declararea in sedinta publica in prezenta tuturor partilor.

Mandatarul poate renunta cu obligatia de a-l anunta pe mandant si instanta cu cel putin 15 zile inainte de termen.

Sanctiuni pentru calitatea nejustificata de reprezentant:

se da termen in proces pentru completarea lipsurilor;

se anuleaza cererea de reprezentare.

Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere, prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru sustinerea unui proces). Consilierul juridic se afla in raporturi juridice mixte: raport de munca - cu conducerea unitatii, raport de drept procesual civil - cu partile si cu instanta.

Participarea procurorului in procesul civil

Procurorul, in procesul civil nu se identifica cu interesele partii, dar are calitatea de parte in sens procesual sau si material. Procurorul este obligat prin lege sa participe la anumite procese si are dreptul/facultatea sa participe la orice fel de proces atunci cand e necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si alte cazuri legale.

Procurorul are urmatoarele atribitii:

poate porni un proces civil prin introducerea actiunii strict personale. Procurorul figureaza ca reclamant, dar titularul dreptului subiectiv poate sa renunte la actiunea introdusa de procuror sau sa introduca el insusi actiunea lui proprie;

procurorul pune concluzii in orice fel de proces pornit de titularul dreptului si obligatoriu in punerea sub interdictie, declararea mortii/disparitia unei persoane, anularea actelor de stare civila, ocrotirea minorului, contraventiile savarsite de un minor, adoptie, succesiuni vacante;

procurorul exercita si sustine caile de atac in procesul in care participarea sa e obligatorie, in recursul in interesul legii si in recursul in anulare. In celelalte cazuri, exercitarea caii de atac de catre procuror este facultativa, procurorul putand interveni in orice faza a procesului chiar daca a participat sau nu anterior;

procurorul poate cere punerea in executare a hotararii judecatoresti pentru minori, interzisi, disparuti;

procurorul poate depune contestatie la executare pentru aceleasi persoane de mai sus.