Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul

INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL

Aspecte comune.

NEGLIJENTA IN SERVICIU.

NEGLIJENTA IN PASTRAREA SECRETULUI DE STAT. SECRETUL DE SERVICIU.

LUAREA DE MITA.

Aspecte comune.

Activitati de interes public

Respectarea ordinii sociale implica o conduita potrivit normelor morale si juridice, din partea tuturor oamenilor, pentru asigurarea desfasurarii normale a relatiilor sociale. Fata de cei care nu-si adapteaza conduita in conformitate cu prevederile legale si tulbura relatiile sociale prin fapte ilegale, este necesar sa se aplice constrangerea juridica, intrucat ei lezeaza interesul public.

Interesul public implica ocrotirea prin lege a relatiilor sociale, menite sa asigure desfasurarea normala a vietii sociale si economice. De aceea, legea penala interzice si sanctioneaza faptele care aduc atingere activitatii de interes public.

Activitatile de interes public, alte activitati reglementate de lege, se realizeaza prin intermediul functionarilor. In acest context trebuie subliniate si dispozitiile art. 28 din Legea nr. 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor care precizeaza ca " personalul de paza este asimilat, pe timpul executarii serviciului, persoanelor care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii publice ". De aceea, este necesar ca acestia sa-si indeplineasca corect si constiincios indatoririle de serviciu, sa nu si le exercite in mod abuziv si neglijent, sa nu faca din exercitarea acestor indatoriri o sursa de venituri necuvenite.

Buna desfasurare a activitatii de interes public, a celorlalte activitati reglementate de lege este incompatibila cu acreditarea ideii ca functionarii ar fi coruptibili, ca ar putea fi influentati in modul de exercitare a atributiilor de serviciu de persoane din afara, sau prin oferirea unor foloase ce nu li se cuvin dupa lege.

Faptele de incalcare a indatoririlor de serviciu savarsite de functionari, care pot prejudicia grav prin consecintele lor activitatea de serviciu, ca si interesele legale ale persoanelor, prezentand pericol pentru societate, au fost incriminate in categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Obiectul juridic

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul au ca obiect juridic generic ocrotirea relatiilor sociale care asigura desfasurarea normala a activitatilor de interes public. In unele cazuri prin incriminarea faptelor incluse in aceasta categorie de infractiuni s-a urmarit si apararea altor relatii sociale care pot fi vatamate prin savarsirea lor ( ex: ocrotirea patrimoniului public ).

Obiectul material

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt lipsite, de regula, de un obiect material ( cu exceptia cazurilor cand actiunea incriminata este exercitata direct asupra unui bun sau asupra corpului unei persoane: in cazul abuzului sau al neglijentei in serviciu ori a purtarii abuzive ).

Subiectul

Cu cateva exceptii ( darea de mita, traficul de influenta ), cand fapta poate fi savarsita de orice persoana, aceste infractiuni sunt cu subiect calificat ( infractiuni proprii ), existenta lor fiind conditionata de calitatea speciala a faptuitorului care trebuie sa fie un functionar public sau un alt functionar.

Conform alin. 1 art. 147 C.pen. prin " functionar public " se intelege orice persoana care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unui organ sau institutie de stat, ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145: regii autonome ori societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Prin " functionar ", conform alin. 2 art. 147 C.pen. se intelege persoana mentionata in primul aliniat, precum si orice alt salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in primul aliniat. Nu intereseaza daca insarcinarea are caracter permanent sau temporar, daca este sau nu retribuita.

Latura obiectiva

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul se realizeaza, sub aspectul elementului material, in majoritatea situatiilor, printr-o actiune ( intrebuintarea de expresii jignitoare, in cazul purtarii abuzive; primirea de bani sau alte foloase, in cazul luarii de mita, in cazul primirii de foloase necuvenite etc. ).

La unele din aceste infractiuni, cum sunt, de exemplu, abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu, elementul material poate fi realizat fie printr-o actiune ( indeplinirea defectuoasa a indatoririlor de serviciu ) fie printr-o inactiune ( neindeplinirea acestor indatoriri ).

Latura subiectiva

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul se savarsesc, de regula, cu vinovatie sub forma intentiei ( directa sau indirecta ). Din aceasta categorie de infractiuni fac parte cele care se savarsesc din culpa ( neglijenta in pastrarea secretului de stat ).

Faptuitorul nu poate invoca pentru inlaturarea vinovatiei ordinul primit de la un superior, deoarece principiul legalitatii nu ingaduie nici darea si nici executarea unor ordine ilegale.

Sanctionare: Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii in diferite limite sau amenda.

Forma agravanta

Unele infractiuni din aceasta categorie: abuzul de serviciu contra interesului public, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de mita sunt prevazute si in forma agravanta.

NEGLIJENTA IN SERVICIU ( art. 249 C.pen. )

Notiune. Definitie

Indeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu conditioneaza buna desfasurare a activitatii de serviciu, faptele de incalcare a acestor indatoriri reprezentand pericol social si atunci cand sunt savarsite din culpa.

Daca se cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers a unei institutii de stat sau o paguba patrimoniului acesteia ori vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, incalcarea din culpa a indatoririlor de serviciu prezinta gradul de pericol social necesar incriminarii si sanctionarea faptei de catre legea penala.

Constituie infractiune de neglijenta in serviciu, potrivit art. 249 C.pen., " incalcarea din culpa, de catre un functionar a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat, ori al unei unitati la care se refera art. 1455 C.pen. sau paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane".

Obiectul juridic special

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la respectarea atributiilor de serviciu de catre functionarii publici si ceilalti functionari, astfel ca acestea sa se indeplineasca in bune conditii pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii publice in institutii si unitati economice, fara a se produce perturbari sau prejudicii, precum si ocrotirea intereselor legale ale persoanelor fizice.

Subiectul

Poate fi un functionar public sau un alt functionar care desfasoara o activitate neglijenta, pagubitoare.

Neglijenta in serviciu, savarsindu-se din culpa, este susceptibila numai de participatie improprie, intrucat aceasta presupune intentia din partea instigatorului sau complicelui, raspunderea penala a acestora se stabileste dupa caz, potrivit art. 246 si 248 C.pen.

Latura obiectiva

Consta in incalcarea unei indatoriri de serviciu prin neimplinirea acesteia sau prin indeplinirea defectuoasa, incalcare care a produs una dintre urmarile prevazute in textul legii.

Prin " indatorire de serviciu " se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functionar public sau a altui functionar, potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv. Aceste norme sunt variate si sunt cuprinse in legi, hotarari guvernamentale, regulamentare, instructiuni etc. Unele dintre ele stabilesc indatoriri cu caracter general, adica indatoriri care revin tuturor functionarilor, iar altele prevad indatoririle specifice fiecarei categorii de functionari.

Dispozitia data unui functionar de catre un organ ierarhic superior in baza unei prevederi legale a carei aplicare intra in competenta sa, constituie o indatorire de serviciu pentru subordonat, astfel incat nerespectarea ei din culpa angajeaza raspunderea penala pentru infractiunea de neglijenta in serviciu.

Prin " incalcarea unei indatoriri de serviciu " se intelege nerespectarea, neluarea in seama a unei indatoriri. Incalcarea unei indatoriri de serviciu poate fi savarsita fie printr-o inactiune - neindeplinirea acelei indatoriri, fie printr-o actiune - indeplinirea ei in mod defectuos.

In cazul neindeplinirii unei indatoriri de serviciu faptuitorul, dand dovada de pasivitate, omite efectuarea unei sarcini de serviciu. Omisiunea savarsita poate fi totala, atunci cand faptuitorul nu-si indeplineste in intregime indatorirea de serviciu sau partiala atunci cand si-o indeplineste numai in parte. De asemenea, omisiunea faptuitorului poate privi o singura indatorire de serviciu sau mai multe asemenea indatoriri.

In cazul indeplinirii in mod defectuos a unei indatoriri de serviciu, faptuitorul isi indeplineste indatorirea, dar altfel de cum s-ar fi cuvenit sa si-o indeplineasca.

Neindeplinirea unei indatoriri de serviciu sau indeplinirea in mod defectuos a unei asemenea indatoriri poate prezenta, ca si in cazul abuzului in serviciu contra intereselor publice, forme concrete variate, in functie de specificul fiecarui serviciu, precum si in functie de sfera si natura indatoririlor de serviciu ale faptuitorului.

Incalcarea unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei in mod defectuos, pentru a constitui infractiunea de neglijenta in serviciu, trebuie sa cauzeze o tulburare insemnata bunului mers al unui organ, institutie de stat sau privata ori al unei societati comerciale, sau o paguba patrimoniului acestora ori o vatamare importanta a intereselor legale al unei persoane. DACA VATAMAREA INTRESELOR LEGALE ALE UNEI PERSOANE nu are caracter important, fapta atrage numai aplicarea unei sanctiuni disciplinare.

Latura subiectiva

Presupune vinovatia faptuitorului sub forma culpei care poate fi simpla sau cu previziune.

- in cazul culpei simple, faptuitorul nu prevede urmarea faptei sale, desi putea si trebuia sa o prevada;

- in cazul culpei cu previziune, el prevede posibilitatea survenirii urmarii, dar crede fara temei ca aceasta nu se va produce.

Daca culpa faptuitorului, sub una dintre cele doua forme, nu poate fi retinuta, fapta nu constituie infractiunea de neglijenta in serviciu.

Tentativa si consumarea

Neglijenta in serviciu, savarsindu-se din culpa nu este susceptibila de tentativa.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea periculoasa a faptei.

Sanctiunea: inchisoare de la 1 luna la 2 ani sau amenda.

Forma agravanta

Neglijenta in serviciu exista in forma agravanta, daca fapta a avut ca urmare o perturbare deosebit de grava a activitatii unei institutii sau societati comerciale, ori a produs o paguba importanta economiei nationale.

Sanctiunea: inchisoare de la 2 la 10 ani ( alin. 2, art. 249 C.pen. ).

NEGLIJENTA IN PASTRAREA SECRETULUI DE STAT ( ART. 252 C.pen. ) SECRETUL DE SERVICIU

Secretul de stat

Notiune. definitie

Functionarul public, precum si orice alt functionar care detine sau cunoaste, in cadrul serviciului si in temeiul atributiilor sale, documente sau date ce constituie secrete de stat, datorita importantei acestor documente sau date, este tinut sa aiba o asemenea comportare in ceea ce priveste pastrarea lor incat sa nu fie posibila distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat sau de serviciu si nici aflarea unui astfel de secret de catre o persoana neindreptatita de a-l cunoaste.

Urmarind sa apere secretul de stat impotriva comportarii neglijente a functionarilor, care ar putea avea una dintre urmarile mai sus aratate si ar putea aduce atingere intereselor statului, Codul penal incrimineaza sub denumirea " neglijenta in pastrarea secretului de stat ", neglijenta care are ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului.

De asemenea, legea 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000, la art. 26 pct. K prevede in mod imperativ obligatia personalului de paza " sa pastreze secretul de stat si cel de serviciu daca, prin natura atributiilor, are acces la asemenea date si informatii ".

Obiectul juridic special

Ocrotirea relatiilor sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, care este incompatibila cu comportarea neglijenta a cetatenilor in pastrarea secretului de stat.

Obiectul material

Consta in documentul distrus, alterat, pierdut sau sustras, in cazul in care comportarea neglijenta a faptuitorului a avut ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat.

Potrivit alin. 1 al art. 150 C.pen. " secrete de stat " sunt documentele si datele care prezinta in mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului.

Faptuitorul, avand calitatea de functionar trebuie sa detina sau sa cunoasca documentele sau datele ce constituie secrete de stat sau de serviciu in sfera atributiilor sale de serviciu.

Fiind o infractiune savarsita din culpa, neglijenta in pastrarea secretului de stat este susceptibila de savarsire numai cu participatie improprie potrivit art. 31 C.pen.

Latura obiectiva

Infractiunea presupune o comportare neglijenta a faptuitorului in pastrarea secretului de stat, comportare care are ca urmare fie distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, fie aflarea de catre o alta persoana a unui astfel de secret.

Prin comportarea neglijenta a faptuitorului in pastrarea secretului de stat trebuie sa intelegem lipsa de grija a faptuitorului, nesocotinta, imprudenta, nepasarea, nedibacia acestuia in pastrarea documentelor sau datelor ce constituie secret de stat si lipsa de raspundere profesionala in indeplinirea atributiilor de serviciu.

Comportarea neglijenta se poate manifesta printr-o actiune dau printr-o inactiune.

Latura subiectiva

Infractiunea se savarseste cu vinovatie sub forma culpei ( culpa simpla sau culpa cu previziune ).

Consumarea

Neglijenta in pastrarea secretului de stat, savarsindu-se din culpa nu este susceptibila de tentativa.

Consumarea infractiunii are loc in momentul cand s-au distrus, alterat, pierdut sau sustras documente secrete sau s-a dat prilejul altei persoane neindreptatite a le cunoaste.

Sanctiunea : inchisoare de la 3 luni la 4 ani.

Secretul de serviciu ( art. 4, Legea 23 / 1971 )

( Divulgarea secretului economic - art. 298 C.pen. )

Notiune. Definitie

In sensul art. 4 din Legea 23 / 1971 privind apararea secretului de stat " informatiile, datele sau documentele care, potrivit prezentei legi, nu constituie secrete de stat, dar nu sunt destinate publicitatii, sunt secrete de serviciu si nu pot fi divulgate ".

In art. 298 C.pen. este incriminata infractiunea de divulgare a secretului economic si se refera la date sau informatii cu caracter economic care, desi nu constituie secrete de stat, nu sunt destinate publicitatii. Aceste date si informatii trebuie pastrate cu strictetea impusa de legiuitor deoarece, desi nu sunt de insemnatatea acelora care constituie secrete de stat, totusi de ele se leaga interese importante ale economiei nationale. Divulgarea acestora prezinta un pericol special deoarece pot produce pagube si leza interesele economiei nationale.

Obligativitatea pastrarii secretului de stat si secretului de serviciu de catre personalul de paza este prevazuta in mod expres in art. 26 alin. K din Legea nr. 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor.

Potrivit art. 298, alin. 1 C.pen. infractiunea consta in divulgarea unor date si informatii care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa produca pagube avutului public. Conform alin. 2 al aceluiasi articol, infractiunea consta in aceeasi fapta, savarsita de o alta persoana, oricare ar fi modul in care acea persoana a ajuns sa cunoasca datele sau informatiile.

Obiectul juridic special

Este reprezentat de relatiile sociale referitoare la stricta pastrare a datelor si informatiilor care nu sunt destinate publicitatii. Desi titlul art. 298 poarta denumirea " infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice ", infractiunea de divulgare a secretului economic nu priveste o anumita activitate economica, ci oricare dintre aceste activitati.

Obiectul material

Consta in documentul ce contine date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.

Subiectul

Poate fi un functionar ( alin. 1, art. 298 C.pen. ) sau orice persoana ( alin. 2, art. 298 C.pen. ) care a ajuns sa cunoasca datele sau informatiile nedestinate publicitatii pe care le divulga.

Latura obiectiva

Presupune, sub aspectul elementului material, o actiune de divulgare a unor date sau informatii. Divulgarea se poate face oral sau in scris, prin aratarea unor documente sau inscrisuri care contin acele date sau informatii cu caracter economic care nu sunt date publicitatii si care potrivit Legii 23 b/ 1971 constituie secrete de serviciu si deci nu pot fi divulgate. Fapta trebuie sa produca pagube.

Latura subiectiva

Fapta se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama daca datele sau informatiile pe care le divulga nu sunt destinate publicitatii si vrea sa le divulge, prevazand ca astfel creeaza o stare de pericol pentru interesele economiei nationale ca si pentru relatiile sociale cu caracter patrimonial.

Sanctiune. Inchisoare de la 2 la 7 ani, daca faptuitorul a cunoscut datele sau informatiile datorita atributiilor de serviciu si cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, daca fapta este savarsita de oricare alta persoana.

LUAREA DE MITA ( art. 254 C.pen. )

Notiune. Definitie

In realizarea atributiilor de serviciu, functionarul public sau orice alt functionar nu trebuie sa fie influentat de interese materiale, de obtinerea unor foloase ce nu i se cuvin. El este obligat sa-si indeplineasca atributiile in mod corect, sa nu le traficheze, sa nu faca din exercitarea lor o sursa de venituri ilicite. Faptele de venalitate ale functionarilor aduc o grava atingere activitatii de serviciu ca si intereselor personale.

Ca urmare, legiuitorul a incriminat in dispozitiile art. 254 C.pen., sub denumirea " luarea de mita ", " fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri ".

Obiectul juridic special

Consta in ocrotirea relatiilor sociale referitoare la desfasurarea activitatii de interes public in conditii concrete prin indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de serviciu fara a fi corupt prin pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase de la cei carora este obligat sa le solutioneze problemele solicitate la care ei au dreptul.

Obiectul material

Il constituie bani sau alte obiecte primite cu titlu de mita, care se confisca.

Subiectul

Nu poate fi decat un functionar public sau un alt functionar.

Latura obiectiva

Luarea de mita are continut alternativ, putandu-se realiza, sub aspectul elementului material, printr-o actiune sau inactiune.

- actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin faptuitorului, ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase;

- inactiunea consta in nerespingerea unei asemenea promisiuni.

A pretinde ceva inseamna a formula o pretentie. In acest caz, initiativa apartine faptuitorului. Nu este necesar ca pretentia formulata de acesta sa fie satisfacuta.

A primi ceva inseamna a prelua, a lua ceva in posesie. In acest caz, initiativa apartine mituitorului, iar primirea nu este de neconceput fara un act de retinere efectuat de acesta.

A accepta o promisiune inseamna a-si exprima acordul cu privire la promisiunea facuta de cineva. Acceptarea presupune intotdeauna o oferta.

Oricare dintre actiunile la care ne-am referit, precum si inactiunea, trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase.

Sfera notiunii de  " foloase " este larga, incluzand orice avantaj de natura patrimoniala. Banii sau celelalte foloase la care se refera actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie necuvenite, adica faptuitorul sa nu fie indreptatit a le pretinde.

Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara indeplinirii, neindeplinirii, actului pentru a carui indeplinire, neindeplinire, faptuitorul pretinde sau primeste bani sau foloase.

Daca faptuitorul primeste bani sau alte foloase dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu si la care este obligat in temeiul acestora, fapta nu constituie luare de mita, ci infractiunea de primire de foloase necuvenite ( art. 256 C.pen. ).

Functionarul care pretinde sau primeste bani sau foloase necuvenite pentru indeplinirea sau neindeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu trebuie sa fie competent a indeplini sau a nu indeplini sau a nu indeplini acel act in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii incriminate.

Latura subiectiva

Consta in intentia directa de a primi ceea ce nu i se cuvine pentru serviciul care trebuie indeplinit in mod gratuit.

Tentativa si consumarea

Tentativa infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege.

Infractiunea se consuma in momentul cand s-a primit mita.

Sanctiunea: inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor in bani.