Clasificarea bunurilor

CLASIFICAREA BUNURILOR

§. 1. Notiunea de bun. Definitie

Codul civil consacra bunurilor Cartea a II-a intitulata "Despre bunuri si despre deosebitele modificari ale proprietatii" (art. 461-643). Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului si pot fi apropriate sub forma drepturilor.

§. 2. Distinctia intre bunurile mobile si bunurile imobile

1. Definire. -Dupa formularea art. 461 C.civ.  care stabileste: "Toate bunurile sunt mobile sau imobile", se pare ca intre acestea nu exista o catego 646j91g rie intermediara. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o asezare fixa si stabila cum sunt: pamantul, cladirile si in general tot ce este legat de sol; bunurile mobile sunt bunurile care nu au o asezare fixa si stabila fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc in altul, fie prin ele insele, fie cu concursul unei forte straine, cum sunt: animalele, lucrurile separate de sol, bunurile incorporale etc.

2. Interesul practic al acestei distinctii. - Din prevederile Codului se desprinde ideea ca legiuitorul acorda mai multa importanta imobilelor decat mobilelor. Aceasta nu semnifica neaparat ca proprietatea imobiliara ar fi superioara, ci doar ca ea prezinta o diferenta de regim juridic care are diverse cauze (fizice, economice, psihologice).

3. Criteriile clasificarii. - Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale si incorporale. Pentru bunurile corporale a luat in considerare realitatea fizica, adica ele sunt imobile si respectiv mobile prin natura lor (art. 463, art. 472 C.civ.). De alta parte, pentru bunurile incorporale distinctia devine artificiala; ele sunt imobile prin obiectul la care se aplica (art. 471 C.civ.), de exemplu, uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind la revendicarea unui imobil. Si tot in categoria bunurilor incorporale intra mobilele prin determinarea legii, adica printr-o declarare artificiala a legii (art. 474 C.civ.). In art. 468 C.civ. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinatie iar art. 465 C.civ. evidentiaza si o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipatie.

A) Bunuri corporale. Acestea sunt bunurile care au o existenta materiala fiind percepute de simturile omului; ele se vad, le putem atinge si pot fi posedate.

B) Bunuri incorporale. Prin contrast sunt bunuri incorporale acelea care nu au o existenta materiala (corp, substanta), nu cad sub simturi; bunurile incorporale sunt drepturile.

§. 3. Distinctii secundare

Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile

a)Definire. - Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite, conform destinatiei lor obisnuite, fara a li se consuma substanta. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi intrebuintate in mod continuu fara ca prin aceasta sa se consume substanta lor sau sa fie implicata instrainarea.

Bunuri fungibile si bunuri nefungibile

a) Definire. - Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii (banii, tigarile, alimentele etc.). Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot inlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursa, o moneda de aur veche, un tablou etc.).

§. 4. Gruparea bunurilor

1. Notiune. -Un bun se poate gasi cu altul intr-un anumit raport juridic  sau daca anumite bunuri reunite formeaza un ansamblu care are existenta sa proprie vom fi in prezenta unei universalitati.

2. Raporturi juridice intre bunuri

a) Bunuri principale si bunuri accesorii. - De exemplu, rama pentru tablou, cheile pentru lacat, capastrul pentru cal, roata de rezerva pentru automobil.

Din litera si spiritul Codului civil mai rezulta o regula si anume: imobilul fata de mobil este intotdeauna principal iar pamantul (solul) in comparatie cu constructiile si plantatiile (art. 489 C.civ.) este bunul principal

b) Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere. - De exemplu, terenul agricol care da anual o recolta sau o casa care este inchiriata. Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren, pomi, capital etc.) fara ca substanta acestuia sa se diminueze. Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pilda, ciupercile si fructele copacilor), industriale bunaoara, legumele obtinute prin cultura (art. 483 C.civ.), si civile, de exemplu, chirii, arenzi, dobanzi etc.

Productul presupune consumarea substantei si este produs de bunul principal la intervale neregulate; el nu se mai reproduce. De exemplu, pietrele desprinse episodic dintr-o cariera neexploatata (art.537 alin. 2) sau arborii taiati izolat (art. 531 C.civ.).

Universalitatile

a) Universalitatile de fapt reprezinta o grupare de bunuri mai mult sau mai putin omogene care prin vointa proprietarului este considerata si tratata ca un bun unic. Sunt clasice urmatoarele exemple: o biblioteca (un ansamblu de volume), o turma (o suma de animale) etc.

b) Universalitati de drept. - Asa cum am aratat, unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice si juridice.