 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» doctrine si curente
» Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
|
|
Tendinte recente in teoriile sl strategiile dezvoltarii: spre 0 noua dezvoltare sau alternativele democratice ale dezvoltarii |
|
| Dupa euforia cresterii economice din anii '50 si '60, dupa sperantele prea mari puse in strategiile nationale si mondiale ale dezvoltarii economico-sociale din anii '60 si '70, specialisti realisti in probleme economice contemporane au fost nevoiti sa avertizeze publicul si pe confratii lor asupra faptului ca mult prea multe lucruri merg prost, fie in sensul ca exista inca prea multa olenta si prea putina rationalitate economica (R. Kothari - 1974), fi Diversificarea formelor de crize (conjuncturale, periodice, decenale, seculare, structurale, de sisteme etc.) si inmultirea crizelor etare (de la cea energetica la cea alimentara si la cea ambientala), ca si durata neobisnuit de mare a crizei mondiale declansata in anii 1973/1975, precum si recesiunile persistente chiar si in cele mai dezvoltate tari au condus spre concluzia ca omenirea in ansamblul ei sufera de un "sindrom general al crizei dezvoltarii" (M. Mesaroc, E. Pestei - 1974) si ca depasirea lui presupune metode noi si eforturi concertate din partea tuturor categoriilor de tari prite atit in mod indidual cit si in calitate de comunitate de state independente si suverane. Numerosi specialisti au demonstrat ca piedicile in calea dezvoltarii, echilibrului dinamic si ale armonizarii intereselor diverse nu sint numai si nu sint in principal de natura materiala si tehnica, ci de natura social-politica. Foarte multi specialisti de notorietate mondiala au ajuns la concluzia ca daca omenirea doreste sa supraetuiasca, deci nu numai sa fie mai instarita si mai fericita, atunci trebuie operate schimbari substantiale atit in obiectivele urmarite, cit si in metodele folosite si mecanismele prin care acestea sint puse in miscare. Aceasta cerinta a fost formulata, in primul rind, din punctul de vedere al majoritatii sarace a omenirii sub denumirea "o noua dezvoltare", folosita indeosebi de Fr. Perroux in lucrarea de sinteza elaborata la cererea UNESCO sub titlul "Pentru o noua filosofie a dezvoltarii" (1979/1981). Aceasta presupune dezvoltarea independenta si coerenta, centrata pe om si nevoile lui fundamentale, pe organizarea relatiilor dintre nevoile fundamentale si puterea de cumparare a oamenilor, pe relatia dialectica dintre independenta si cooperare, dintre industrie si agricultura, dintre urile nationale si modelele mondiale etc. Finalitatea acestui "nou mod de dezvoltare" nu este alta, dupa parerea lui Fr. Perroux, decit "eliberearea unui popor in raport cu strainatatea, urmarita in strinsa legatura cu dezvoltarea materiala si intelectuala a membrilor sai. O natiune este un popor care avanseaza. Este o forma primordiala de AĞdinamizare a societatii in insasi fiinta si existenta eiAğ"17. La citiva ani dupa publicarea sintezei intocmite de Fr. Perroux, un alt francez, Chr. Comeliau semnaleaza, in lucrarea "Mituri si sperante ale doctrinei lumii a treia" (1986), o multime de confuzii teoretice si practice care continua sa insoteasca strategiile dezvoltarii, apreciind ca omenirea este confruntata in prezent cu o "criza de cilizatie" care nu zeaza numai tarile din lumea a treia, ci toate categoriile de tari, sugerind atit oamenilor obisnuiti cit si specilistilor sa reflecteze mai complex si mai profund sfidarile la care trebuie sa facem fata in prezent si in itorul imediat. "Este neindoielnic faptul ca putine secole din trecut au cunoscut schimbari atit de profunde ca cele din secolul nostru: cu siguranta ca nici un secol n-a avut atitea mijloace de informatie cite are secolul nostru pentru a cunoaste aproape instantaneu, pentru a a si schimba experiente, ca si pentru a analiza rezultatele. Am ajuns chiar sa putem parasi eta, dar nu am profitat deloc de aceasta pentru a o pri cu alti ochi - constata Chr. Comeliau. Noi constituim, totusi, prima societate mondiala care dispune de mijloacele necesare pentru a se gindi astfel (ca societate mondiala - n.ns. - SSS)"18. Este nevoie, dupa aprecierea acestui autor, de un altfel de cooperare intre oameni si tari, ca si de analize mai profunde si concluzii mai temeinic argumentate din partea specilistilor, din partea stiintei. Insatisfactii fata de modul cum functioneaza economia contemporana au exprimat si o serie de ginditori care s-au referit la situatia din tarile foarte dezvoltate cu economie de piata. De pilda, americanul P. Hawken critica, in lucrarea "E La rindul sau, francezul G. Donnadieu recunoaste, in lucrarea sa "Jaloane pentru o alta economie" (1978), incoerenta si criza sistemului liberal din economiile occidentale, printre altele si datorita juxtepunerii a doua subsisteme diferit organizate (sistemul marilor corporatii, supraorganizate si sistemul de piata, suborganizat), ca si datorita deciziilor luate de intreprinderile multinationale care pot face inoperante mecanismele de reglare ale eonomiei liberale la scara nationala, precum si datorita inflatiei si dezordinilor din sistemul monetar international. Totodata, el denunta esecul economiilor colectiste, aducind critici justificate atit economistilor liberali, cit si celor marxisti, primii pentru ca sustin o serie de iluzii in legatura cu piata, iar ultimii pentru ca sint dominati de dogmatism. in locul atit al liberalismului, care nu mai exista in stare pura (si se indoieste ca ar fi existat vreodata in aceasta stare), si al socialismului, care a esuat, G. Donnadieu are in vedere o a treia cale, organizarea economica prin intermediul contractelor si implicarea statului in economie prin intermediul pirghiilor financiare, monetare, fiscale, comerciale, cu scopul de a fauri o societate umana care sa elimine marile inegalitati din domeniul repartitiei si deci sa reduca tensiunile social-politice.In manifestarile ei cele mai recente, dezvoltarea inseamna eliberarea atit de saracie cit si de asuprire straina, asa cum demonstreaza "Raportul celui de AĞ al treilea sistem Ağ" (restul populatiei in afara de proprietari si muncitorii salariati), redactat de I.F.D.A.; dezvoltarea inseamna, in ziunea lui J. Galtung (1980), legatura strinsa dintre existenta ("a fi") si bunastare materiala ("a avea"); in ziunea lui H. Chenery, dezvoltarea presupune multiple modificari de structura, iar in ziunea Raportului Bariloche, coordonat de A.O. Herrera, ea inseamna satisfacerea nevoilor fundamentale ale tuturor oamenilor, inlaturind inegalitatile socante dintre oameni in ce priveste avutia si veniturile lor. Schimbarile intervenite in lume ca urmare a prabusirii comunismului, ca sistem opus economiei liberale de piata, in conditiile persistentei saraciei in mijlocul bogatiei si a subdezvoltarii la scara globala, precum si a crizelor economice mondiale, adreseaza noi sfidari atit oamenilor de stiinta, cit si factorilor de decizie, atit la scara locala si nationala, cit si la scara mondiala, solicitindu-le in masura sporita perceptia, perspicacitatea, inventitatea, creatitatea si spiritul democratic de toleranta si de responsabilitate cica. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
