 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Sectorul public in raport cu cel privat
|
|
Cererea pentru bunurile publice |
|
| Cererea pentru bunurile publice se caracterizeaza prin anumite trasaturi care o separa de cererea pentru bunurile private, atat prin modul de aborAŽdare, cat si prin metodologiile aplicate. Aceste caracteristici prisc forma sau articularea cererii, factorii de influenta (deformatori), precum si reactiile guAŽrnamentale. Modul de formare a cererii si caracteristicile mentionate vor fi analizate in sectiunile care urmeaza. Formarea sau articularea cererii In cazul bunurilor private, semnalele cu privire la modificarea cererii forAŽmulata de consumator se transmit producatorului destul de rapid si de corect prin mecanismele pietei, iar acesta din urma raspunde printr-o oferta coresAŽpunzatoare, selectata in mod natural de mecanismul concurentei. in cazul bunurilor publice, neexistand nici obligatia din partea consumatorului de a plati producatorului contravaloarea bunului procur Datorita comportamentului consumatorului-votant de a lua in considerare doar beneficiul si de a neglija costul bunurilor publice, precum si a existentei unei unanimitati privind dorinta de procurare a bunurilor publice, - se ajunAŽge, pe de o parte, la o supradimensionare a cererii, iar pe de alta parte, la o relare a preferintei in termeni politici. in asemenea conditii se pune intreAŽbarea daca unei asemenea cereri i se poate da o forma analitica. Raspunzand afirmativ acestei intrebari si cautand sa asigure o anumita siAŽmilitudine cu forma analitica a cererii bunurilor private, Samuelson a formu-'.at curba cererii bunurilor publice sub forma unei asa-numite pseudo-curbe. Aceasta apare ca o tendinta generala stimulata de mecanismele politice de formare a cererii pentru bunurile publice. Factori deformatori ai cererii de bunuri publice In faza formularii cererii, cand se subliniaza beneficiile si se neglijeaza costurile, practic, se creaza o dorinta generala de a spori cat mai mult oferta de bunuri si servicii publice. Are loc procesul de deviere a perceptiilor de la realitate datorita unor tipuri de influente distorsionante.1 Asemenea influente provoaca asa-numita inflatie a cererii sau o supra-cerere de bunuri publice. in aceasta faza cererea este expresia modului de perceptie generala (QG) a actiunilor de inlaturare a esecurilor pietei prin exAŽtinderea cererilor de bunuri si servicii publice. Exista mai multi factori care determina formarea unor perceptii deformate de acest tip si care duc la umflarea nejustificata a volumului cererilor de buAŽnuri si servicii publice peste posibilitatile reale de a le satisface prin cresterea ofertei. Acesti factori au fost definiti, sistematizati de Wolf in diferite grupe, factori care tin mai mult de mecanismele politicii. in cele ce urmeaza vom reda pe scurt unii dintre factorii cei mai semnificativi ce tin in principal de latura politica. 1. in cadrul procesului politic, actorii politici, pentru a fi rasplatiti cu un numar maxim de voturi, fac multe promisiuni privind remedierea neajunsuriAŽlor pietei, precum si propuneri de solutii legislati. in felul acesta este stimulata sporirea volumului cererilor de bunuri publice. Actorii politici insa, de regula, nu isi asuma responsabilitatea aplicarii acestor propuneri, ceea ce creaza astfel, inca din aceasta faza, premisele unei supradimensionari a cererii si un decalaj dintre cerere si oferta; 2. in procesul politic apare o disjunctie intre interesele pe termen scurt ale actorilor politicii legate de obtinerea avantajelor electorale si interesele sociale pe termen lung legate de remedierea practica a neajunsurilor pietei, sporirea eficientei si cresterea economica. Astfel, pe de o parte, beneficiile si costurile curente si pe termen scurt sunt puternic preferate si maximizate, pe de alta parte, beneficiile si costurile pe termen lung sunt, in general, ignorate. Este ceea ce Feldstein numea miopia inerenta a procesului politic",1 care geAŽnereaza perturbari in domeniul cererii de bunuri si in cel al echilibrului dinAŽtre cerere si oferta; 3. O sursa importanta a distorsiunilor in cererea de bunuri publice fata de posibilitatile de producere a acestora o constituie disocierea dintre benefiAŽciarii actiunilor de producere a bunurilor publice si cei ce suporta plata acesAŽtor actiuni. Din cauza disocierii dintre consumul de bunuri si plata acestora se produc marile anomalii si dezechilibre. Cheltuielile pentru producerea si desfacerea acestor bunuri sunt suportate de la buget din impozite si taxe. Consumul lor, denind gratuit sau la preturi mult diminuate fata de costurile reale, teoretic, beneficiile se extind la toti membrii societatii. insa multe dinAŽtre aceste bunuri, avand caracter limitat, nu pot satisface toate cererile; in cele mai multe cazuri, beneficiarii reali devin grupurile de interes cele mai puAŽternice din punct de dere numeric, al organizarii si al pozitiei in economie, precum si grupurile care stiu sa faca presiuni economice si politice si lobby. De exemplu, actiunile de sustinere de catre un grup social a unor proiecte guAŽrnamentale, care aduc avantaje acelui grup, devin oneroase pentru restul membrilor societatii intrucat costurile trebuie suportate de toti platitorii de impozite pentru aplicarea unui proiect de care beneficiaza doar un grup social. Este astfel grav afectat insusi principiul echitatii in numele caruia a luat fiinta si s-a dezvoltat sectorul public intrucat o minoritate exploateaza majoritatea; 4. Excesul de cerere pentru bunurile publice si principalul izvor al inefiAŽcientei economice deriva, in mare parte, si din dirgenta dintre interesele majoritatii si cele ale minoritatii, numita de Wolf, macrodecuplare. Aceasta constituie o problema fundamentala si inerenta a cererii pentru expansiunea programelor gurnamentale in democratiile dezvoltate. Cucerirea puterii este strans legata de obtinerea majoritatii in alegeri. Iar o majoritate, mai ales acolo unde grupurile sarace, numeric, sunt foarte numeroase (iar cele de mijloc, restranse) inseamna, in general, o cerere exagerata de bunuri publice care sa le avantajeze mai ales pe linia redistribuirii niturilor. Aceasta cereAŽre se formuleaza in detrimentul acelei minoritati formata din paturile care au un rol important in economie, in deciziile economice si care contribuie subAŽstantial la sustinerea cheltuielilor bugetare prin impozite si 5. Printre factorii care determina o cerere exagerata pentru bunuri publice ce trebuie mentionati este aparatul administratiei de stat central si local, care este puternic interesat in sporirea cheltuielilor bugetare. De asemenea, prinAŽtre factorii semnificativi care influenteaza cresterea cererii de bunuri publice nu pot fi ignorati cei referitori la ideologiile socialiste traditionale care diseAŽmineaza in randurile populatiei ideile si atitudinile paternaliste si anticoncu-rentiale. In numele egalitatii, ele militeaza pentru aplicarea politicilor axate pe amplificarea actiunilor de redistribuire a niturilor care au ca efect direct cresterea exagerata a cererii de bunuri publice, iar ca efect secundar stagnare si declin economic. Reactii gurnamentale la cererea de bunuri publice Mult timp literatura economica traditionala a interpretat reactiile gurAŽnului fata de cererea bunurilor publice prin prisma identitatii dintre functia sociala a gurnului si motivatia proprie a acestuia. Cu alte cuvinte, ea a conAŽsiderat ca functia sociala si motivatia proprie (specifica) a gurnului, imAŽpreuna, ar consta in maximizarea utilitatii sociale sau a bunastarii sociale. Abordand problema luarii deciziei gurnamentale pe baze logice, Downs resAŽpinge sustinerile teoriei economice traditionale considerandu-le mesianice, straine de realitate. Ipotezele sale difera de punctul de dere traditional in urmatoarele trei directii: 1. Functia sociala a gurnului nu este identica cu motivatia proprie (speAŽcifica a acestuia); 2. Trebuie recunoscuta numai motivatia proprie a gurnului care consta in maximizarea voturilor in locul maximizarii utilitatii sau a bunastarii sociale; 3. Gurnul reprezinta o parte care se afla in competitie cu alte parti din opozitie pentru controlul gurnarii.1 Fata de cererile de bunuri publice exprimate in sfera politica, gurnul nu poate ramane indiferent, cu atat mai mult cu cat el este pus in fata unor mari dileme: - Daca gurnul respinge cresterea cererii in scopul de a se incadra in limitele resurselor disponibile, aceasta va insemna pierderea unei parti din numarul de votanti in favoarea opozitiei; - Daca gurnul accepta cererile pentru a maximiza voturile, el nu va disAŽpune de resursele acoperitoare necesare, ceea ce va insemna activizarea laturii de sporire a impozitelor si taxelor - numita latura financiara. Avand in dere asemenea dileme reactiile gurnului sunt calauzite de rationamentele legate de atingerea obiectivului principal - maximizarea numarului de voturi, in conditiile restrictiilor economice date, precum si cerinta de a adopta anumite strategii si tactici care sa concureze cu cele ale opozitiei. Avand ca obiectiv maximizarea suportului politic, gurnul, pe de o parte, urmeaza acele actiuni care sa-i asigure castigarea celor mai multe voturi, iar pe de alta parte, foloseste mijloace de finantare din impozite si taxe care sa-i provoace cele mai mici pierderi de voturi. Lucrurile pot fi privite si din alta perAŽspectiva si anume: acceptarea unei cresteri a cheltuielilor gurnamentale pana cand castigul de voturi de pe urma unei unitati monetare cheltuita suplimentar devine egal cu pierderea de voturi provocata de unitatea monetara supliAŽmentara pe care votantul trebuie sa o plateasca sub forma de impozite si taxe.1 In modelul sau, Downs a substituit functia utilitatii sociale (sau a bunaAŽstarii sociale) cu functia votarii, iar gurnul se afla in stare de competitie pentru voturi cu alte partide politice concurente aflate in opozitie. Gurnul elaboreaza programul de gurnare prin care sa se tina seama nu numai de reactia votantului ci si de reactia partidelor de opozitie care cauta, la randul lor, sa atraga cat mai multi votanti pentru a ajunge la putere. In felul acesta deciziile gurnamentale se iau nu numai sub imperiul cerintei optimului economic ci si sub cel al luptei politice2 de a atrage cat mai multi votanti de la adrsar prin oferta unor variante schimbate de programe care sa vina in intampinaAŽrea dorintelor alegatorilor. Indivizii decid cum sa voteze, facandu-si socoteala in legatura cu impactul marginal pe care l-ar aa schimbarea activitatii guAŽrnamentale asupra functiilor lor de utilitate si anume: avantajul supliAŽmentar net pe care l-ar obtine daca ar ni la putere alt partid politic, in raAŽport cu oferta facuta de gurnul aflat la putere. La randul sau, gurnul, ca si partidele din opozitie, leaga fiecare decizie de o ipotetica urna de vot, alegand intotdeauna acea alternativa pe care o prefera majoritatea votanAŽtilor.3 Frey caracterizeaza procesul politic prin cele doua laturi ale sale - latuAŽra inputului (input-side) realizata pe termen scurt si cea a outputului (output-side) realizata pe termen lung. El precizeaza ca in faza de reactie, guAŽrnul (ca si partidele din opozitie) isi desfasoara activitatea mai mult pe latura inputului prin formularea sau elaborarea de uri, programe si legi, fundamentarea institutiilor si organizatiilor (ministere, agentii s.a.), conAŽstructia de cladiri s. a. mai mult de ochii publicului.4 Toate acestea apartin fazei pe care am analizat-o in aceasta sectiune. Latura outputului din cadrul procesului politic al bunurilor publice ia un timp mai indelungat pentru realizare, intampina greutati si, mai important decat orice, necesita angajarea unui volum mare de cheltuieli. Aceasta este faza ofertei la care accentul cade pe costuri si pe productie, asa cum vom AŽdea in cele ce urmeaza. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
