 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Sectorul public in raport cu cel privat
|
|
Argumente pentru comunicare intre agentii economici aflati in conflict de interese |
|
| Conflictele dintre anumite categorii de agenti se pot solutiona fie in mod spontan-agresiv, fie in mod cooperativ prin comunicare sau negocieri. SoluAŽtionarea spontana-agresi a conflictelor dintre decidentii giganti ar implica riscuri si costuri prea mari atat pentru partile aflate in acest conflict, cat si pentru intreaga societate. De aceea, in practica s-a ales tot mai mult calea comunicarii sau a negocierii, evitand, astfel, pe cat posibil, ostilitatile. Pentru a sublinia necesitatea si importanta deosebita a negocierii, vom reda cate exemple de ostilitati in domeniul economic, care adeseori s-au produs in decursul istoriei sau se produc si astazi si care ar putea fi solutionate in mod eficient pe calea negocierii. A. Conflictul preturilor. O actiune de reducere semnificati si brusca a preturilor unui produs, intreprinsa de catre o firma oligopolista, paralel cu o sporire a ofertei pentru produsul respectiv, nu poate fi trecuta cu vederea de catre celelalte firme oligopoliste din ramura. in cele mai multe cazuri, acestea din urma ajung la intelegeri intre ele pentru a reduce suplimentar pretul la produsul respectiv pana cand oligopolul rebel este scos din ramura prin fali- mentarea sa. Dupa actiunea de falimentare, firmele agresoare ramase in ramuAŽ ra pot reveni la pretul vechi. Evident, asemenea represalii, cunoscute sub nuAŽ mele de razboi al preturilor, se pot solda cu mari pierderi nu numai pentru parAŽ tile in conflict ci si pentru intreaga comunitate. Pentru a evita asemenea pierAŽ deri apare necesara fie negocierea interfirme a modificarii preturilor, fie actiuni de modificare a calitatii produselor care sa justifice schimbarea preturilor. B. Conflictul mal. Se cunosc cazuri in istoria economiei, mai ales in perioada interbelica, precum si in primele decenii postbelice, cand actiunile unilaterale protectioniste ale unor guverne de sporire a taxelor male au declansat reactii ale guvernelor tarilor afectate, care, pentru descurajarea unor actiuni de acest gen, au trecut fie la aplicarea unor taxe male discriAŽminatorii de raspuns, fie la interzicerea importurilor din tara respecti. Pentru a se evita asemenea actiuni economice represive cu mari pierderi pentru parteneri, s-a extins practica negocierilor bilaterale si multilaterale prin care se iau in considerare sau se concerteaza interesele tuturor partilor aflate in conflict de interese. Negocierile bi si multilaterale privind nivelul tarifelor si taxelor male intre tari au devenit astazi o practica curenta in relatiile economice internationale. C. Conflictul de munca. in mod traditional, intre capital si munca apar interese divergente intrucat cel care are dreptul de control asupra capitalului si asupra gestiunii acestuia, conferit de dreptul de proprietate, are si puterea de a angaja salariatii, de a le sili salariul, de a-i demite din munca. in scopul protejarii lor impotri eventualelor abuzuri sarsite de patronat, saAŽlariatii se organizeaza in sindicate la nivelul intreprinderilor, ramurilor si uneori la cel al intregii economii. Numai uniti in sindicate, salariatii isi pot capata puterea necesara in raporturile cu patronatul pentru influentarea deciziilor salariale si a conditiilor contractului colectiv de munca. in cazul practicarii unor relatii spontane, de ostilitate intre patronat si sindicate, deAŽclansarea grevei constituie argumentul principal pentru satisfacerea revenAŽdicarilor salariatilor. O gre insa devine o pora economica greu de suporAŽtat, in primul rand, pentru salariatii care isi d periclitate nu numai venituAŽrile pe durata grevei ci si locurile de munca in cazul falimentarii firmei. GreAŽ afecteaza in mod deosebit si interesele patronatului care isi vede pericliAŽtate atat nivelul productiei, cat si obligatiile contractuale fata de terti din cauza intreruperii lucrului.Intrucat, alaturi de conflictul de interese, exista si interese comune, singuAŽra solutie convenabila o constituie comunicarea si negocierea dintre partile implicate, acceptand concesii reciproce. D. Conflictul raportului dintre preturile produselor agricole si cele industriale. Atat in Romania, cat si in alte tari producatorii agricoli constata ca raportul dintre preturile primite de ei din nzarea produselor agricole si preturile produselor industriale platite de ei se afla in scadere draAŽmatica1, fapt ce afecteaza puterea de cumparare a acestei categorii de populatie, precum si evolutia sectorului agricol in ansamblu. Explicatia de baza consta in faptul ca in industrie exista o concentrare a puterii economice in monopoluri si oligopoluri capabile de a impune pe piata un nivel ridicat al preturilor care acopera si salarii relativ ridicate ale propriilor salariati in urma presiunii sindicatelor bine organizate din acest sector. In acest caz, acAŽceptarea salariilor relativ ridicate se face nu pe seama profitului din unitatile industriale ci pe seama veniturilor producatorilor agricoli. Redistribuirea veniturilor este posibila intrucat in agricultura multimea de producatori agricoli, care nu sunt organizati nici in sindicate si nici in patronate, acAŽtioneaza in calitate de nzatori pe o piata agricola controlata sau influenAŽtata, in cea mai mare parte, de monopsonuri. Aceeasi producatori agricoli acAŽtioneaza, pe de alta parte, in calitate de cumparatori pe o piata de produse inAŽdustriale (tractoare, masini agricole, ingrasaminte etc.) controlata sau inAŽfluentata de monopolurile ori oligopolurile industriale.In aceste conditii, apar alternativele: a. producatorii agricoli sa fie proteAŽjati si sprijiniti de stat prin subventii, credite ieftine etc; b. producatorii agriAŽcoli sa-si sporeasca puterea economica si cea de negociere prin asocierea lor la nivel national pentru a-si putea rezol problemele prin propriile forte. Speranta ca guvernul fi acela care putea solutiona corect si in intreAŽgime aceste probleme se dovedeste de fiecare data a fi iluzorie intrucat admiAŽnistratia de stat este influentata de marele capital industrial si financiar, mai ales in tarile unde mica productie si clasa mijlocie sunt slabe atat numeric, cat si ca putere economica. De aceea, solutia cea mai viabila si eficienta pare sa fie aceea a organizarii la nivel national a producatorilor agricoli pentru a deveni un partener puternic la negocierea problemelor lor economice atat cu monopolurile cat si cu administratia guvernamentala. Exemplele de mai sus constituie argumente puternice in favoarea comuniAŽcarii intre agentii economici. Totodata, ele (exemplele) rele interesul nu nuAŽmai practic, ci si teoretic pentru studierea problemelor negocierii si integrarii acesteia in sistemul decizional general. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
